1,728 matches
-
bărbătești cu tonalități diferite, și prin perdeaua de fum care începe încet-încet să se risipească din ușa garajului își fac apariția Petrică și Monte Cristo îmbrăcați de parcă ar fi mers la o sindrofie. Domnul Președinte își ridică capul din bord ațintindu-și ochii prin parbriz încercînd să analizeze dintr-o privire cele două siluete, nu-i place ce vede, pantaloni cu dungă, paltoane lungi din lînă, pălării demodate. — Mai întîi Sena, iar acum voi, domnilor, zice oprind motorul, părăsind scaunul șoferului
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
mai puțin reale, legate de unele evenimente care au avut loc în decembrie ’89 (n.a.). — E culmea, dom’ Roja, dar să știți că la un moment dat și eu am simțit că de undeva din mulțime cineva își avea ochii ațintiți asupra mea. Cînd vacarmul a început să întreacă orice închipuire, dinspre Victoriei s-a apropiat și al treilea grup, cel condus de Monte Cristo, care dădea și el piept cu cordoanele de ordine. — De unde mă binoclam eu, se vedea totul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
este situația. N-au murit decît cîțiva proști care nu erau de-ai noștri, dar se mai întîmplă, ce Revoluție ar mai fi fost dacă nu existau și cîteva victime pe ici, pe colo? O lume întreagă e cu ochii ațintiți asupra noastră, acum nu mai putem da înapoi, se gîndește, dîndu-și seama că deja e în întîrziere. Ce să-i faci, dom’ Președinte, se ridică Sena în sfîrșit de la locul său, astea sînt lucruri pe care nimeni nu le poate
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de plastic, cocoloașe de hîrtie, bețe de chibrituri. Cu pași nesiguri își tăie drum prin mijlocul barăcii, prin întuneric, pînă la întrerupătorul de curent și îl apăsă ferm. Încăperea se lumină brusc, iar Roja rămase o clipă hipnotizat, cu ochii ațintiți la becul din tavan, pînă se simți orbit și fu nevoit să-și mute privirea în altă parte. Va fi o săptămînă de foc, începu să se încurajeze, să-și aducă aminte puțin cîte puțin la ce se înhămase, la
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
și Baracă, îmi iuțisem pașii să ajung cît mai repede, aproape că o rupsesem la goană de-a binelea. Oamenii roiesc la Romană, în fața Primăriei, la Unirii, Intercontinental, tovarășe ministru situația scapă încet dar sigur de sub control, toți ochii sînt ațintiți asupra matale. Revolta asta încă mai poate fi oprită din fașă dacă-i reperăm pe agitatorii nenorociți care incită lumea cu atitudini subversive. Nu-i așa că era într-o situație limită care cerea luarea unor măsuri de extremă urgență? Intrați
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
întrezărind printre pleoape aceleași imagini dezolante ale coridoarelor goale și ale băncilor pustii. Ești mai norocos decît îți poți închipui, nu oricine beneficiază de șansa de a-și exersa discursurile într-un amfiteatru prin care bate vîntul, fără nici o privire ațintită asupra sa, fără urechi atente la cea mai mică bîlbîială, la cea mai măruntă greșeală de exprimare, încerca Bătrînul să-l convingă. Își bătea joc de el? încerca doar să-l încurajeze, să-l provoace la dialog? Vorbea serios? Oratoria
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
fir de păr de la planul inițial. — A, da? Vreți să spuneți că totul ar fi fost așa de simplu? întreabă Roja zîmbind subțire aducîndu-și aminte de Patru Ace, care ar fi trebuit să fie tot acolo în spatele său, cu privirea ațintită la cărțile pe care le ținea evantai în mînă. Că ar fi fost mai cuminte să așteptăm cu toții încetarea tirului de pe clădiri și apoi să ne încolonăm în liniște și ordine și să ne deplasăm fiecare în direcția sa? Noi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Trebuie s-o recunoști dacă ești realist. — Nici nu mi-a trecut așa ceva prin cap, zise Roja. N-ar avea nici un farmec. Și chiar dacă ar fi posibil, crezi că aș mai avea vreo satisfacție? Observi că toate privirile pietonilor sînt ațintite asupra ta, cum zeci de figuri tîmpe se hlizesc la tine ca la un sinucigaș sau, mai grav, ca la un nebun scăpat de la ospiciu. Pentru o clipă te simți derutat, vrei să te smulgi din mîna Părințelului, te gîndești
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
aș crede, spuse Tîrnăcop. Puteți să-mi spuneți atunci cine v-a vîndut pontul cu hotelul ăsta și de unde știți voi așa sigur că ceva atît de impotant o să se întîmple taman la marginea Bucureștiului, cînd toți ochii sînt acum ațintiți pe punctele fierbinți din centru? — Crezi că noi știm? întrebă Bulgarul, ridicîndu-se pe vîrfuri, dînd semne că e nerăbdător să iasă. — Vii cu noi și o să vezi totul cu ochii tăi, completă Croitorașul. Degeaba am încerca noi să ți explicăm
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
vreme, pe m...sur... ce informațiile despre „lumea de apoi” european... filtreaz... și în confuză sfer... public... româneasc... dominat... de semidocți, diletanți și demagogi, de o anxietate crescând.... Tot că în Caragiale, suntem dintotdeauna conștienți c... „Europa st... cu ochii ațintiți asupra noastr...”, dar ne-am obișnuit: ori nu ne pas..., ori credem c... o putem trage pe sfoar..., ori ne subevalu...m serioasele probleme. Politicienii (inclusiv unii dintre observatorii trimiși la Parlamentul European), „prosperii oameni de afaceri” și staruri mediatice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
de euro la..., da? Nu se lasă George Damian avea o casă modestă, o grădină de un hectar și un cal bun la toate treburile. Întîmplător, imensa sa grădină era excelent situată și, din acest motiv, mulți ochi hulpavi erau ațintiți spre ea. Mai întîi a încercat primarul să se înfrupte, apoi un nepot și în cele din urmă un deputat a afirmat că nu se lasă pînă nu va lua o halcă zdravănă. Nepotul s-a poziționat pe o așteptare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ne cheamă mereu, pe nume, pe fiecare El... * Când s-au întors vecinii să-i spună că Lazăr și Maria Îl urmează pe Iisus, să nu-i mai aștepte, că nu se mai întorc, era seară. Ea stătea cu ochii ațintiți pe drum, în întuneric, părând că-i așteaptă încă. Și niciodată nimeni nu mai văzuse atâta iubire, bucurie și viață... ca în ochii stinși în moarte ai Martei. * "M-am săturat de despărțiri", își spuse încă o dată, înghițindu-și lacrimile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
ajuns Între brazde, a Început să 23 22 se lupte cu Înălțimea lor... Împiedicându-se În poala cămășii, se rostogolea peste brazdele de pământ afânat. Aroma de pământ proaspăt parcă Îi dezmiardă sufletul și acum... Ca hipnotizați, ochii Îi erau ațintiți numai asupra păsării. “Acum ajung la ea și...” Dar tocmai atunci pasărea a văzut mogâldeața ce se rostogolea spre ea și, dintr un salt, cu aripile larg deschise, a fost În aer... probabil pentru a avea o vedere panoramică asupra
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Ia loc pe scaunul de colo. ― Mulțămăsc. ― Voi Încerca să lămuresc unele lucruri privind soțul ei. Dacă va fi cazul, te voi chema. La revedere, doctore Gruia . În timp ce o cerceta pe țigancă cu zâmbet pe buze, aceasta aștepta cu privirea ațintită asupra profesorului ca spre icoană... Atunci, el a pornit să-i explice pe Îndelete și pe Înțelesul ei pricina pentru care a invitat o... Spre mirarea lui, piranda se dovedea de o istețime nemaipomenită. Abia Începea să-i spună ceva
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
musafirii s-au ridicat. Nicu a privit spre nenea Mitru... Acesta a dispărut Îndată. În scurtă vreme, la poarta hanului s-a auzit tropot de cal, semn că o birjă se afla În preajmă. Nenea Mitru a intrat cu privirea ațintită către Nicu. ― Mulțumesc, nene Mitrule - a fost răspunsul acestuia... ― Tati, cum se face de nenea Mitru e atât e prezent În toate? - a Întrebat Despina În șoaptă. ― Întrebarea ta e firească, Despi - a răspuns cu același ton Nicu. Trebuie să
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
pleci de unul singur, este o Încercare nebunească. Dar”... Așa Îmi zbârnâiau gândurile, În timp ce trebuia să fiu atent și la drum. În zilele următoare - de fiecare dată când eram la gară - Îmi făceam de lucru pe lângă tractor, dar ochii erau ațintiți la mișcarea garniturilor de marfă de lângă rampa de Încărcare. Mai Învățasem ceva rusește - Vaniușa să trăiască - și pricepeam cam ce se vorbea În jurul meu. Așa am aflat că marfarele plecau numai spre sud. Era și firesc. În nord - unde pădurea
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
așteptarea În doi este mai ușoară, n-am să pot rămâne lângă tine mai multă vreme. Am să te conduc până la ieșirea din spital, draga mea. Îți mulțumesc pentru că ai venit să-mi liniștești gândurile... Portarul a rămas cu ochii ațintiți la Gruia și la Maria, care mergeau la braț. ― Mergi acasă cu speranța că totul va fi bine - a sfătuit-o Gruia. ― Abia aștept clipa când voi putea afla rezultatul muncii tale fără preget, depusă atâta amar de vreme, dragul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
care Îi cunosc atât de bine, voi putea descifra răspunsul În prima clipă?” - se Întreba Gruia, când a auzit: ― Poftește, te rog. Când În sfârșit a pășit peste prag, profesorul tocmai căuta ceva Într-un sertar al biroului. Ochii erau ațintiți asupra a ceea ce făcea. ― Să trăiți, domnule profesor - a salutat Gruia, cu tremur În glas. Ca un făcut, Însă, profesorul numai nu-și ridica ochii... „Graba, nerăbdarea, curiozitatea, toate acestea fac să ți se pară că a trecut veacul și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
a degetelor, cântecul pornește ca un murmur a cărui forță crește, crește , devine învolburat, pentru a se opri dintr-o dată ca tăiat de mâna unui dirijor nevăzut. "Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte, Miluiește-ne pre noi." Teodora își ațintește din nou privirea verde, luminoasă și penetrantă în ochii Dorei ale cărei pleoape se coboară încetul cu încetul. Din chipul ei relaxat iradiază o lumină blândă. Nu mai resimte angoasa din seara trecută. Cuvinte murmurate de Teodora îi ating urechile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Fără îndoială era un învins, o victimă a unor prejudecăți: Iertare, Silvico! Iertare, copii! * * * Pensionat pe caz de boală, la nici cincizeci de ani, Ghiță Solovăstru, zis Ghițescu, se deplasa agale prin centrul urbei către și dinspre nicăieri, cu privirea ațintită spre înainte, și repeta la nesfârșit pentru sine și pentru trecători: Nu știam că sârma-i coardă! Nu credeam că sârma-i coardă! Nenicule! Neanicule! Să știi că Maica iarăși mă va ajuta! Va veni și vremea mea! Va veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
o oră dialogul nostru. Ca la circ se adunase lumea. Când a sunat ultimul acord, spectatorii au aplaudat ca și cum s-ar fi aflat la o reprezentație de gală. Milică s-a așezat istovit pe scaunul lui de poveste, și-a ațintit ochii către mine și n-a mai spus nimic. La plecare, privirile ni s-au întâlnit din nou. Am simțit atunci, pentru prima oară în viață, că este posibil ca în mine să se zvârcolească o chemare care aștepta din partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
venire și le primeau plicurile cu bani la plecare. Pe scenă eram cei de la balet. Invitații, pe care îi serveau zece chelnerițe cu scumpeturi (caviar, șampanie, șampanele și fursecuri) luară loc . Ringul de dans era acum liber și ochii erau ațintiți asupra noastră. Eu mă simțeam ușoară, mlădioasă, liberă-n vânt și mișcările mele erau de o tandrețe deosebită. Pașii corecți, ținuta impecabilă și talentul meu constau în felul în care mă iubeam. Eram ca o lebădă care se privește încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
în întreaga pădure, Spiritul s-a prezentat în fața Magnoliei căreia i s-a adresat: -Frumoasa mea, te rog să iei loc pe jilțul verde, special pentru tine de furnici lucrat. Biata copilă, văzând că întreaga populație din pădure avea privirile ațintite către ea s-a fâstâcit, și-a aruncat galeș privirea emoționată către Spirit în semn de scuze pentru stângăcia ei și a luat loc. Văzând că Magnolia ia loc pe jilț, Spiritul s-a bucurat, și-a ridicat coiful auriu
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
pământ se întinsese, plantele dormitau, copacii pe razele blânde umbra își desenau, animale peste tot mișunau iar păsările pe la cuiburi sporovăiau. După un somn profund, crăiasa a fost întâmpinată cu zâmbete molatice de flori și foșnet viu al pădurii. Își aținti urechile după tufișuri, când un cocoș dădu semnalul să anunțe că peste bătătură este stăpân și nu are chef de izbitură. Dacă totuși încearcă cineva a-l supăra, va fi vai de creasta sa. Așa a aflat crăiasa că a
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
nu le pronunța niciodată. Îmi amintesc că soarele, Încă nehotărât dacă să strălucească ori ba peste acoperișurile străzii Toledo, lumină cu o rază oblică restul foilor din poala mea și ochii deschiși la culoare, aproape transparenți, ai căpitanului, care mă aținteau; uscând mai repede cerneala Încă proaspătă a versurilor pe care Diego Alatriste le ținea În mână. Nu zâmbi, nu făcu nici un gest. Îmi Înapoie hârtia fără vreun cuvânt și se Întoarse la masă; dar de acolo l-am văzut adresându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]