388 matches
-
suspendarea sinelui, absența. Sugerată de dematerializarea (încă senzuala), precum un strip-tease, al lucrurilor, absența devine motivul unui lirism pătrunzător, precum un exercițiu al morții: "razele lunii/ pleznesc/ obrazul oglinzii/ întunericul arde,/ golul aripei înghite/ zborul/ tăcerea servește / mesenii absenți// de abanos noaptea/ își rotunjește sînii de/ gheață de nisip/ gîrla curge în luna// fîntînile/ nalta gîturile/ prin frig// oasele visului/ se desfrunzesc/ sub lumînare (Senin /pizzicato/). Sau, în sens contrar, are loc o recompunere materială a eului, o reîntrupare a ceea ce
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
oglindă a tinerei domnițe Inteligența din Cartea păgânului și a celor trei înțelepți : „La umbra unui mândru arbore încărcat de flori, pe iarba catifelată, lângă un limpede izvor, era un jilț înalt, frumos împodobit și încrustat cu aur, argint, fildeș, abanos și pietre prețioase; în jilț era așezată o femeie bătrână ... Înțelegerea, care le citea multor discipoli filozofie și teologie”. E întâlnit, de altfel, însuși Împăratul, rătăcit - conform binecunoscutului clișeu - la vânătoare; la rândul său, acesta e convins să pună valorile
Un roman medieval despre reforma creștinătății by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4758_a_6083]
-
la biserică ploii, duminică, de lăsatul secului, îmi dă iertăciune! Și simt cum în lucruri tăcerea mă-nvinge! Fugar nebun dintr-o grădină zoologică nein ventată, vâslaș divin și iatagan milos! Mai ambițios decât șobolanul, măi autoritar decât bivolul de abanos, îndrăzneț tigru pe patul lui Procust, iepure calm, rătăcit în livadă, idealist precum un dragon la porțile Poeziei, seducător șarpe Uroboros, năpârlind, ah, de la coadă spre moarte, cal liber precum un vis nepotcovit, inovatoare capră supusă berbecului, descurcăreața maimuță, metodic
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
la biserică ploii, duminică, de lăsatul secului, îmi dă iertăciune! Și simt cum în lucruri tăcerea mă-nvinge! Fugar nebun dintr-o grădină zoologică nein ventată, vâslaș divin și iatagan milos! Mai ambițios decât șobolanul, măi autoritar decât bivolul de abanos, îndrăzneț tigru pe patul lui Procust, iepure calm, rătăcit în livadă, idealist precum un dragon la porțile Poeziei, seducător șarpe Uroboros, năpârlind, ah, de la coadă spre moarte, cal liber precum un vis nepotcovit, inovatoare capră supusă berbecului, descurcăreața maimuță, metodic
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Lângă canapeaua roșie este o măsuță de scândură, iar pe măsuță e o coală albă de hârtie și o vază cu flori albastre. Mai este o doamnă cu rochie lungă, verde. Stă lângă măsuța de scândură pe un scaun de abanos. Are mâinile albe și foarte reci. Cu mâinile albe și foarte reci ea scrie, ea copiază cu litere mari de tipar o poezie de Mihai Eminescu. Și e atât de frumos, de parcă-am murit demult. Pe celălalt deal, eu dorm
Și e atât de frumos by Ion Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/5496_a_6821]
-
la biserică ploii, duminică, de lăsatul secului, îmi dă iertăciune! Și simt cum în lucruri tăcerea mă-nvinge! Fugar nebun dintr-o grădină zoologică nein ventată, vâslaș divin și iatagan milos! Mai ambițios decât șobolanul, măi autoritar decât bivolul de abanos, îndrăzneț tigru pe patul lui Procust, iepure calm, rătăcit în livadă, idealist precum un dragon la porțile Poeziei, seducător șarpe Uroboros, năpârlind, ah, de la coadă spre moarte, cal liber precum un vis nepotcovit, inovatoare capră supusă berbecului, descurcăreața maimuță, metodic
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nu-ți mai cer. Terapie Duh al seninătății, vino peste mine, spune-mi cele cîteva cuvinte pe care numai tu le cunoști și scapă-mă de-o înfrîngere. Marele Idiot stă la pîndă, își ascute dinții de frunțile noastre de abanos, își umple fălcile cu cianură. Don Quijote are emuli pe potrivă, doar în grotesc și ridicol. Vino, duh al seninătății, încolăcește-te ca un vîrcolac de lumină peste tîmplele mele și-nvață-mă cum să-mi ucid gîndurile fără scrîșnire. Dansul
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]
-
de alamă, deschise un sertăraș în care găsi două obiecte. Luă în mână un fel de brățară ciudată compusă din doi șerpi care se devorează reciproc, mușcându-și unul altuia coada. Unul dintre ei era făcut din lemn negru de abanos, iar celălalt din lemn alb de santal. Șarpele negru avea ochi de santal, iar cel alb avea ochi de abanos, arătând astfel inițiatului că fiecare conținea esența celuilalt. Brățara era aplatizată și răsucită, formând așa-numita curbă a lui Moebius
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
doi șerpi care se devorează reciproc, mușcându-și unul altuia coada. Unul dintre ei era făcut din lemn negru de abanos, iar celălalt din lemn alb de santal. Șarpele negru avea ochi de santal, iar cel alb avea ochi de abanos, arătând astfel inițiatului că fiecare conținea esența celuilalt. Brățara era aplatizată și răsucită, formând așa-numita curbă a lui Moebius, astfel că plimbând buricul degetului prin interiorul ei, ajungeai în punctul de plecare, dar cu degetul pe exterior. Ca să revii
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
să te întorci fără să te rătăcești. Vru să vadă din ce material e făcută linia și interpuse o lupă groasă între ochii săi tociți și brățară. Era argint alb, când dunga traversa în lung trupul neted al șarpelui de abanos și argint negru vienez, pe trupul din lemn alb de santal. Bătrânul privea fascinant brățara, gândi că nici un alt element n-ar fi fost necesar pentru a-i completa frumusețea. Dar chiar în acel moment păli, căutând înfrigurat o lupă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
la masa plină de hârtii ca și cum era legat de ea printr-o lungă și obositoare condamnare. Se Îndreptă Încet spre scaun și se așeză, dar Înainte de a-l expedia pe căpitan deschise un sertar secret și scoase o cutiuță de abanos. — O ultimă chestiune, zise. Există un călător englez la Madrid, care, dintr-un motiv de neînțeles, se crede obligatul dumitale... Viața lui și a dumitale, de bună seamă, nu prea au cum să se mai Întretaie vreodată. De aceea m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
un crater de marmură cu două anse din care ieșeau buchete artificiale de flori de sidef. Pe pereți, printre o sumedenie de mici picturi în ulei, reprezentând peisaje orientale, încadrate în rame combinate din bucăți de fildeș și linii de abanos, tronau două mari portrete de femei, în rame de stuc poleit, prea de tot late și brodate ca ușile de la altare. Femeile pictate în maniera lui Mirea sau a lui Stoenescu, adică cu o mare ușurință a pensulei, dar totdeodată
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
albi. La gît și la încheieturile mîinii avea dantele și paftale de argint la pantofi. Pe cap purta o perucă albă ca zăpada și pe ea un tricorn negru. în mîna stîngă ținea o mapă, iar în dreapta un baston din abanos cu măciulie din argint. Fața lui însă îi surprinse mai mult ca orice, pentru că era a lui Munro. — Doctore Munro! exclamă Lanark. — în acest moment nu sînt doctor, ci șambelan. Luați-vă rucsacurile. Lanark își aruncă rucsacul pe un umăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cu puterile florii-ntunecate, își pregătea în vremea asta uneltele de război în care-și punea toată nădejdea. Îmbrăcase odăjdiile lui de mare sărbătoare, își pusese la gât lanțul de argint de care atârna, acoperindu-i tot pieptul, crucea de abanos, bătută-n bătrâne și strâmbe mărgăritare. Orînduise-n fața lui, coborîndu-le de pe pereți, icoanele care se vădiseră mai făcătoare de minuni. În largul bozonar din față al anteriului strecurase lăcrița de sticlă cu dintele unuia dintre cei două sute de învățăcei ai
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cu sute de fundițe, de sub care ieșea vârful pantofiorului din piele de șopârlă, se zărea așezată la spineta ce scotea sunete ca la atingerea ușoară a unor andrele. Ar fi fost o fermecătoare imagine a iubirii, dacă sub cocul de abanos, prins în piepteni dulci de baga, pe ceafa delicată, cu zulufi cârlionțați, nu i-ar fi crescut o hidoasă tumoare, cât un cap de nou-născut, buboasă și jupuită, supurând un must gălbui dintre pielițele roze... Mai jos, într-o hală
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ani în urmă, într-un ciudat automobil de epocă având, pe bancheta din spate și cu gâtul scos prin geam un gigantic, pântecos contrabas, ce fusese cândva acaju, dar acum era negru și plin de jeg, așa că oricine putea zări abanosul sucit, mâncat de cari și corzile groase, înfășurate la margine în ațe roșii și verzi. Tot pe bancheta din spate se mai afla ceva, un mare dreptunghi învelit în hârtie grosolană de împachetat. Vederea unei atare ființe de alt tărâm
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
forma unor basme care o-ncîntau și o îngrozeau, apoi în parabole și aluzii cărora nu izbutea să le dea de capăt. Când, cu câteva zile-nainte, primii stropi de sânge se scurseseră, alunecând ca niște lacrimi pe coapsele ei de abanos, mătușa Melanie, cuprinsă de un tremur bizar, îi spusese, clănțănind din dinți, că se apropie Ceremonia. Un pui de pisică, subțire și cu urechi caraghios de mari, cu care Cecilia tocmai se juca, dîndu-i degetele de la picioare să i le
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ocultată din când în când de trăsurele trase de catâri ce-și scoteau prin pălăriile de fetru urechi lungi și neliniștite, de limuzine de culoarea lămâii și chiar, o dată, de un dric gol, cu ferestre strălucitoare și sculpturi flamboyante în abanos, Cecilia o aștepta răbdător pe mătușa ei, care nu mai ieșea pe ușa de sticlă. În cele din urmă, monstruoasa negresă apăru, pășind important și cărând în brațe un fel de sacoșă uriașă de hârtie cu emblema magazinului desenată pe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
însă marea butaforie fu dată la o parte și defileul își putu relua cursul. Treceau carele mai puțin însemnate ale unor meserii totuși folositoare propășirii generale: vidanjorii, hingherii și cioclii, ultimii impresionând mulțimea cu o splendoare de dric sculptat în abanos, cu geamuri hipnotice de cristal fațetat, pe capra lui șezând însăși Moartea, ce ținea cu-o mână hățurile cailor mascați, cu panașe de struț în frunte și acoperiți cu valtrapuri grele, iar cu cealaltă sprijinea pe genunchi un mare ornic
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
navă, pe care o dată avea s-o umple-n întregime trupul catifelat al marelui fluture - capul împins în altar, toracele umplând, cu cele șase piciorușe, spațiul de sub boltă, abdomenul lățindu-se moale pe culoarul dintre strane, până la marile porți de abanos sculptat ale Ieșirii - se desfăceau lateral alte două galerii, abside mărețe în care aveau să se-mpingă, în cruce, aripile, cu nebunia lor de culori, cu ochii lor de azur tivit cu aur intens, așa încît biserica-fluture, fluturele îmbrăcat în
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de altfel, meritul de a fi construit întregul palat. Aranjamentul sobru, dar elegant, era destul de puțin potrivit cu destinația pe care Etius i-o dăduse încăperii, aceea de sediu al Comandamentului. La dreapta sa, Sebastianus vedea tronând un birou masiv de abanos, a cărui tăblie era acoperită de hârtii de tot felul. Busturile unor personaje austere, între care, firește, se distingea, în apropierea biroului, cel care-l reprezenta pe împărat, îl priveau cu o fixitate neliniștitoare, iar de-a lungul pereților, fresce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
din provincia pierdută a Africii -, o descriere în culori vii a cetății Utica și a noii Cartagine, evocând înaintea ochilor săi imagini cu palate albe, plantații înverzite pe palmieri, caravane de cămile și, de ce nu, sclavi musculoși, cu piele de abanos și cu pubisul foarte sumar învelit. îi datora o vizită - fusese invitată de el la o verișoară și prietenă din copilărie a stăpânei casei - frumoasa Placidia Maximina, care acum, plătind tributul unor prea abundente libații cu vin, stătea întinsă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
în schimbul mărfurilor tale. 14. Cei din casa Togarmei aduceau la tîrgul tău cai, călăreți și catîri. 15. Cei din Dedan făceau negoț cu tine; negoțul multor ostroave trecea prin mîinile tale; îți aduceau ca bir coarne de fildeș și de abanos. 16. Siria făcea negoț cu tine, cu marele număr de lucruri făcute de tine; ei veneau la tîrgul tău cu smaragd, purpură, și materii pestrițe, cu in subțire, mărgean și agat. 17. Iuda și țara lui Israel făceau negoț cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
face plăcere să ne întâlnim unii cu alții. Ne privim în ochi și râdem, pentru că acolo îi vedem pentru o clipă pe Moni și Zoe, un monoclu și o lornietă, un joben și o pălărie cu voaluri, un baston de abanos și o umbreluță diafană de dantelă. Văd și acum ceașca japoneză atârnată de firul salvator, mi se încețoșează ochii și, ca și atunci, fac efortul de a nu plânge. Dar este din ce în ce mai greu, căci toată tinerețea mea este acolo și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
obicei. Un fecior sări sprinten să-l ajute să coboare. De ce v-ați abătut din drum, țipă aproape pițigăiat Mihai Cantacuzino, mânați direct spre casă! Feciorul făcu o temenea, ferindu-se de frică să nu fie lovit de bețișorul de abanos cu măciulie rotundă încrustată cu lucrătură de argint și pietre prețioase al stăpânului său. Spătarului îi fu rușine de enervarea sa și reluă calm. — Mă simt cam obosit, nu cobor. Să mergem acasă. Aș dori să intre cineva la doftor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]