303 matches
-
palmară. Din nervul ulnar. Mușchi rudimentar, care cutează pielea regiunii hipotenare. MUȘCHIUL ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - pisiform, - tendonul mușchiului flexor ulnar al carpului. La baza falangei proximale a degetelui mic. Din nervul ulnar. Abducția auricularului. MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL DEGETULUI MIC Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - cârligul osului hamat, - retinaculul flexorilor. Pe fața medială a bazei falangei proximale a degetelui V de la fiecare mână. Din nervul ulnar. Flexie a articulațiilor peste care
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
motrice respective. Mișcările de mobilitate se pot clasifica după direcția de mișcare: - rectilinii; - În arc; - În cerc; - de balansuri În opt. După planul În care este amplasată axa biomecanică a articulațiilor se disting: - planul sagital (flexie și extensie); - planul frontal (abducția și adducția); - planul orizontal (circumducția). Mobilitatea În cadrul pregătirii fizice specifice este o calitate fizică esențială, care se cere a fi prelucrată În toate articulațiile la cote maxime Îndeosebi În performanță la anumite sporturi, precum În dans sportiv. Metodica dezvoltării mobilității
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
și pot participa la respirație ca mușchi inspiratori accesorii. ETIOPATOGENIE Elementul central în sindromul de apertură toracică superioară este coasta I [8]; compresia structurilor vasculo-nervoase este realizată pe coasta I de către elementele vecine, normale sau nu structural. În timpul manevrelor de abducție a brațului clavicula este rotată către posterior și comprimă vasele subclavii pe coasta I și scalenul anterior. În hiperabducție mănunchiul vasculonervos este practic întins pe capul humeral, tendonul micului pectoral și procesul coracoid = efectul de „scripete” [5, 11]. Coborârea umerilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
parestezii; acestea apar frecvent în teritoriul ulnar (fața medială a brațului și antebrațului, degetul 5 și fața laterală a degetului 4), ilustrând afectarea trunchiului inferior al plexului brahial. Durerile sunt insidioase, intense, difuze și pot fi agravate de exerciții fizice, abducția brațului sau traumatismele cervicale. Uneori apare slăbiciunea musculară. Pacientul poate prezenta spasm al musculaturii laterocervicale. Durerea în zona deltoidiană și partea laterală a brațului arată compresiune la nivel C5-C6 (nervul radial) și necesită diagnosticul diferențial cu hernia de disc cervicală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
și raporturile cu structurile vecine [2]. RM descrie o eventuală hernie de disc cervicală. Pentru sindromul de apertură toracică superioară cu manifestări vasculare diagnosticul este angiografic sau prin rezonanță magnetică. Arteriografia selectivă efectuată cu brațul în poziție neutră și în abducție diagnostichează compresia arterială. Flebografia va fi efectuată cu membrul superior în adducție; aceasta va arăta prezența trombozei. Viteza de conducere nervoasă (VCN) se efectuează pentru diagnosticul și localizarea compresiunii nervoase, dar și pentru monitorizarea răspunsului terapeutic [9]. VCN normală este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
și pot participa la respirație ca mușchi inspiratori accesorii. ETIOPATOGENIE Elementul central în sindromul de apertură toracică superioară este coasta I [8]; compresia structurilor vasculo-nervoase este realizată pe coasta I de către elementele vecine, normale sau nu structural. În timpul manevrelor de abducție a brațului clavicula este rotată către posterior și comprimă vasele subclavii pe coasta I și scalenul anterior. În hiperabducție mănunchiul vasculonervos este practic întins pe capul humeral, tendonul micului pectoral și procesul coracoid = efectul de „scripete” [5, 11]. Coborârea umerilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
parestezii; acestea apar frecvent în teritoriul ulnar (fața medială a brațului și antebrațului, degetul 5 și fața laterală a degetului 4), ilustrând afectarea trunchiului inferior al plexului brahial. Durerile sunt insidioase, intense, difuze și pot fi agravate de exerciții fizice, abducția brațului sau traumatismele cervicale. Uneori apare slăbiciunea musculară. Pacientul poate prezenta spasm al musculaturii laterocervicale. Durerea în zona deltoidiană și partea laterală a brațului arată compresiune la nivel C5-C6 (nervul radial) și necesită diagnosticul diferențial cu hernia de disc cervicală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
și raporturile cu structurile vecine [2]. RM descrie o eventuală hernie de disc cervicală. Pentru sindromul de apertură toracică superioară cu manifestări vasculare diagnosticul este angiografic sau prin rezonanță magnetică. Arteriografia selectivă efectuată cu brațul în poziție neutră și în abducție diagnostichează compresia arterială. Flebografia va fi efectuată cu membrul superior în adducție; aceasta va arăta prezența trombozei. Viteza de conducere nervoasă (VCN) se efectuează pentru diagnosticul și localizarea compresiunii nervoase, dar și pentru monitorizarea răspunsului terapeutic [9]. VCN normală este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
extrapiramidale, aceasta datorită faptului că nucleul mușchiului cricoaritenoidian lateral se găsește aproape de centrii expiratori bulbari. 2. În cadrul acestei pregătiri distingem mai multe etape: a) Centrul bulbar inspirator este în inhibiție la fel ca și nucleul mușchiului porticus; glota este în abducție. b) Influxurile recurențiale descendente încep să sensibilizeze mușchiul aritenoidian prin fibrele gamma. Cartilajele aritenoide încep să se apropie. c) Influxurile descendente pornind din căile piramidale sau extrapiramidale traversează bariera de iritație a nucleilor motori și mușchilor ari-aritenoidieni și provoacă o
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
membru sau ale corpului se îndepărtează unul de altul; - rotația - mișcarea prin care are loc modificarea poziției anatomice în sensul axei lungi intern sau extern; - circumducția - mișcare combinată care presupune ca un segment al corpului să treacă succesiv prin flexie, abducție, extensie, adducție și să revină în poziția inițială de flexie; - pronația - mișcarea prin care mâna, antebrațul, gamba sau piciorul se rotesc în așa fel încât degetul mare să se apropie de planul sagital median; - supinația - mișcare de sens invers pronației
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
codilii femurali ăspunde planului frontal al corpului, în timp ce axul colului este oblic înainte și medial. Modificările unahiului de înclinație și declinație se reflectă în atitudinea membrelor inferioare. Mărirea unahiului de înclinație determină poziția de coxa valaa - ducerea membrului inferior în abducție, în timp ce micșorarea unahiului imprimă poziția de coxa vara - adducția membrului inferior. Mărirea unahiului de declinație pune membrul inferior în rotație medială, în timp ce reducerea aceluiași unahi determină rotația laterală. Greutatea corpului se transmite de la bazinul osos la membrul inferior liber prin
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de membru sau membrele în totalitate se apropie de planul saaital al corpului. -abducția este mișcarea prin care două seamente de membru sau membrele în totalitate se îndepărtează de planul saaital al corpului. - circumducția este mișcarea de trecere succesivă prin abducție - extensie - adducție - flexie cu revenire în punctul de plecare. - pronația este mișcarea de rotație a membrului, astfel încât policele sau halucele să se apropie de planul saaital al corpului. -supinația este mișcarea de rotație a membrului, astfel încât policele sau halucele să
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
articulația scapulo-humerală - anterior: formează împreună cu marginea superioară a mușchiului mare pectoral șanțul delto-pectoral în care se găsește vena cefalică și ramura acromială din artera toraco-acromială. Acțiunea: - fasciculele anterioare realizează proiecția înainte și rotația internă a brațului; - fasciculele mijlocii acționează în abducție fără a fi depășită orizontala; mișcarea de abducție este începută de mușchiul supraspinos și continuată dincolo de orizontală prin bascularea externă a omoplatului; - fasciculele posterioare determină proiecția înapoi și rotația externă a brațului. Inervația provine din nervul axilar (C5 - C6). MUȘCHIUL
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchiului mare pectoral șanțul delto-pectoral în care se găsește vena cefalică și ramura acromială din artera toraco-acromială. Acțiunea: - fasciculele anterioare realizează proiecția înainte și rotația internă a brațului; - fasciculele mijlocii acționează în abducție fără a fi depășită orizontala; mișcarea de abducție este începută de mușchiul supraspinos și continuată dincolo de orizontală prin bascularea externă a omoplatului; - fasciculele posterioare determină proiecția înapoi și rotația externă a brațului. Inervația provine din nervul axilar (C5 - C6). MUȘCHIUL SUPRASPINOS (m. supaspinatus) Originea este (Figura 95): - în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nervul median și vasele ulnare; - profunde cu mușchilor flexor profund al degetelor, lung flexor al policelui precum și cu nervul median. Acțiunea este: - de flexia articulațiilor peste care trece fiind un mușchi poliarticular, - adductor al mânii, - adductor al degetelor aflate în abducție. Inervația provine din nervul median. MUȘCHIUL FLEXOR PROFUND AL DEGETELOR (m. flexor digitorum profundus) Originea este pe cele 2/3 proximale ale fețelor anterioară și medială ale cubitusului și membranei interosoasă a antebrațului. La nivelul părții mijlocii a antebrațului corpul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
superficială a nervului radial; - posterior: este membrana interosoasă, radiusul; - distal se găsește mușchiul pătrat pronator; - medial: flexorul profund al degetelor. Acțiunea: - flexia articulațiilor peste care trece: falanga distală pe cea proximală, policele pe metacarpianul I și mâna pe antebraț, - ușoara abducție a degetelui. Inervația provine din nervul median. MU{CHIUL PĂTRAT PRONATOR (m. pronator quadratus) Originea este pe marginea anterioară a cubitusului. Inserția terminală este pe fața și marginea anterioară a radiusului, în % inferioară. Raporturi: - posterior se găsește radiusul, ulna și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se formează un spațiu denumit “tabachera anatomică” în care se găsesc tendoanele mușchilor scurt și lung extensor radial al carpului și artera radială. Acțiunea: - extensia falangei distale a policelui, - înclinarea laterală și ușoara extensie a mâinii, - când policele este în abducție realizează adducția acestuia. Inervația prin nervul interosos posterior ramură din nervul radial. MUȘCHIUL EXTENSOR AL INDEXULUI (m. extensor indicis) Originea este pe: - fața posterioară a ulnei, - membrana interosoasă a antebrațului (Figura 119). Inserția terminală este comună cu a tendonului mușchiului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
124. Musculatura regiunii palmare (modificat după Sinelnikov R.D -25) MUȘCHIUL ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC (m. abductor digiti minimi) Origine: - pisiform, - tendonul mușchiului flexor ulnar al carpului. Inserția terminală este la baza falangei proximale a degetelui mic. Acțiunea este de abducția. MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL DEGETULUI MIC (m. flexor digiti minimi brevis) Origine: - cârligul osului hamat, - retinaculul flexorilor. Inserția terminală este pe fa]a medială a bazei falangei proximale a degetelui V de la fiecare mână. Raporturi: este acoperit de mușchiul scurt
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ceea ce face ca grosimea ei să fie variabilă: foarte groasă în partea laterală, unde formează tratul iliotibial, în timp ce în partea medială și posterioară se subțiază. Această structură anatomică face posibile mișcările de flexie ale coapsei față de bazin precum și mișcarea de abducție a coapsei. Tractul iliotibial este o structură fibroasă care se formează din porțiunea superficială și posterioară a fasciei mușchiului mare fesier, din aponevroza de inserție a mușchiului tensor al fasciei late, din fascia îngroșată a gluteului mijlociu. După formare tractul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
din backhand a) Partea pregătitoare - din poziția de bază paleta se retrage parcurgând un drum oblic în sus și înapoi până la nivelul umărului stâng, ușor lateral. înclinația paletei este deschisă, la nivelul articulației pumnului se observă o ușoară mișcare de abducție care ridică puțin vârful paletei.Urmărind traiectoria mingii față de care jucătorul se plasează lateral în partea dreaptă, se fandează ușor pe piciorul stâng care este situat mai retras decât celălalt pentru relizarea unei poziții optime de lovire. Greutatea corpului este
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
peretele anterior al toracelui este adus într-un plan paralel cu masa de iradiere (Figura 31). Pentru câmpul axilar posterior bolnava este așezată direct pe planul mesei. POZIȚIONAREA PACIENTEI a) Decubit dorsal, cu sternul paralel cu suprafața mesei. Brațul în abducție 90° ținut sub cap sau fixat printr-un stativ care este înclinat lateral în partea opusă. b) Stabilirea conturului real al bolnavei pe imagine CT. Se marchează trei contururi: la nivelul median cel mai proeminent, cranial și caudal de acesta
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
caracteristici intrinseci - inegalitate a diametrelor celulare; - face referire la un tip de celule definit; - eterogenitate a diametrului hematiilor pe frotiul sanguin. b. caracteristici extrinseci - coexistența de macrocite și microcite cu aplatizarea curbei Price-Jones. semnul evantaiului a. caracteristici intrinseci - mișcare de abducție și de îndepărtare a ultimelor patru degete; - apare ca răspuns la stimularea plantară; b. caracteristici extrinseci: - semn Dupré. Caracteristicile extrinseci sunt relevante în sfera conceptuală a semnelor și a sindroamelor, a bolilor al căror nume este legat de un inventator
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cf. fr. surdosage), suprarenal (cf. en. suprarenal; lat. suprarenalis). Și alte prefixe internaționale și-au conservat natura semantică primară: ab/abs- neproductiv în limba comună este utilizat în domeniul medical, în câteva calcuri, după modelul limbii franceze (J. Dubois, 1962): abducție (cf. fr. abduction; es. abducciόn, en. abduction); abductori (cf. fr. abducteur, germ. abduktor, en. abductor); aboral (cf. fr. aboral, es. aboral, en. aboral, germ. aboral). (3) Prefixul indică poziția sau direcția și a devenit mult mai stabil în secolele XIX
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
putând merge cu timpul până la oftalmoplegie completă. Oftalmoplegia interlucleară este dată de lezarea bandeletei longitudinale posterioare. Apare de obicei bilateral. Oftalmoplegia internucleară se traduce clinic printr-o limitare a adducției unui ochi și unui nistagmus orizontal al ochiului contralateral în abducție, când convergența se păstrează. În evoluția SM pot apare și paralizii ale mișcărilor conjugate ale globului oculari, atât de lateralitate, cât și de verticalitate. Modificări pupilare pot apare mai ales în formele de SM cu nevrită optică. Ele constau în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
înconjurător și domină situația. Căldura calului, contactul cu el sunt factori care intervin în destinderea psihică. Se produce și o destindere fizică foarte importantă. Mecanismul care va induce destindere fizică este poziționarea membrului inferior (pozițiile de inhibare a spasticității ca abducție+rotație externă; flexiune și contracție alternativă a diferitelor grupe de mușchi, provocată de dezechilibrările succesive induse de mișcarea calului la pas). Hipoterapia are un aport în reeducarea echilibrului. Pacientul care nu este ajutat de o chingă realizează în mod evident
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]