1,020 matches
-
cititorii aveau acces la revistele ci „Viața Românească” (Iași), „Convorbiri literare” (București), ziarele „Universul”, „Viața Națională”, etc. Secția respectivă a bibliotecii a contribuit la trezirea și cultivarea conștiinței naționale a tinerilor moldoveni din Bălți. Ion Pelivan editează la șapirograf un abecedar rus-român cu elemente de ortografie și gramatică. La Bălți, s-a format un nucleu puternic de rezistență națională, care putea să țină piept presiunii curentului de deznaționalizare și rusificare promovat de autoritățile locale. Autorităție aveau o atitudine antagonistă față de acțiunilor
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
cunoască cele 4 operații aritmetice cu numere întregi, noțiuni de istorie și geografie. În anii 80 ai secolului al XIX-lea în Basarabia se introduce sistemul „Școlilor de zemstvă” (ministeriale) în clasa I elevul studia scrisul, cititul alfabetului rus după abecedar, silabisirea și citirea cuvintelor elementare, scrierea și citirea numerelor pînă la 100. La orele de religie se învățau pe de rost rugăciuni. În clasele a II-a, a III-a și a IV-a programa prevedea scrierea, citirea, dictarea și
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
română. Activitatea didactică desfășurată de-a lungul a 40 de ani l-a impus drept pedagog desăvârșit și deschizător de drum prin caracterul modern și aplicativ al ideilor didactice susținute. A redactat numeroase manuale școlare din cele mai diverse domenii: abecedare, cărți de cetire la limba română, aritmetică, geografie. Cele mai cunoscute și apreciate au fost "Etica sau morală filosofică" și "Noțiuni de estetică". S-a retras de la catedră în 1927 la vârsta de 71 de ani. A primit premii ale
Petre Dulfu () [Corola-website/Science/298274_a_299603]
-
albaneză bucureșteană a început să se formeze în prima jumătate a secolului XIX, când capitala Țării Românești a devenit un centru al inițiativelor culturale ale unor intelectuali precum Dora d'Istria, Naim Frashëri, Jani Vreto și Naum Veqilharxhi (autorul primului abecedar albanez, tipărit la București în 1844). Aleksander Stavre Drenova a conceput versurile imnului național albanez Hymni i Flamurit pe vremea când locuia în București. Cei mai mulți dintre acești intelectuali se refugiaseră în România din calea opreliștei otomane. În 1920 trăiau în
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
muri. În poeziile sale Vorobchievici a cântat plaiurile și oamenii Bucovinei („Patria”, „Aceasta e Bucovina mea”, „Pe Prut”, „Soartă de huțuli”). Cunoscute au devenit poeziile sale pentru copii - „Limba maternă” ("Movo ridni")(1869), care a fost inclusă mai târziu în abecedare, „Carpații noștri înalți și dragi”, „Pistrui”, „Toamna”, „Cântec de leagăn”. Povestirile, poeziile epice și dramele sale istorice erau consacrate unor episoade din istoria Ucrainei („Prizonierii turci” 1865, poemul „Neceai” 1868, drama "Petro Konașevici-Sahaidacinîi" 1884, "Kociubei și Mazeppa" 1891, "Fiul rătăcitor
Isidor Vorobchievici () [Corola-website/Science/313496_a_314825]
-
pentru uzul clasei I primară, cunoscută și ca "Abecedarul" lui Creangă, a fost o lucrare didactică redactată de Ion Creangă, în colaborare cu colegii săi institutori C. Grigorescu, Gh. Ienăchescu, N. Climescu, V. Răceanu și A. Simionescu. A apărut la Iași, în 1868, și a avut 23 de ediții
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
Ienăchescu, N. Climescu, V. Răceanu și A. Simionescu. A apărut la Iași, în 1868, și a avut 23 de ediții succesive până în 1893. În epocă și ulterior după aceea până în perioada interbelică, sistemul a permis existența unor manuale paralele, drept care abecedarul respectiv a circulat concomitent cu alte manuale de acest tip. După Unirea din 1859, una din problemele dificile cu care se confruntau autoritățile școlare din Principate a fost uniformizarea manualelor, modernizarea conținutului lor și generalizarea alfabetului latin în redactarea acestora
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
o lungă carieră în care scriitorul a slujit cu pasiune în învățământ (chiar și pe timpul destituirii sale vremelnice, între 1872 și 1874), până la agravarea bolii sale, spre sfârșitul vieții. La intrarea lui Creangă în învățământ, în epocă era în uz abecedarului lui Iarca, într-un context în care activitatea de predare se desfășura după două metode - una mai veche numită lancasteriană și cu care viitorul autor de manuale intrase în contact încă de la Humulești în școala bădiței Vasile și, una modernă
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
să ajungă să știe a scrie, prin a doua metodă scrierea era învățată în același timp cu cititul. Totuși a doua metodă nu avea un suport de curs, astfel că a apărut în 1864 pentru prima dată în acest scop abecedarul scriptologic al evreului Schwartz, compilat după manuale străine și adaptat pentru copii din școlile confesionale iudaice. Acesta avea însă din păcate ca principal defect probleme de limbă, deoarece Schwartz nu știa bine limba română. Încă din primii ani de institutorat
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
scrierii și citirii. A făcut-o, probabil, la îndemnul lui Maiorescu și mai ales datorită nevoii grabnice de cărți școlare din acea perioadă. În relatarea lui George Călinescu, Ion Creangă se uni cu alți cinci institutori "„spre a compune un abecedar ca lumea. Până atunci copiii învățaseră cum da Dumnezeu și după cum era și dascălul, cărți fiind puține și proaste”". Gheorghe Ienăchescu (poreclit „Ghiță Chițibuș”) era un vechi prieten al diaconului de pe vremea Seminarului teologic de la Socola. C. Grigorescu era un
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
zi. Se găseeu și unele texte (precum "Mărirea strămoșilor", "Ștefan cel Mare și șoimul", "Unirea face puterea", "Patriea mea") care tratau probleme ținând de statul român și istoria sa în contextul național și geografico-istoric. Alături de operele similare ale altor autori, abecedarul respectiv a făcut parte dintr-o serie de lucrări cruciale pentru dezvoltarea limbii și literaturii române. Bine conceput și suport al aplicării în România a unei noi metode de învățare, manualul a fost apreciat de către corpul profesoral, fiind utilizat pe
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
la răspândirea cărții). Existența unor manuale paralele, a dat naștere unei lupte între diverși autori pentru impunerea manualelor proprii în cât mai multe școli, prin excluderea cărților rivale. În 1876 Aron Densușianu a dat startul - prin acuzația de plagiat după abecedarul din 1864 al lui Schwartz, unei serii de critici adresate lui Creangă - în ceea ce privește manualul, critici căreia i s-au asociat în 1877 în ziarele "„Liberalul”" din Iași și "„Lupta”" cele exprimate de către I . Pop. Florentin - profesor secundar și suplinitor al
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
Titu Maiorescu la Universitate. Creangă i-a răspuns în 1888 lui Florentin apărându-și lucrarea, prin "„Răspuns la criticele nedrepte și calomniile înverșunate îndreptate contra cărților noastre de școală de către domnul Ioan Pop Florantin”". Deși cu unele defecte și stângăcii, abecedarul a avut meritul de a încerca să întrebuințeze treptele formale și a se bizui mai mult pe percepție. La modul real însă - cu excepția folosirii unei limbi cu adevărat românești, prea mult progres față de abecedarul lui Schwartz nu a avut loc.
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
Deși cu unele defecte și stângăcii, abecedarul a avut meritul de a încerca să întrebuințeze treptele formale și a se bizui mai mult pe percepție. La modul real însă - cu excepția folosirii unei limbi cu adevărat românești, prea mult progres față de abecedarul lui Schwartz nu a avut loc. În edițiile inițiale au lipsit ilustrațiile (introduse în 1889 odată cu cea de a XXI ediție, ulterior criticilor exprimate de I . Pop. Florentin), iar printre defecte, Vasile Alecsandri menționa în 1874 „împestrițarea cu prea multele
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
număr impresionant de școli confesionale greco-catolice (în număr de peste 300). În anul 1784 a fost numit director general al școlilor românești unite din întreaga Transilvanie, propus de episcopul Grigore Maior. În scopuri didactice, a tradus și a elaborat manualele fundamentale: "Abecedarul", "Gramatica", "Aritmetica" și "Catehismul", adaptând sau creând terminologia necesară înțelegerii acestora de către elevi. Numirea episcopului Ioan Bob în anul 1782 a fost primită cu ostilitate de obștea monahală basiliană de la Blaj, din care făcea parte și Gheorghe Șincai. În anul
Gheorghe Șincai () [Corola-website/Science/298233_a_299562]
-
turcă: "arnavut"). Mișcarea naționalistă albaneză din Imperiul Otoman "Rilindja Kombëtare" s-a manifestat activ în Muntenia, care a devenit un centru al inițiativelor culturale ale unor intelectuali precum Dora d'Istria, Naim Frashëri, Jani Vreto și Naum Veqilharxhi (autorul primului abecedar albanez, tipărit la București în 1844). Aleksander Stavre Drenova a conceput versurile imnului național albanez "Hymni i Flamurit" pe vremea când locuia în București. Melodia imnului național albanez este cea a cântecului patriotic românesc "Pe-al nostru steag e scris
Albanezii din România () [Corola-website/Science/306072_a_307401]
-
a confirmat interesul publicului din România față de cărți de business inovatoare. În 2007 editura a lansat încă trei titluri. “Viața mea în publicitate. Publicitate științifică” de Claude Hopkins, este un volum care conține două cărți de referință. “Publicitate științifică” - clasicul abecedar citit și astăzi de către cei mai buni autori de slogane publicitare ai momentului și autobiografia autorului, “Viața mea în publicitate”. Al treilea volum apărut la editura Publica este semnat de cei doi autori ai bestseller-ului “Funky Business”, Jonas Ridderstråle
Editura Publica () [Corola-website/Science/319891_a_321220]
-
un congres bisericesc la care a participat și Avram Iancu. Angajamentul lui Șaguna luat la Carloviț începe să prindă viață. La 27 august 1850 s-a deschis la Sibiu o tipografie eparhială întemeiată pe banii lui Șaguna. Aici se tipăresc abecedare, cărți și istorioare biblice. La 1 ianuarie 1853 întemeiază "Telegraful Român", singurul ziar românesc cu apariție neîntreruptă până astăzi. Începând cu anul 1855 Șaguna reorganizează învățământul teologic din Sibiu sub forma unui institut de teologie și pedagogie și care, astăzi
Andrei Șaguna () [Corola-website/Science/303759_a_305088]
-
care îi solicită ajutorul pentru obșinerea unei catedre la Sibiu. La 1 septembrie 1889 este numit profesor la Brașov unde activează până în anul 1901. În această perioadă publică manuale de latină, istorie și constituție pentru elevii din liceu, programe și abecedare pentru școlile primare. Din anul 1890 devine membru și apoi secretar al Casinei române din Brașov. În timpul procesului memorandiștilor, intentat conducătorilor Partidului Național Român de către autoritățile maghiare, la Cluj în anul 1892, este mobilizată din Brașov o delegație de 200
Vasile Goldiș () [Corola-website/Science/307229_a_308558]
-
de numărul mare a celor care au venit s-o întâmpine, artista și-a „fulgerat” existența într-o scurtă expunere în care și-a amintit că urca, parcă ieri, treptele aceleiași clădiri, în care funcționa Școala primară de fete, cu abecedarul în geantă și cu caietul de desen în care „mâzgălea lumea”."" Parte din operele artistei (portrete, compoziții, peisaje, flori) au intrat deja în patrimoniul cultural național, parte fac obiectul unor colecții muzeale și particulare. În 1978 a fost aleasă în
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
lui Neacșu din Câmpulung. Cartea este structurată în patru capitole („Țara Luanei”, „Inscripția de pe vasul nr. 21 de la Sânnicolau Mare, cel mai vechi document epigrafic în limba română”, „Manuscrisul de la Ieud; considerațiuni noi privind vechimea scrisului în limba română” și „Abecedarul de la Brașov”) la care se adaugă un cuvânt înainte semnat de autor (în care este reluată, pe scurt, problema tăblițelor de la Tărtăria) și 12 tabele cu semne alfabetice, ligaturi și ideograme. În acest capitol autorul prezintă ipoteza sa cu privire la inscripția
De la Țara Luanei la Ieud () [Corola-website/Science/303331_a_304660]
-
finalul. Ceea ce faceți și dumneavoastră într-o oarecare măsură.</b> Da, tema reciclărilor motivelor clasice e prezenta încă de la primul meu volum, Cântice mârlănești, apărut în 2007 la Editură Humanitas. Acolo, printre altele, reluăm poezioare pe care le știam din abecedar și dezvoltăm tema. Și o împingeam până la dimensiuni apocaliptice. Și în continuare, în Reciclopedia</b><b> </b><b>de povești cu rimă și fără talc</b>, m-am preocupat de Harap- Alb, căruia i-am dat alte întorsături. Iar acum
„Literatura pentru copii este un act profund subversiv” () [Corola-website/Science/295700_a_297029]
-
și odaia". Aici a fost refăcut cadrul unei străvechi odăi țărănești, cu obiectele de uz casnic și gospodărești nelipsite țăranului dobricenean de acum câteva sute de ani. O altă secțiune prezintă Școala Veche. Aici, băncile vechi, tăblițele de ardezie și abecedarele de pe vremea când propozițiile începeau cu literă mică, te duc cu gândul la vremea când copiii mergeau la școală cu cărțile legate cu sfoară sau într-o "traistă" din păr de capră, mușcând din bucata de pâine aburindă abia scoasă
Muzeul din Dobriceni () [Corola-website/Science/312173_a_313502]
-
a creștinismului l-a îndemnat pe Iacob Despot să aducă Reforma în Moldova și să deschidă primul colegiu pe pământ românesc la Cotnari în 1563, cu un an inainte de moartea lui Calvin. De asemenea, Catechismul a fost folsit ca abecedar de către fondatorii Statelor Unite. "The New England Primer", publicat în 1777, la numai un an după Declarația de Independență a Statelor Unite, conține textul Catechismului și multe texte biblice. Convingerea acestora era că predarea ideilor Reformei creează, în majoritate, cetățeni onorabili. Viața
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
absolvenți. Dascălul Petru Mihail notă: „Anul 1847 martie întâiul: m-am tocmit la școală ca să învăț pe copii carte românească”. C. Petrescu, care în 1866 crease o eforie (un comitet școlar), a tipărit cu ajutorul mitropolitului de Silistra în 1874 un abecedar turco-român. La dotarea ei a participat începând cu 1877 guvernul României. La inițiativa conducerii școlii normale din Silistra a fost înființată „Societatea română pentru cultură și limba” care deținea regulament, statute, registre și sigiliu propriu, iar scopul ei era „de
Cadrilater () [Corola-website/Science/296623_a_297952]