18,836 matches
-
Smith, Edmond Burke, Benjamin Constant, Maistre, Bonald, John Stuart Mill, Friederick A. Hayek, Conrad Lorenz, John Rawls, N. Iorga pînă la contemporanul nostru Aurelian Crăiuțu, autor al unui interesant volum intitulat Elogiul libertății. Studii de filosofie politică. Toți aceștia au abordat subiectul dintr-o diversitate de unghiuri, însă accentuînd adesea asupra libertății ca bine individual, care n-ar putea fi o consecință a binelui general, cel din urmă o schemă abstractă, neviabilă, manipulată de puterea care corupe prin definiție (celebra formulă
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
introductiv, fragmente Dintr-un jurnal de vară, datând din anul 1942, ca un salut de încheiere a Mărturisirilor. Portretele lirice, medalioane dezvoltate, propun poeți din lirica franceză, germană, americană, engleză, clasică și modernă, excepție constituind-o deschizătorul de ciclu, Cervantes, abordat cu Don Quijote - deci cu o poză. La finele volumului, două studii tematice, Spiritul mediteranean și Poezie și plastică întregesc un autentic curs de poezie, pe epoci și meridiane, cu câte o rară, dar generoasă trimitere, aici, la liricii conaționali: “Ne-
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
de 39 de ani, În aceeași lună: unul pe 14 iunie (Giacomo), celălalt pe 15 iunie (Mihai) la o distanță de 52 de ani (1837;1889). Dar Înrudirea lor este vizibilă și revelatoare mai ales În planul credinței, În temele abordate de la dragostea față de plaiul natal la marile teme filosofice sub semnul unui romantism robust, dar și al unui pesimism specific. Nu Întâmplător, ambele conștiințe debutează ( Într-un sens mai larg) la o vârstă fragedă, cu poezie Închinata patriei lor: Leopardi
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
argentinian al subteranei. Dialogul se realizează la diferite nivele: influența, tipologia analogo-contrastivă a situațiilor, răspunsurile tragic-ironice la marile intrebări ontologice. Este de amintit și comunicarea lui J.L.Fl. López din Mexic: Dostoievski, Octavio Paz și scriitorii latino-americani, precum și alte lucrări abordînd spațiul hispanic (I.A. Hita Jiménes despre Unamuno și J. Morillas despre L. Vilialonga). Aceleași aspecte (contactele, intertextualitatea, dialogul culturilor) au fost examinate și în lucrările dedicate altor spații literare - englez, nord-american, rus, francez, german, italian, japonez etc. Sînt de
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
reală În datele ei teoretice, vizibilă, deocamdată numai În spiritele vizionare. Spre deosebire de primele capitole, În care numele proprii erau o raritate, În acesta ele sunt utilizate cu dărnicie bine temperată, căci În afară de Giordano Bruno sunt amintite și altele care au abordat probleme adiacente: Magistrul Eckhart, Friedrich Nietzsche, Mircea Eliade, Jean Fourastié, Ion Petrovici ș.a. Dar Încununarea eforturilor hermeneutice (și creatoare) este constituit de finalul eseului, conceput sub formă de versuri ce amintesc, mai ales prin datele lor prosodice, de strofele poemului
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
mele? Chiar de va fi fost o fantasmă, ea e binevenită! Ultima își amintea bine de Soror, niște rude de-ale ei locuiau (sau urmau să locuiască) chiar pe strada noastră din Apărătorii Patriei. Convorbirile între Paris și București au abordat rapid proiectul conjugal. Dar cu ce altceva un sexagenar, trăind singur de vreo 14 ani, o poate face să viseze pe o femeie rămasă văduvă cu patru ani în urmă? Ademenitoare rămâne perspectiva unei "solidarități crepusculare", a unei uniuni neîndoielnice
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
al sensibilității umane, fiind considerat (pe urmele lui H. Brémond, spune autoarea (dar și pe urmele lui Hegel, ne vine să adaugăm. Sau Belinski. Sau Ralea - E.L.) și o "stare de spirit", literatura romantismului aparținînd astfel "fiecărei vîrste a culturii". Abordînd romantismul ca un curent literar, Cornelia Cîrstea analizează deschiderile lui în toate direcțiile temporale și spațiale. Drept rezultat, romantismul european apare în carte ca un corolar al întregii arte de dinainte - de la originile literaturii europene și chiar de la precedentele lor
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
și conținând părți fragile, noul tip nu este ușor de reciclat, ceea ce permite companiei noastre să ne arătăm superioritatea. Alfel, nu știu ce ne va aduce viitorul, dar pentru un timp prosperitatea Întreprinderii este asigurată. ACTIVITATEA ȘTIINȚIFICĂ ND: Draga Claudiu, am să abordez În continuare un aspect pe care lumea Îl cunoaște mai puțin, și anume activitatea ta științifică. Mă voi ghida Între altele după revista ”The Orthodontic Materials Insider”, În traducere liberă Revista intimă a materialelor ortodontice. Publici această revistă de specialitate
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
atunci discutabile. Revista genera un ciudat transfer de credibilitate: ”cine poate elabora și discuta la un nivel Înalt, nu poate fi așa de rău...” De-a lungul anilor, cum pofta vine mâncând, am depășit cu mult limitele preocupărilor companiei mele, abordând in revista nu numai subiecte de interes general, dar și unele de viitor. Sătul de cererile de revizie pe care consultanții revistelor de specialitate se simt obligați să le facă, m-am bucurat de libertatea de a scrie ce, și
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
ticuri și regularități devenite obișnuințe în cadrul unei anume formări muzicale tradiționale de orice tip și ne vom concentra asupra unor modele generative subiacente gestului performativ pe care le vom discerne, descrie și aplica în configurarea concretă a enunțului muzical. Vom aborda în acest sens structurile prime, elementare și inevitabile ale discursului muzical și anume: frecvența sonoră (audibilă sau nu - de obicei numită tăcere sau „pauză” - la care vom reveni) și viteza atacurilor elementare pe unitate de timp (denumită Tempo). Ambele privind
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
s-au putut concretiza muzical (în sunet pur) corespondențe între figurile limbajului și valențele sonore (cuantificabile și reiterabile) care ar putea deveni o teorie închegată a afectelor care să nu rămână doar pe hârtie. În ce ne privește, nu am abordat, (încă, poate) această problemă și ne-am rezumat în cele anterioare mai ales la cele legate de proliferarea în istoria acestei arte a unor modele (intonaționale) de notorietate, fie ca atare (citate), fie transformate (în tot felul), fie trecute sub
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
Lumi Posibile, departe de a fi (în acest moment) luate în seamă și practicate, după cum spuneam mai deunăzi, în această „conjurație a imbecililor” - în care nu atât termenii apar „degradanți”, cât poezia leneșă (conform poetului-matematician Ion Barbu) in uz. Deci, abordând Logica Lumilor Posibile în sens, rigoare, configurație și performanță s-ar putea face un pas în plus în afirmarea ordinilor implicite în fluxul generator și civilizator al fenomenului muzical, activându-se ca atare resorturi interne, fundamentale în configurarea muzicală a
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
modalitățile de modificare a suprafețelor și de redare a culorilor și a detaliilor. Modelarea craniofaciala permite crearea unei galerii de reprezentări craniofaciale cu aplicații în criminalistică, în chirurgia estetică, în studiul anatomiei topografice, în cranioplastie etc. Modelarea craniofaciala poate fi abordată în mai multe feluri: cu tehnici de reconstrucție 2D, cu tehnici fotografice sau video, cu tehnici de reconstrucție 3D și cu tehnici care apelează la volume deformabile. Reconstrucțiile uzuale preiau modelele numerice obținute prin scanare cu ajutorul laserului, prin scanare cu ajutorul
MODELAREA CRANIOFACIALA by ADINA ISTRATE () [Corola-journal/Science/84114_a_85439]
-
Autor: ROXANA SILVIA ȚIPĂ Coordonatori: PROF.DR.ING.HARITON COSTIN, ASIST. ING. CRISTIAN ROTARIU, PROF.DR.ION POEATA Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr. Ț. Popa” Iași Facultatea de Bioinginerie Medicală Direcția de studiu:Bioinstrumentatie Medicală Metodele de fuziune a datelor (dată fusion) abordează cu succes atât agregarea informației numerice și lingvistice, cât și informațiile ambigue, incerte, conflictuale, complementare, imprecise și redundanțe, um sunt cele vehiculate în domeniul imagisticii biomedicale, cu scopul de a furniza interpretări mai precise. Lucrarea prezintă rezultatele unui studiu complex
SEGMENTAREA IMAGINILOR BIOMEDICALE FOLOSIND LOGICA FUZZY SI FUZIUNEA INFORMATIILOR by ROXANA SILVIA TIPA () [Corola-journal/Science/84111_a_85436]
-
Legat de practica instrumentului, se poate menționa aportul multifonicelor în sfera timbralității explorate de compozitor. Tratatul cu același titlu semnat de Daniel Kientzy îi era binecunoscut lui Ștefan Niculescu, devenind între timp o carte de referință pentru orice compozitor care abordează saxofonul. În consecință, sunetele multiple își găsesc locul în cadrul Axionului, integrându-se în context din punct de vedere timbral. Instrumentul începe să se evidențieze din ce în ce mai mult pe măsură ce tipul saxofonului utilizat se îndreaptă spre registrul acut. Așadar, saxofonul alto îl înlocuiește
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
SIMION LIFTNICUL de PETRU CIMPOEȘU Spre deosebire de alți autori contemporani, Petru Cimpoeșu depășește viziunea grotescă a comunismului, abordată obsesiv, valorificând tranziția din perspectiva relației dintre individul obișnuit și o instanță superioară alterată, un Dumnezeu redimensionat În funcție de cerințele unei societăți Încă influențate de regimul totalitar. Cimpoeșu realizează radiografierea acestei perioade de tranziție printr-o metodă narativă ce introduce firescul
ALECART, nr. 11 by Oana Bălan () [Corola-journal/Science/91729_a_92874]
-
din această lume a intereselor, a bârfelor (O plimbare scurtă după orele de serviciu), ori nuvele În care acestea se Întrepătrund: Dăruiește-Ți o zi de vacanță, Gara de Est. Însă sub toate formele În care sunt dezvoltate, temele sunt abordate Într-o manieră care nu scoate În evidență decât partea Întunecată a lor, lipsa de comunicare a personajelor, Încercarea de mascare a acesteia În spatele unui fals dialog, care nu se oprește decât la Îngustimea clădirii de serviciu ori a apartamentului
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
Securitate, situația ei fiind cu atât mai compromițătoare, cu cât avea asupra ei niște scrisori primejdioase. Noaptea alături de străină s-a transformat Într-una de coșmar, fiindcă scriitoarea o bănuia de spionaj, de complicitate cu cei doi anchetatori care o abordaseră. Ultima apariție a cămășii se face sub forma unui cadou primit de la un maistru blănar după ce autoarea fusese concediată de la fabrica de sârme. Iar obiectele devin relicve ale trecutului și-l „Împing la paroxism pe temeiul prezentului”. Fuga din cercul
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
8/ 2009 footnote> Preocupările muzicale comune ale celor doi prieteni atât de apropiați ca valoare profesională și totuși atât de diferiți că personalități s-au intersectat adesea, în sensul că Silveștri în postura să de dirijor și pianist excepțional înzestrat, abordând lucrările lui Paul Constantinescu le-a pus în lumina adevărata valoare. Începutul l-a constituit Concertul din 15 noiembrie 1935 de la Sala Dalles, în cadrul căruia, sub egida Asociației pentru Muzica Nouă fondată de Jora, Silveștri, în calitate de pianist, interpreta alături de Isidor
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
spectacolului: Cânticlu ali Leanca și Joc din Oaș, lucrare scrisă în anul 1949 este prezentată în ziua de 15/16 noiembrie 1952 la Ateneul Român tot sub baghetă fermecata a lui Constantin Silveștri. În anii care au urmat Constantin Silveștri abordează în permanență lucrările prietenului sau Paul. Astfel la 10/11 Ianuarie 1953 au fost prezentate la Ateneu în primă audiție sub baghetă lui Constantin Silveștri 4 Fabule în orchestrația lui Paul Constantinescu. Despre manuscrisul acestei orchestrații, trebuie sa precizam faptul
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
de acolo până nu pornești pe o cale absolut pozitivă. De ce atâta grabă să te întorci acasă? Dacă „Noaptea furtunoasa” și Oratoriul (a fost tradus?, unde sunt partiturile?) navighează în vag... va veni ziua, desigur nu prea târziu, când vor aborda un teren solid. Ca să-ți fac plăcere, măcar un pic, Concertul tău de pian l-am programat aci cu Sylvie Mercier... rezultatul: Sylvie - deși precipitat - a cântat excelent! Solista a fost glorificata, de presă și public, iar lucrarea ta a
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
din 1954. Soliști: Barbu Dumitrescu, Silviu Gurău, Constantin Niculescu-Bassu, Nella Dimitriu, Valentin Teodorian, Thea Rămurescu, Iolanda Mărculescu alături de Orchestră Simfonica Radio. Constantin Silveștri, Jean Rânzescu și Paul Constantinescu împreună cu interpreții La 16 februarie 1956 Constantin Silveștri, în fruntea Orchestrei Radio, abordează în primă audiție Concertul pentru orchestră de coarde, lucrare scrisă inițial în anul 1948 sub titlul Concert pentru cvartet de coarde și refăcuta de Paul Constantinescu în anul 1955. La 1 noiembrie 1956, la Ateneu, Silveștri dirijează Balada Haiduceasca pentru
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
optzecist nu va avea ca prim scop crearea lumii, ci ordonarea ei; în același timp, verbalizarea lumii, incursiunile teoretice, declarațiile despre roman sunt mult mai prezente decât romanul în sine. Spațiul literar spaniol dispune de asemenea de lucrări teoretice care abordează trecerea de la literatura tradițională la cea în care experimentul și accentul pus pe strategia narativă devin tematica centrală a romanului. Criticul J.M. Marfinez consideră că volumul lui Jose Maria Castellet, La hora del lector, ca și cel al romancierului Juan
ALECART, nr. 11 by Anamaria Blanaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92899]
-
în actul sonor George Balint În mod curent, când ascultăm o operă muzicală, deja prin adjectivul de muzical îi și prezumăm o valoare estetică. În fond, la scară umană, a fi muzical înseamnă a fi cantabil, adică a putea fi abordat intonațional, printr-o redare vocală. Nu totdeauna însă muzicalitatea este reductibilă cantabilității și nu mereu autorul unei opere muzicale dorește să ne-o prezinte astfel. Uneori, muzicalitatea poate fi o condiție impusă, un tribut pe care autorul trebuie să-l
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
la o ajustare (reglare, nivelare), în vederea cuprinderii OS ca întreg (rațional, fără resturi)1. 3. Timp animat (variabil) = corespunde OS aflate într-un mediu temporal ce-i conferă elasticitate. Devine posibil astfel un al doilea nivel de interpretare a OS, abordată printr-un atribut fundamental al viului: mișcarea. Astfel, OS este mișcată (la suprafață), grație mediumității unui TA a cărui latură metrică variază în bidimensionalitate, însă în mod irațional. În starea de oricând-în-mișcare, OS poate fi reperată empatic, la nivelul unei
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]