1,587 matches
-
sudică. Gradenele de nord ale circului au dispărut sub corpul bazilicii de astăzi. Obeliscul a rămas cu mândrie pe locul său originar, loc care, după o tradiție imemorială, ar marca locul aproximativ al martiriului Sfântului Petru, la câțiva metri de absida bazilicii lui Constantin și, apoi, a celei actuale. Pe timpul unor săpături s-au găsit urmele bazei sale originare lângă actuala sacristie. Uitate pe timp îndelungat în evului mediu, obeliscurile antice au revenit în atenția papei Sixtus al V-lea (Quintus
Obeliscurile Romei () [Corola-website/Science/326766_a_328095]
-
primul secol al erei noi (e.N.). Nu are nici o inscripție, fapt ce îl aseamănă cu perechea sa de pe Esquilin, dar îl aseamănă cu cel de la Vatican. Cele două obeliscuri, cel de la Quirinale și cel de la Esquilin, adică cel din dreptul absidei bisericii Santa Maria Maggiore, au fost așezate la intrarea mausoleului lui Augustus pe timpul lui Domitianus (81-96 e.N). Ambele s-au prăbușit și rupt pe timpul evului mediu timpuriu, cel mai sigur din rea voință umană. Cel de la Quirinale are 14
Obeliscurile Romei () [Corola-website/Science/326766_a_328095]
-
de două statui romane monumentale ale Dioscurilor Castor și Pollux împreună cu caii lor, statui provenite din Termele lui Constantin. Monumentul poartă însemnele papei Alexandru al VII-lea (1655-1667), o stea deasupra a șase munți. Obeliscul de pe Eschilin se află în dreptul absidei bisericii Santa Maria Maggiore. La fel ca și perechea sa de la Quirinale a fost dăltuit în timpul stăpânirii romane asupra Egiptului, în primul secol al erei noi (e.N.). A fost adus la Roma pe timpul domniei lui Domitianus (81-96 e.N) și
Obeliscurile Romei () [Corola-website/Science/326766_a_328095]
-
lei în basorelief, leul simbolizând tribul lui Iuda. Sala era luminată în mod natural prin numeroase ferestre la parter și la etaj. Fațada, unde se afla intrarea, este pe latura de vest, clădirea fiind orientată de la vest la est, cu absida, unde era amplasat Chivotul Sfânt (Arca Legământului), spre est. Placa neagră cu porunci biblice (Tablele Legii) trona deasupra cornișei cu chivotul. Spațiul chivotului, ușor înălțat, era separat de sală printr-un arc semicircular mare. Bima, respectiv podiumul de pe care se
Sinagoga din Turda () [Corola-website/Science/306991_a_308320]
-
cu trei nave, înconjurată de fortificații, și este unul dintre cele mai vechi și mai reprezentative pentru stilului romanic în Transilvania. A fost construită din piatră între anii 1162 și 1223, fiind formată din nava centrală, două nave laterale, cor, absida centrală și două abside laterale. Inițial a fost proiectată și construirea a două turnuri, care nu au fost însă executate. În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, bisericii i s-a adăugat un portal romanic încadrat de arcade
Cisnădioara, Sibiu () [Corola-website/Science/301703_a_303032]
-
de fortificații, și este unul dintre cele mai vechi și mai reprezentative pentru stilului romanic în Transilvania. A fost construită din piatră între anii 1162 și 1223, fiind formată din nava centrală, două nave laterale, cor, absida centrală și două abside laterale. Inițial a fost proiectată și construirea a două turnuri, care nu au fost însă executate. În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, bisericii i s-a adăugat un portal romanic încadrat de arcade; se plănuia îmbrăcarea fațadei
Cisnădioara, Sibiu () [Corola-website/Science/301703_a_303032]
-
de către Drejoi Ion, ucenic al lui Nicolae Stoica. Catapeteasma, realizată în stil baroc, cu pictura în ulei, datând din secolul al XIX-lea, este opera pictorului Nicolae Pitaru. Aceasta se desfășura la început pe toată lățimea bisericii, acoperind cele trei abside. Avea în componență doisprezece icoane mari. Ea a suferit unele modificări în vara anului 1948, reducându-i-se dimensiunile la cele existente astăzi. Parohia Catedralei a avut un inventar foarte bogat de bunuri mobile și imobile ce s-au adunat
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
aceste clopote se poate spune că biserica este antedatată de clopotul vechi de la 1689, momentul edificării ei fiind plasat astfel în a doua parte a secolului XVII. Biserica se caracterizează printr-un plan dreptunghiular terminat în partea de răsărit cu absida altarului, spațiul interior fiind împărțit în încăperile obișnuite: pronaos, naos și altar. Prima încăpere, pronaosul, având următoarele dimensiuni: lungimea de 2,75 m iar lățimea de 4,15 m are spre vest trei fețe, iar naosul, rectangular, tinde spre forma
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
având următoarele dimensiuni: lungimea de 2,75 m iar lățimea de 4,15 m are spre vest trei fețe, iar naosul, rectangular, tinde spre forma unui pătrat având dimensiunile: lungimea de 4,45 m și lățimea de 4,15 m. Absida altarului, decroșată cu cinci fețe, are o lungime de 2,30 m și o lățime de 2,80 m. Teșiturile colțurilor din partea de răsărit a încăperii, teșituri ce practic formează a II-a și a IV-a față a absidei
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
Absida altarului, decroșată cu cinci fețe, are o lungime de 2,30 m și o lățime de 2,80 m. Teșiturile colțurilor din partea de răsărit a încăperii, teșituri ce practic formează a II-a și a IV-a față a absidei altarului au lungimea de aproximativ 0,65 m. Intrarea în biserică se face prin latura de vest, intrare ce este încadrată de un frumos portal decorat cu mici rozete care formează cruci atât în stânga cât și în dreapta intrării dar și
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
este tăvănit (înălțimea pronaosului este de 1,90 m). În naos se remarcă existența unei grinzi tirant (la 1,45 m de la peretele dintre naos și pronaos) între pereții din sud și din nord ai bisericii. Trecerea din naos în absida altarului se face prin două spații, unul mai mare (înălțimea de 1,45 m și lațimea de 0,80 m) - destinat ușilor împărătești și altul mai mic, destinat ușii diaconești (înălțimea de 1,55 m și lațimea de 0,5
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
m) - destinat ușilor împărătești și altul mai mic, destinat ușii diaconești (înălțimea de 1,55 m și lațimea de 0,5 m). Iconostasul nu este format dintr-un perete continuu ci are practicat un orificiu semicircular în zona centrală. În absidă, bolta altarului se sprinjină spre iconostas pe o nervură rotunjită ce urmărește marginea bolții altarului. Acoperișul, unitar pentru întreg edificiul este străpuns în partea sa vestică de turnul clopotniță, de mică înălțime, așezat peste pronaos. Galeria deschisă a turnului clopotniță
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
formă treflată în interior. Dimensiunile bisericii sunt următoarele: lungimea - 22 m, lățimea - 9,10 m și înălțimea - 8,5 m. Lăcașul de cult este lipsit de turle, având un acoperiș în patru ape rotunjit spre răsărit ca urmare a curburii absidei. Sub acoperiș se află o cornișă de piatră cioplită. Absida altarului este semicirculară și decroșată față de restul construcției. Pornind de la ideea unei biserici de tip longitudinal, silueta elegantă a construcției este accentuată prin prelungirea în exterior, spre vest, a zidurilor
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
m, lățimea - 9,10 m și înălțimea - 8,5 m. Lăcașul de cult este lipsit de turle, având un acoperiș în patru ape rotunjit spre răsărit ca urmare a curburii absidei. Sub acoperiș se află o cornișă de piatră cioplită. Absida altarului este semicirculară și decroșată față de restul construcției. Pornind de la ideea unei biserici de tip longitudinal, silueta elegantă a construcției este accentuată prin prelungirea în exterior, spre vest, a zidurilor laterale (cu circa 2,5 m) legate printr-un arc
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
valoare artistică. O parte a frescelor s-au deteriorat ca urmare a faptului că lăcașul de cult a fost descoperit o lungă perioadă de timp. Pictura murală nu s-a mai păstrat deloc pe peretele nordic și doar parțial pe absida altarului. Ea s-a păstrat, cu unele deteriorări, pe fațada sudică și integral pe cea vestică. Pictura exterioară cuprinde scene populate de numeroase personaje în continuă mișcare. Culorile vii, armonios îmbinate, degajă multă căldură. Artistul, cu o viziune nouă față de
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
unele soluții proprii de fluidizare a mișcării personajelor, evidente în scena Judecății de Apoi. Se observă și influențe ale picturii murale din tările catolice: apărătorul de moarte, Cristofor, zugrăvit cu pruncul Iisus pe umăr, printre sfinții martiri, în Cinul de pe absidă, este o imagine unică și neobișnuită pentru Moldova. Printre scenele prezente pe fațada sudică sunt de menționat "Imnul Acatist" zugrăvit în stânga și deasupra ușii de intrare, "Asediul Constantinopolului" zugrăvit la baza "Imnului", "Judecata de Apoi" zugrăvită în dreapta ușii de intrare
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
alți rugători la idoli împotriva Constantinopolului, cu oști, în zilele Împăratului Heraclius. Rugăciunile au stârnit împotriva lor mânia Panaghiei și Dumnezeu a trimis asupra lor fulgere și ploaie și foc și i-a înecat în mare"". Pe partea sudică a absidei altarului se află reprezentată scena "Rugăciunea tuturor sfinților", compusă în întregime din sfinți militari. Decorul fațadei de apus stă mărturie pentru geniul pictorului: în marea cavitate, unde se fac de obicei pomeni și parastase, întregul perete este pictat cu un
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
bisericii de către un zugrav localnic. În prima jumătate a secolului al XIX-lea a fost adăugat pridvorul, iar la sfârșitul aceluiași secol au fost realizate ferestrele dreptunghiulare dintre naos și pronaos. Biserica are plan dreptunghiular cu pridvor pe vest și absida altarului rectangulară, în retragere. Este luminată de ferestre pe două niveluri și are acoperiș cu dublă poală și turn-clopotniță pe pronaos, cu camera clopotelor în consolă, deschisă, cu arcade pe stâlpi și acoperiș înalt, piramidal. De remarcat că în vârf
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
datată în 1364, și cea din Poienile Izei, protejată de semiluna islamică. Este una din cele mai frumoase și bine conservate biserici de lemn din Maramureș, ce ilustrează evoluția în timp a tipului de biserică de lemn maramureșeană. Planul cu absida altarului rectangulară aparține secolului al XVII-lea, fiind una din puținele biserici de lemn care mai păstrează acest tip de absidă, iar pereții supraînălțați ca și acoperișul cu dublă poală, sunt frecvente în secolul al XVIII-lea. Prezența hramului „Sf.
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
biserici de lemn din Maramureș, ce ilustrează evoluția în timp a tipului de biserică de lemn maramureșeană. Planul cu absida altarului rectangulară aparține secolului al XVII-lea, fiind una din puținele biserici de lemn care mai păstrează acest tip de absidă, iar pereții supraînălțați ca și acoperișul cu dublă poală, sunt frecvente în secolul al XVIII-lea. Prezența hramului „Sf. Cuvioasă Paraschiva” la biserica din Poienile Izei se explică prin aceea că între Maramureș și Moldova a existat o strânsă legătură
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
clopotelor. În curtea interioară se află cămările, capela și turnul donjon. Cămările sunt funcționale și astăzi, fiind adăpostite sub un acoperiș în două ape ce urmează traseul incintei. Capela este o constructie de tip sală, încheiată spre răsărit cu o absidă semicirculară ușor decroșată. Fundația absidei suprapune vestigii ale unei clădiri mai vechi, al cărei rost nu este clar. Accesul în capelă se face pe la vest, printr-un portal gotic, singurul element de piatră profilată al construcției. Câteva ferestre de forme
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
află cămările, capela și turnul donjon. Cămările sunt funcționale și astăzi, fiind adăpostite sub un acoperiș în două ape ce urmează traseul incintei. Capela este o constructie de tip sală, încheiată spre răsărit cu o absidă semicirculară ușor decroșată. Fundația absidei suprapune vestigii ale unei clădiri mai vechi, al cărei rost nu este clar. Accesul în capelă se face pe la vest, printr-un portal gotic, singurul element de piatră profilată al construcției. Câteva ferestre de forme diferite se află pe fațadele
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
înălțime față de nivelul de călcare, au fost practicate niște deschideri înguste, de tipul meterezelor. Funcția lor este incertă. Ar putea indica faptul că edificiul a avut inițial altă destinatie. Un acoperiș unic învelește întreaga clădire, de la frontonul triunghiular și până la absida altarului. Interiorul capelei este tăvănit. O tribună de lemn datată în 1733 este adosată peretelui vestic, fiind sprijinită spre interior pe doi stâlpi lucrați din trunchiuri de stejar. Parapetul are panouri pictate cu motive florale. Câteva locașuri de grinzi, vizibile
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
rezultatelor curative, satul a devenit din ce în ce mai cunoscut fiind vizitat de personalități ale timpului, atât din țară cât și din străinătate, cunoscând o dezvoltare din ce în ce mai accentuată. În anul 1844 se construiește Biserica Ortodoxă în stil basilical, cu altar în formă de absidă semicirculară și iconostas pictat. În interiorul bisericii se află o placă comemorativă aplicată în memoria ostașilor căzuți în 1914-1918. Începând cu anul 1876, satul Vâlcele a aparținut de Comitatul Trei Scaune din Regatul Ungariei, apartenență ce se va încheia în anul
Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/300385_a_301714]
-
nou cumpărată, mai încăpătoare. Sub raport arhitectural, biserica ortodoxă „Înălțarea Sfintei Cruci” din satul Mănăstirea este un monument aparținător goticului târziu transilvan, de tipul bisericii- sală, cu ziduri puternice din piatră cu contraforturi puternice (4 susținând nava, iar alte 4 absida altarului), reprezentând în mare, la dimensiuni reduse biserica reformată din Dej. În interior, nava bisericii este tăvănită, păstrându-se doar consolele și o parte din nervurile vechii bolți, care s-a surpat. În corn se păstrează bolta originală, pe ogive
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din satul Mănăstirea, Cluj () [Corola-website/Science/325958_a_327287]