283 matches
-
controlului reglementează posibilități de trecere a bunurilor imobile din patrimoniul unei persoane fizice în acela al alteia, iar prin aceasta "se anulează pur și simplu dreptul de proprietate privată, ocrotit de Constituție", autorii excepției utilizează o premisă greșită, rezultat al absolutizării exercițiului dreptului de proprietate. În acest sens, se face abstracție de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege. Curtea reține că finalitatea acestor prevederi constituționale
DECIZIE nr. 246 din 10 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1718 din Codul civil, ale art. 376, ale art. 488 şi ale art. 494 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 79 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169156_a_170485]
-
Art. 45: "Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora în condițiile legii sunt garantate." Examinând excepția, Curtea constată că, în susținerea criticii sale de neconstituționalitate, autorul excepției pleacă de la o premisă greșită, constând în absolutizarea exercițiului dreptului (libertății) al cărui titular ori beneficiar este și pe care îl invocă, pretinzând că prin reglementarea dedusă controlului i-ar fi fost încălcat. În cauza de față, obiectul pretinsei încălcări îl constituie - chiar dacă nu este nominalizată ca atare
DECIZIE nr. 356 din 5 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170695_a_172024]
-
august 2004. În această decizie Curtea a constatat că susținerea potrivit căreia art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 înfrânge dispozițiile art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție pornește de la o premisă greșită, și anume aceea a absolutizării exercițiului prerogativelor dreptului de proprietate, făcându-se însă abstracție de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, republicată, potrivit cărora Conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, ca și de cele ale art. 136
DECIZIE nr. 597 din 21 septembrie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (1) şi (5) şi art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182146_a_183475]
-
cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigențe dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exercițiului unui anume drept având consecință fie negarea, fie amputarea drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cărora statul este ținut să le acorde ocrotire, în egală măsură. Observând termenele scurte pe care art. 50 din Regulament le prevede pentru
DECIZIE nr. 406 din 10 aprilie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 alin. (3) şi (6) din Regulamentul privind tranSportul pe căile ferate din România, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198593_a_199922]
-
să nu depășească nivelul prevăzut la alin. (1)". Obligația și măsurile astfel instituite sunt determinate de necesitatea "încadrării în constrângerile bugetare determinate de situația de criză economică, în perioada octombrie-decembrie 2009". În argumentarea criticilor formulate, autorii sesizării pornesc de la premisa absolutizării dreptului la muncă, prevăzut de art. 41 din Constituție - Munca și protecția socială a muncii. Or, atât Constituția României, în art. 53, cât și documentele internaționale în materia drepturilor omului, de exemplu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Pactul internațional relativ la
DECIZIE nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217335_a_218664]
-
s-a conformat exigențelor legale, dă expresie propriei sale culpe, iar, potrivit principiului "nemo auditur propriam turpitudinem allegans", lipsește de îndreptățire critica reglementării în cauză. Mai mult, în argumentarea criticii sale, autorul excepției pleacă de la o premisă greșită constând în absolutizarea exercițiului prerogativelor dreptului său de proprietate, făcând abstracție de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit căruia conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, ca și de acelea ale art. 136 alin. (5
DECIZIE nr. 658 din 11 mai 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50^1 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223338_a_224667]
-
sau limitării unor efecte perturbatoare asupra stabilității și securității raporturilor juridice civile, el poate fi exercitat numai într-un climat de ordine juridică prestabilită. În plus, exigențele de genul celor contestate în prezenta excepție nu neagă dreptul în sine, dar absolutizarea exercitării lui poate avea drept consecință fie negarea, fie amputarea drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cărora statul este ținut să le acorde ocrotire, în egală măsură. Prin urmare, instituția prescripției, în general, și termenele în raport cu care își produce
DECIZIE nr. 384 din 13 aprilie 2010 din 13 aprilie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222357_a_223686]
-
august 2004. În această decizie, Curtea a constatat că susținerea potrivit căreia art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 înfrânge dispozițiile art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție pornește de la o premisă greșită, și anume aceea a absolutizării exercițiului prerogativelor dreptului de proprietate, făcându-se însă abstracție de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, republicată, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, ca și de cele ale art. 136
DECIZIE nr. 1.385 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (1) şi (5) şi art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207835_a_209164]
-
unor lucrări de utilitate publică, au caracter legal și se exercită pe toată durata existenței capacității energetice sau temporar, cu ocazia lucrărilor de intervenție. Curtea observă că, în argumentarea criticii sale, autorul excepției pleacă de la o premisă greșită constând în absolutizarea exercițiului prerogativelor dreptului său de proprietate, făcând abstracție de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora "conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege", ca și de acelea ale art. 136 alin. (5) care
DECIZIE nr. 878 din 10 iulie 2008 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi ale art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201931_a_203260]
-
cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigențe dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exercițiului unui anume drept având consecință fie negarea, fie amputarea drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cărora statul este ținut să le acorde ocrotire în egală măsură. Cele statuate prin deciziile menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză
DECIZIE nr. 851 din 8 iulie 2008 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) şi (1^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România şi ale art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripţia extinctivă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201494_a_202823]
-
operațiuni juridice, cheltuielile aferente normalei desfășurări a procedurii fiind suportate din averea debitorului, în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 . Însă, în susținerea excepției de neconstituționalitate, autorul pornește de la o premisă greșită, și anume aceea a absolutizării exercițiului prerogativelor dreptului de proprietate, făcând abstracție de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora " Conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege", precum și de cele ale art. 136 alin. (5) , care consacră
DECIZIE nr. 726 din 7 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. b), c) şi d) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213470_a_214799]
-
criticat contravine dispozițiilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 44 privind dreptul de proprietate privată. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că în argumentarea excepției autorii acesteia au plecat de la o premisă greșită, constând în absolutizarea exercițiului prerogativelor dreptului de proprietate, făcând abstracție de dispozițiile constituționale ale art. 44 alin. (1) teza a doua, potrivit cărora "conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege", precum și ale art. 136 alin. (5), care consacră caracterul inviolabil al
DECIZIE nr. 1.325 din 19 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (4) lit. c) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227829_a_229158]
-
art. 44 și art. 53 din Legea fundamentală. Astfel, prin Decizia nr. 1.242 din 22 septembrie 2011 *), nepublicată la data pronunțării prezentei decizii, Curtea a reținut, potrivit jurisprudenței sale, că dispozițiile constituționale referitoare la dreptul de proprietate nu vizează absolutizarea exercițiului prerogativelor acestuia, întrucât chiar art. 44 alin. (1) teza a doua și art. 136 alin. (5) din Constituție prevăd că legea stabilește conținutul și limitele dreptului de proprietate și că proprietatea privată este inviolabilă "în condițiile legii organice". În
DECIZIE nr. 1.602 din 15 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238612_a_239941]
-
și individuale de muncă. În același context se arată că dreptul Guvernului de a decide asupra oportunității și conținutului inițiativei legislative nu este unul absolut, Curtea Constituțională putând cenzura această competență prin prisma respectării exigențelor art. 114 din Constituție. Totodată, absolutizarea dreptului Guvernului de a apela la procedura angajării răspunderii ar duce la transformarea acestei autorități în putere legiuitoare, interferând, astfel, cu atribuțiile de legiferare ale Parlamentului. I.3. Criticile de neconstituționalitate sunt raportate și la dispozițiile Legii fundamentale referitoare la
DECIZIE nr. 383 din 23 martie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 referitor la art. 16 alin. (1), pct. 9 referitor la art. 31 alin. (1), pct. 25, pct. 37 referitor la art. 72 alin. (5), pct. 40 referitor la art. 79 alin. (4), pct. 51 referitor la art. 94 alin. (2), pct. 52, 66, 70, 75, 78, 84 şi art. II alin. (1) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231529_a_232858]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 5 decembrie 2003, și Decizia nr. 119 din 1 martie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 4 mai 2005, a constatat că acesta nu vizează absolutizarea exercițiului prerogativelor dreptului de proprietate, întrucât chiar art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție și art. 136 alin. (5) prevăd că legea stabilește conținutul și limitele dreptului de proprietate și că proprietatea privată este inviolabilă "în condițiile legii
DECIZIE nr. 1.242 din 22 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238053_a_239382]
-
urmare, structura politică a Parlamentului ar fi permis evitarea adoptării legii prin procedura prevăzută de art. 114 din Constituție. În continuare, se arată că dreptul Guvernului de a decide asupra oportunității și conținutului inițiativei legislative nu este unul absolut, iar absolutizarea dreptului Guvernului de a apela la această procedură ar duce la transformarea acestei autorități în putere legiuitoare, ceea ce ar interfera cu atribuțiile de legiferare ale Parlamentului. 2. Se susține că legea criticată, în ansamblul său, încalcă dispozițiile art. 5^9
DECIZIE nr. 574 din 4 mai 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii dialogului social în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 3 alin. (1) şi (2), art. 4, art. 41 alin. (1), titlul IV privind Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, titlul V privind Consiliul Economic şi Social, art. 138 alin. (3), art. 183 alin. (1) şi (2), art. 186 alin. (1), art. 202, art. 205, art. 209 şi art. 224 lit. a) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232507_a_233836]
-
național, Curtea constată că textul art. 41 alin. (5) din Constituție nu prevede și nu garantează negocierile colective la nivel național, astfel încât cadrul în care se desfășoară acestea este cel stabilit de către legiuitor. În caz contrar, s-ar ajunge la absolutizarea dreptului la negocieri colective, drept care trebuie să țină cont de condițiile economice și sociale existente în societate la un moment dat. Este vorba de menținerea unui echilibru just între interesele patronatului și al sindicatelor; desigur, vor exista domenii în care
DECIZIE nr. 574 din 4 mai 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii dialogului social în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 3 alin. (1) şi (2), art. 4, art. 41 alin. (1), titlul IV privind Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, titlul V privind Consiliul Economic şi Social, art. 138 alin. (3), art. 183 alin. (1) şi (2), art. 186 alin. (1), art. 202, art. 205, art. 209 şi art. 224 lit. a) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232507_a_233836]
-
iar dispozițiile art. 21 alin. (1) din aceeași lege prevăd că "Activitatea de transport al gazelor naturale constituie serviciu public de interes național." Curtea mai reține că, în argumentarea criticii sale, autorul excepției pleacă de la o premisă greșită, constând în absolutizarea dreptului de proprietate și făcând abstracție de dispozițiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora " Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege", precum și de cele ale art. 136 alin. (5), care consacră caracterul inviolabil
DECIZIE nr. 725 din 5 iulie 2012 cu privire la excepţia de neconstituţionalitate, ridicată direct de Avocatul Poporului, referitoare la prevederile art. 90, art. 91 şi art. 96 lit. a) din Legea gazelor nr. 351/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244061_a_245390]
-
garantat". 21. De asemenea, prin Decizia nr. 1.242 din 22 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, Curtea a statuat că dispozițiile constituționale referitoare la dreptul de proprietate nu vizează absolutizarea exercițiului prerogativelor acestuia, întrucât chiar art. 44 alin. (1) teza a doua și art. 136 alin. (5) din Constituție prevăd că legea stabilește conținutul și limitele dreptului de proprietate și că proprietatea privată este inviolabilă "în condițiile legii organice". Or
DECIZIE nr. 298 din 5 iunie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) şi art. 15 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263227_a_264556]
-
de către fiecare stat membru. De asemenea, această obligație trebuie să fie proporțională și transparentă. II.1. Referitor la critica de neconstituționalitate care vizează încălcarea dreptului de proprietate al operatorilor de cablu, Curtea constată că, de principiu, aceasta pornește de la premisa absolutizării prerogativelor dreptului de proprietate. Având în vedere natura criticilor de neconstituționalitate, precum și conținutul normativ al textelor supuse controlului de constituționalitate, Curtea trebuie, mai întâi, să stabilească dacă sfera dreptului fundamental invocat se referă și la serviciul prestat de operatorii de
DECIZIE nr. 266 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 din Legea audiovizualului nr. 504/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253413_a_254742]
-
României, Partea I, nr. 868 din 5 decembrie 2003, și Decizia nr. 119 din 1 martie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 4 mai 2005, dispozițiile constituționale referitoare la dreptul de proprietate nu vizează absolutizarea exercițiului prerogativelor acestuia, întrucât chiar art. 44 alin. (1) teza a doua și art. 136 alin. (5) din Constituție prevăd că legea stabilește conținutul și limitele dreptului de proprietate și că proprietatea privată este inviolabilă "în condițiile legii organice". Potrivit
DECIZIE nr. 1.365 din 18 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238150_a_239479]
-
împotriva statului au același regim juridic cu plata obligațiilor fiscale, în condițiile legii". 144. Eliminarea tezei a doua a art. 44 alin. (1) din Constituție referitoare la stabilirea prin lege a limitelor și conținutului dreptului de proprietate echivalează cu o absolutizare a acestuia. 145. Acest text este folosit de Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, atunci când examinează limitele dreptului de proprietate. Pentru a analiza dacă o astfel de măsură este justificată, Curtea pornește de la premisa existenței în corpul art. 44 din Constituție
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
cadrul în care titularul unui drept are posibilitatea să și-l valorifice, luând în considerare drepturile și interesele legitime ale celorlalți titulari, pe care este ținut să le respecte. În jurisprudența sa constantă instanța de contencios constituțional a statuat că absolutizarea exercițiului unui drept ar avea ca revers negarea drepturilor altor titulari, cărora autoritatea statală le datorează în egală măsură ocrotire, situație de neconceput într-un stat de drept. 23. Întrucât chiar textul constituțional referitor la garantarea dreptului de proprietate statornicește
DECIZIE nr. 523 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 113 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278995_a_280324]
-
iar sentințele rezultate, consecințele logice ale faptelor. Logica ar avea un caracter pur tautologic și nu ar putea da nicio informație asupra realității, care s-ar exprima doar prin simboluri. Teoria sa, în cadrul filosofiei analitice, se îndreaptă în special împotriva absolutizării vorbirii și consideră valoarea cuvintelor numai în măsura în care devin folositoare ca mijloace de comunicare. Cât privește raportul lui Wittgenstein cu politica, se poate spune că opțiunile sale au rezultat din originea sa evreiască, care l-a determinat să devină un adversar
Ludwig Wittgenstein () [Corola-website/Science/297773_a_299102]
-
uimiți de instrumentele muzicale și au venit de pretutindeni să le audă cântând mulți dintre cei care au participat la aceste proiecte nu au supraviețuit abuzuri ale unor preoți reformați cred că cea mai bună definiție a ereziei este aceasta absolutizarea relativului și relativizarea absolutului prizonierii au fost victimele vivisecțiilor efectuate fără anestezie burton explică apariția zăpezii în orașul unde ia naștere opera unui inventator bătrân căsătoria reciprocă între conducătorii ei era un mijloc de supraviețuire o parte din români au
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]