9,352 matches
-
ce descrie, mai bine decât oricare altul, starea de înapoiere a țării: cu peste jumătate din populație rămasă (împinsă) în mediul rural, vom ajunge Occidentul la kalendele grecești! Cele vreo cincisprezece mii de sate și comune ale României abia dacă absorb vreo șaptezeci-optzeci de mii de oameni cu diplome, în timp ce facultățile au ajuns să livreze anual între două și trei sute de mii de absolvenți. Din această dilemă nu vom ieși prea curând: închidem universitățile sau dezvoltăm economia? O simplă privire înspre
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
noi priveliști, în consonanță cu o epocă în care a serbat triumfuri insolite. Apare nu doar proliferant, ci și monstruos diversificat. "Paradisului în destrămare", schemă oarecum prea generală, îi succede meditația existențialistă asupra condiției umane, ecloziunea absurdului, perspectiva nihilului care absoarbe orice efort omenesc, nelăsîndu-ne, aparent, nici o șansă. Altfel mobilat conceptual decît lirica interbelică, discursul lui Dan Damaschin e mai apropiat de cel al "ruralilor" noștri șaizeciști. Străbatem un timp al crizei tuturor valorilor, înregistrăm o absolutizare a rătăcirii care ar
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
deci, parte a mondializării. Deși beau coca-cola, ascultă rap și urmăresc seriale americane și telenovele, oamenii rămîn înrădăcinați în propria cultură; națiunile, chiar și cele mai sărace, sînt conștiente și mîndre de propria identitate și se tem să nu fie absorbite, dominate. Discuția a fost pasionantă. Referindu-se la recentele violențe de stradă ale anarhiștilor de stînga din timpul Reuniunii G8 de la Genova, Mihai Zamfir și apoi, preluîndu-i ideea, Nicolae Manolescu au adus în discuție o nuanță ignorată pînă atunci de
PEN-Cluburile Europene - Argumente ale unei Europe Unite by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15961_a_17286]
-
poate fi interpretat și ca act protestatar, anticonservator inițiat de Negoițescu și Radu Stanca, în principal, încurajați de un alt mentor clujean al generației cerchiștilor, profesorul Henri Jacquier, având acordul, de la distanță dat, al celorlalți comilitoni risipiți prin țară sau absorbiți de frontul celui de al doilea mare război al secolului trecut. În subiacent rămâne și consecvența lui Blaga în preferința pentru influența catalitică și nu pentru cea modelatoare, care l-ar fi putut despărți subtil de Lovinescu. Or, ceea ce au
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
Blaga nu s-ar fi întrerupt aici? Nu e o simplă întrebare retorică. S-ar putea presupune că revista Ardealului filosofic, scoasă de Blaga, ar fi devenit mai încăpătoare, cu profil filosofico-estetic sau filosofico-literar, dacă ar fi continuat să apară, absorbindu-i pe cerchiști, și pe cei care fuseseră indisponibili până atunci.
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
acolo într-un suflu viu" (p. 25). Iustin Panța este atent, observă, gândește totul și apoi își dă seama că se repetă, că uneori e contradictoriu, că unele lucruri au fost spuse, descoperă că "nu poți înțelege de la alții [...] să absorbi lucrurile prin toți porii" (p. 39), că atunci "când lucrurile nu se mai repetă ceva s-a defectat în mecanismul lumii", dar și că "tot timpul poți descoperi lucruri noi, la tot pasul ai șansa de-a da peste o
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
nedreptățește cartea. Deși consecvent aplicată la creația și biografia stănesciană, beneficiind de lecturi diverse de psihologie, psihanaliză, simbolistică, teorii ale imaginarului, teoria lecturii, poetică, critică literară etc., propunând totodată spectaculoase experimente grafice (hărți subiective), Carmen Maria Mecu pare uneori mai absorbită de bibliografie decât de poezia analizată; erudiția devine un handicap. Amendabile întru totul sunt de pildă fraze ca: "Pe această potecă a înțelepciunii, Nichita Stănescu se întâlnește cu Albert Einstein - care nu se temea de moarte, pentru că o considera un
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
unui volum de eseuri, de ce ar fi, dar din domeniul literaturii, să ascundă fiscului fabuloasele venituri care l-ar înverzi de invidie pe Bill Gates însuși. Și nu e vorba aici de romancieri populari, ca Pavel Coruț, ale căror producțiuni absorb trâmbe de cumpărători în librării, ci și de cel mai firav debutant ce se va muta, grație, întâi de toate generozității editorului, dintr-o amărâtă de cameră cu oportunitățile pe coridor, într-un palace cu câte două garaje de fiecare
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
exterioară? Dacă ar fi să luăm drept exemplu pictura română din ultimii șaizeci de ani, răspunsul este, categoric, nu! Asemenea unei planete care antrenează în propria-i mișcare, prin forța gravitației, tot ceea ce o înconjoară, tensiunile timpului și capriciile istoriei absorb fragila făptură a artistului și se răsfrîng direct asupra lumii simbolice în care acesta locuiește constant. Cum se răsfrîng ele asupra acestei lumi și cu ce preț artistic și moral, aceasta este o altă întrebare. P.S. La interval de numai
Mișcările unei generații (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15661_a_16986]
-
Cu atît mai mult cu cît toți artiștii momentului, fără excepție, aveau încă plămînii îmbîcsiți de respirația exclusivă în atmosfera unui propagandism cultural osificat pînă aproape de abstracțiune. Chiar și artiștii liberi în interior și neconcesivi în manifetarea lor publică erau absorbiți de context într-o asemenea măsură încît păreau ei înșiși exponenți ai regimului, chiar dacă pe un alt palier. Simpla participare la o expoziție-mamut, la un Salon național sau municipal, așezat invariabil sub același generic al înaltului devotament patriotic, inducea sentimentul
Salonul național de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15699_a_17024]
-
restul tablourilor lui mi se par oarecum primitive și sentimentale). De Alasdair Gray nu aveam idee. Poezia pe care o scriam pe atunci nu semăna cu ceea ce am publicat în volumele de debut, mai încolo. Era mai declarat 'vizionară' și absorbise influențe din Blake, Rimbaud, începea să-l absoarbă și pe Eliot. Poemele nu erau distopice: tindeau mai degrabă către spectaculos. Din cadavre se rostogoleau diamante, și cam așa. Poemele de dragoste (pe care le-am scris de la bun început) erau
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
și sentimentale). De Alasdair Gray nu aveam idee. Poezia pe care o scriam pe atunci nu semăna cu ceea ce am publicat în volumele de debut, mai încolo. Era mai declarat 'vizionară' și absorbise influențe din Blake, Rimbaud, începea să-l absoarbă și pe Eliot. Poemele nu erau distopice: tindeau mai degrabă către spectaculos. Din cadavre se rostogoleau diamante, și cam așa. Poemele de dragoste (pe care le-am scris de la bun început) erau, probabil, extrem de senzuale, dar, conform remarcii tale, și
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
tonic, optimist, în ciuda unor lungi șederi în sanatorii, ține balanța între insul social exteriorizat și cel depresiv ce alimentează substanța romanelor sale, unde însă anxietatea și sațiul nu se scaldă în noroaie naturaliste. Ceea ce nu înseamnă că angoasele i se absorb integral în romane - în Jurnalul unui adolescent (1941), în Tinerețe ciudată (1943), în Moartea cotidiană (1946), ultimele două narațiuni de certă noutate în gen, preludând curente ce-și vor revendica geneza în Occident. Aceste romane, precum și Așteptând ceasul de apoi
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
paradoxal. Mai întîi, ea nu populează spațiul, așa cum o face un obiect clasic de sculptură, nu reflectă lumina spre exterior, așa cum o fac volumele polizate, și nici n-o stinge, n-o obosește, așa cum o fac suprafețele patinate, ci o absoarbe, o interiorizează și, mai apoi, o retransmite după ce ea a suferit un anumit proces de prelucrare. în al doilea rînd, și acest lucru este cel mai important, sculptura lui Ghilduș sfidează legile fizice înseși, așa cum sculptura clasică le-a acreditat
Cea de-a patra dimensiune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15733_a_17058]
-
populară și imaginația livrescă, apelându-se adeseori la poncife și la citate, la informații și chiar la pagini scrise de alții. Lucrurile despre care se scrie și se meditează devin, la fel, lucruri scrise, cu alte cuvinte, temele sunt încorporate, absorbite la propriu în țesătura și stilul romanului, ,,Puterea", care este menționată în titlul cărții, poate fi citită și ca ,,putere" a creatorului, a artistului care știe că lumea nu se mărginește doar la frontierele realității, tot așa cum un comentariu despre
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
o concluzie. Dar, mai întâi, puțină istorie. După cum ne amintim, în decembrie 1989, Securitatea lui Nicolae Ceaușescu (și nu a poporului român, după cum diverși demagogi au neobrăzarea să susțină și astăzi, în mai 2001) pierde confruntarea cu armata și e absorbită de către aceasta. Evident, doar pentru câteva săptămâni sau luni, pentru că în martie 1990 renaște din propria cenușă, sub bagheta faimosului amnezic Virgil Măgureanu. În afara câtorva fraieri de la vârf (nu toți!), a pensionabililor și a unei minorități ce-și asigurase antipatia
Spioni din toate țările, integrați-vă! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16139_a_17464]
-
acea muncă prin care oamenii au obținut din ce să trăiască le-a luat tot mai puțin timp. Timpul rămas nu s-a transformat însă integral într-unul destinat lecturii. Oamenii au descoperit mereu alte preocupări spirituale care i-au absorbit. N-ar fi corect să limităm aceste preocupări, cultura adică, la cititul cărților. Problema mea e alta: de a-i convinge pe cei care nu citesc că merită s-o facă. Să le sugerez mai degrabă ce pierd dacă nu
Observații naive despre cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16201_a_17526]
-
metamorfozei lumii, ca în Naufragia, scrisă în descendența tematică a lui Wallace Stevens, cu a sa Anecdote of the Jar. Kosmos-ul imaginat de poet e o structură instabilă, construit fiind pe baze nesigure: focul - care se autoincendiază, pământul - care se absoarbe în propriile străfunduri, apa - sub formă de mlaștini și aerul - insuficient, sufocant. "Un univers pe cât de viguros, pe atât de măcinat lăuntric, consistent și fragil, inform - auroral și crepuscular, fastuos și declinant." (Nicolae Manolescu). Liviu Georgescu - Călăuza, Ed. Axa, Botoșani
Călăuză în Infern by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16208_a_17533]
-
și nu doar ilustrată subtextual. Impusă inițial din exterior, în temeiul unor norme imaginative diverse, livresc constelate, ori al unor imbolduri doctrinare, forma ajunge a se manifesta, în cele din urmă, ca o "extază a imaginarului" care a izbutit a absorbi principiul formal în cel substanțial: "Disputele celor două principii, care au asigurat, în bună parte, dialectica lirismului pillatian, sfîrșesc în această concordanță în care imaginarul produce, susține și alintă forma, lăsîndu-se explorat de principiul ei". Rezumînd astfel amplul și, în
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
la socoteală neo-modernismul anilor '60-'70, un fel de remake, după nimerita expresie a lui Mircea Cărtărescu). Dedesubtul orientării moderne se găsesc, vreme de două sau trei decenii, la răscrucea secolelor XIX și XX, un postromantism tenace în stare a absorbi mitologiile naționaliste de la Sămănătorul lui Iorga sau de la Viața românească a lui Stere, dar și din poezia lui Goga, un curent eminescian, cum l-a botezat Ibrăileanu, din apele tulburi ale căruia ies Bacovia și Arghezi, tot soiul de realisme
Periodizări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16267_a_17592]
-
aceasta. Schimbări și schimbări Nici nu s-au scurs trei luni de cînd polul social-democrat se află la putere și au început să apară defecțiuni în această alianță. Umaniștii lui Dan Voiculescu, partid aliat PDSR-ului și-au permis să absoarbă, pentru a se întări, o grupare politică rătăcitoare condusă de Stelian Duțu, fostă PD, fostă PNL. Drept care liderul PDSR, Adrian Năstase, scrie CURENTUL, a trecut la un Atac vehement împotriva capilor PSDR și PUR. Dincolo de acest titlu mai belicos decît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]
-
numai preferințe. Într-o primă fază, acești bărbați nu o interesează ca indivizi, ci ca o realitate globală liniștitoare și reconfortantă. "Ea nu se năpustește asupra lor pentru a-i ademeni, a-i înhăța, a le vorbi. Ea îi privește. Absoarbe imaginea lor, așa cum lacul o face cu cerul". Multă vreme bărbații rămîn la distanță, pentru a putea fi contemplați, observați, descifrați, judecați. Îi vede totdeauna ca pe acei călători care stau față în față în trenurile, acum rare, în care
Carnet de bal by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/16420_a_17745]
-
tragem linie și încercăm să ne imaginăm ce rol vor juca în Parlament reprezentanții PRM, e de presupus că o parte dintre ei s-ar putea desolidariza de CV Tudor cu prilejul primei crize politice mai serioase și vor fi absorbiți de PDSR, din motive tactice. Cea mai mare parte însă va juca după cum ordonă CV Tudor, chiar dacă, probabil, ei nu vor ieși din muțenia celor mai mulți peremiști. E posibil însă ca tocmai convinșii doctrinar să-i dea bătaie de cap lui
Curtea Miracolelor peremiste by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16530_a_17855]
-
pagini inspirate, pentru nespecialiști. Mircea Nedelciu, lider de opinie al prozatorilor generației '80, lucid și rațional, capabil să ia distanță critică - și chiar cinică - față de orice formă de sentimentalism, nu mai este aici atât de consecvent cu sine, lăsându-se absorbit adeseori de retrăirea unor momente autobiografice, ca un bătrân care răsfoiește un album cu fotografii de familie. Din când în când, însă, el redevine ce-a fost, dominând inteligent materia epică, construind teorii îndrăznețe, propunând experimente literare ingenioase. Jurnal intim
Scriitorul și funcționara de la poștă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16534_a_17859]
-
mărturii ale fragilității, semne ale unei mari timidități care-și amînă mereu lovitura decisivă și care întîrzie voluptuos momentul retragerii, dar și argument al unei copleșitoare generozități. înspăimîntat de singurătate și avînd un adevărat cult al prieteniei, Ștefan Drăghici își absoarbe cititorul cu un ingenuu instinct al posesiunii și oferă exact atîta poezie cîtă poate duce fiecare: de la imaginea instant și pînă la marile estuare ale unor fluvii de cuvinte și de imagini care se răsfiră și împregnează infinitele spații plane
Un rebel mai puțin by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16580_a_17905]