3,743 matches
-
socialiste", sub presiunea economiei occidentale, a disponibilizat o imensă cantitate de forță de muncă ieftină care, din lipsa cererii pe piața internă, s-a orientat spre piețele muncii occidentale, acceptând orice condiții salariale. U.E. a realizat târziu necesitatea reglementării acestei abundențe de oferte ce dinamizau producția proprie asigurând creșterea economică, dar ridicau o multitudine de probleme de protecție socială, asigurarea muncii, satisfacerea necesităților de loisir etc. Spaima de "instalatorul polonez" sau de "căpșunarul român" s-a dovedit nejustificată în condițiile în
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
Daniel Cristea-Enache La exact zece ani de la Surâsul abundenței (1994), Virgil Nemoianu a revenit cu o nouă ediție, revăzută și adăugită, a studiului său monografic despre Ștefan Aug. Doinaș. Dacă bine cunoscutul poet, eseist și traducător rămâne același creator multiplu și substanțial, câmpul receptării lui critice și publice s-
Poezia sintezelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9099_a_10424]
-
adăugate câteva clarificări în privința modelului teoretic. Ostrom trasează anumite limite în privința bunurilor comune analizate în cadrul modelului. Astfel, bunurile analizate au următoarele caracteristici: sunt mai curând resurse regenerabile decât neregenerabile, se află mai mult în situații caracterizate de deficit decât de abundență, iar utilizatorii bunurilor își pot face efectiv rău unii altora, dar nu și celor din afară (Ostrom, 2007, p. 41). Trasarea limitelor menționate vine ca urmare a deceniilor de cercetare empirică pe care Ostrom le-a coordonat sau analizat și
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
acestui argument îl constituie caracterul sezonier al turismului în zonă și faptul că turiștii revin an de an aici. În plus, numărul turiștilor, așa cum urmează să arătăm, va crește constant după 1989. • Situații caracterizate mai mult de deficit decât de abundență. Deși în anumite momente fluxul de resurse (turiștii, în cazul nostru) atinge un maxim (este vorba de perioada de vârf a sezonului estival), în rest, situațiile pot fi considerate de deficit. Sezonul turistic durează, în medie, două luni/an. Dacă
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
rudimentare. Au fost foarte simple, nesofisticate, și de aceea incapabile să facă față unor situații complicate sau atacului unor factori externi. A doua - și poate cea mai importantă - este că instituțiile au fost croite în contexte caracterizate prin suficiența, chiar abundența resurselor comune și au funcționat în perioada în care aceste circumstanțe s-au păstrat; deterioarea circumstanțelor a reprezentat momentul în care și instituțiile respective și-au arătat cu claritate slăbiciunile. Dar dacă lucrurile stau astfel, înseamnă că aranjamentele instituționale din
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
ofertă, a slabei capacități de a gestiona eficient problemele, de a oferi mecanisme instituționale maleabile, complexe . Iar problema se complică, de bună seamă, atunci când referința nu mai este statul arhaic, ci cel evoluat, în care diferențierea socială este puternic prezentă. Abundență și raritate Așa cum am văzut, cadrul ostromian de analiză se apleacă prioritar asupra durabilității aranjamentelor instituționale în care predomină raritatea și are capacitatea de a o explica, iar actorii sunt în relații de concurență între ei pentru a accesa resursele
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
se intensifică. Rezistă acel aranjament instituțional în circumstanțe de acest tip? Iar dacă da, cum și în ce fel? Stahl (1998, vol. II, partea a III-a, cap. II-IV, passim) insistă asupra faptului că aranjamentele caracteristice satului devălmaș presupun o abundență deplină a resurselor. „Pădurea era copleșitor de multă față de un număr restrâns de oameni și în special față de nevoile și capacitățile lor tehnice”; în fața imensității suprafețelor împădurite, vrâncenii se plângeau că „stă pădurea să cadă pe noi” . Izlazul este socotit
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
târguri ori vetrele de sat); cât despre terenul agricol, iată un singur exemplu, dat de asemenea de Stahl - „cântecul lui 907”: Când a fost în 53 De ne-a dat pământ Știrbei Puneai plugul unde vrei Și arai pe cât putei. Abundența resurselor a reprezentat o circumstanță fundamentală în care a funcționat satul devălmaș , având consecințe foarte adânci. Mai întâi, nu a existat niciun stimulent pentru ca instituțiile care au apărut să includă acele elemente care să le asigure durabilitatea, atunci când abundența se
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
putei. Abundența resurselor a reprezentat o circumstanță fundamentală în care a funcționat satul devălmaș , având consecințe foarte adânci. Mai întâi, nu a existat niciun stimulent pentru ca instituțiile care au apărut să includă acele elemente care să le asigure durabilitatea, atunci când abundența se deteriorează sau nu mai există. În al doilea rând, ele nu au putut face față situațiilor în care exploatarea resurselor a inclus tehnici mai noi, avansate. Așa cum am văzut, aceste schimbări au avut loc prin acțiunea concomitentă a doi
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
rolul de a adapta o nouă situație la cadrul existent, nu o construcție nouă, adecvată unor circumstanțe de o natură radical diferită de cele anterioare. Să notăm aici o dificultate serioasă a analizei propuse de Stahl. El presupune că, atâta vreme cât abundența era regula, aranjamentele instituționale devălmașe erau eficiente: ele au funcționat în satul arhaic. Or, în lipsa evidenței empirice, este greu de spus dacă persistența acelor aranjamente a fost datorată faptului că erau eficiente sau pur și simplu faptului că obștile nu
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
astfel încât să poată fi menținută (p. 99). Aranjamentele instituționale devălmașe stau mărturie pentru un anumit tip de organizare socială în care de fapt nu se presupune că existau condițiile tehnologice și demografice care să conducă la epuizarea resurselor; ele asumau abundența acestora și se construiau prin evitarea - întru totul posibilă atunci - a situațiilor în care actorii ar fi ajuns să se concureze, să intre în conflict în ce privește utilizarea resurselor. De bună seamă, astfel de situații nu puteau fi excluse, dar ideea
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
putut fi parate. Consecințele care decurg de aici sunt foarte importante și nu privesc doar soarta acestui aranjament instituțional tradițional, deoarece multe alte instituții cu un rol important în societatea românească au avut trăsături similare celor ale satului devălmaș. Asumarea abundenței sau fie și numai construcția unor circumstanțe în care se asumă abundența, evitarea în acest mod a concurenței, confruntării cu alții în distribuirea sau în utilizarea resurselor au fost principii care au prezidat modul în care au funcționat multe dintre
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
nu privesc doar soarta acestui aranjament instituțional tradițional, deoarece multe alte instituții cu un rol important în societatea românească au avut trăsături similare celor ale satului devălmaș. Asumarea abundenței sau fie și numai construcția unor circumstanțe în care se asumă abundența, evitarea în acest mod a concurenței, confruntării cu alții în distribuirea sau în utilizarea resurselor au fost principii care au prezidat modul în care au funcționat multe dintre instituțiile care au existat - ba chiar au persistat o lungă perioadă de
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
la cele care au definit întreprinderile socialiste, precum și continuatoarele acestora - întreprinderile de stat, așa cum au funcționat ele în întreaga perioadă de tranziție postsocialistă. Într-un sens deloc metaforic se poate spune că instituția întreprinderii socialiste a fost construită pe premisa abundenței potențial infinite. J. Kornai (1992) a introdus distincția, apoi foarte mult utilizată, între constrângerile bugetare rigide (hard) și cele maleabile (soft) (vezi, de exemplu, Kornai, 1992). Distincția este ușor de intuit (Kornai et al., 2003): când avem „constrângeri bugetare rigide
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
aderarea la Uniunea Europeană a impus noi reguli în această privință. Mecanismul bugetului maleabil induce comportamente care asumă existența securității, siguranța că întreprinderea sau firma nu este în pericol să dispară. Oricâte resurse ar fi necesare, ele pot să fie furnizate. Abundența sprijinului financiar sau de alt tip este temelia activității întreprinderii socialiste. Ea nu este construită pe principiul că va trăi într-un mediu al rarității; chiar dacă intră în deficit, chiar dacă nu face față concurenței, întreprinderea e sigură că va avea
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
va dori. Toate acestea privesc nu pur și simplu faptul că întreprinderea socialistă nu era eficientă, ci un aspect mai important - anume că ea nu era construită pentru a face față concurenței. Aranjamentele instituționale în care funcționa întreprinderea socialistă asumau abundența, și nu raritatea. Consecințele stimulentelor asupra acestor întreprinderi au devenit evidente nu după mult timp. Iată două dintre ele. În primul caz, deși aranjamentul instituțional presupunea abundența, aceasta nu a putut fi asigurată pe termen lung la nivelul economiei ca
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
pentru a face față concurenței. Aranjamentele instituționale în care funcționa întreprinderea socialistă asumau abundența, și nu raritatea. Consecințele stimulentelor asupra acestor întreprinderi au devenit evidente nu după mult timp. Iată două dintre ele. În primul caz, deși aranjamentul instituțional presupunea abundența, aceasta nu a putut fi asigurată pe termen lung la nivelul economiei ca întreg. Astfel, penuria s-a instalat; penurie nu doar de bunuri de consum (pe care o resimțea atât de acut populația), ci și de materii prime, de
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
forță de muncă . Situația este analogă suprautilizării pășunii lui Hardin: deteriorarea resurselor se instituie implacabil. Pe de o parte, la nivelul statului penuria a devenit o problemă aproape imposibil de gestionat, iar pe de altă parte, întreprinderea se comportă ca și cum abundența este încă în floare: abundența trebuia să existe, chiar dacă era o creație artificială. O a doua consecință a acestui aranjament instituțional este inhibarea inovației tehnologice. Lipsa stimulentelor de a se comporta eficient a însemnat deteriorarea capacității de a distinge ex
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
analogă suprautilizării pășunii lui Hardin: deteriorarea resurselor se instituie implacabil. Pe de o parte, la nivelul statului penuria a devenit o problemă aproape imposibil de gestionat, iar pe de altă parte, întreprinderea se comportă ca și cum abundența este încă în floare: abundența trebuia să existe, chiar dacă era o creație artificială. O a doua consecință a acestui aranjament instituțional este inhibarea inovației tehnologice. Lipsa stimulentelor de a se comporta eficient a însemnat deteriorarea capacității de a distinge ex post între proiecte bune și
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
de soluție la problema acțiunii colective și la cea a furnizării bunurilor colective. Această soluție poate fi caracterizată pe scurt astfel. Ea presupune că există anumite circumstanțe speciale. Cea mai importantă este aceea că sistemul de resurse disponibile are proprietatea abundenței. Actorii, acționând chiar un timp relativ îndelungat, nu pot afecta această circumstanță. Resursele sunt potențial nelimitate și nu este niciun pericol ca acestea să se rărească. De aceea, concurența dintre actori este doar marginală. Cum nici conflictul nu are un
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
devine vag conturat; regula este tot mai mult nu expresia unui principiu, ci un îndreptar foarte general de acțiune, care permite compromisul, balansul între puncte de vedere diferite. Aceste aranjamente instituționale au un răspuns specific și pentru situațiile în care abundența se diminuează sau chiar dispare. Desigur, colapsul instituțional poate fi amânat (întotdeauna apar soluții ad-hoc care permit ca vechile aranjamente să se mențină încă o perioadă, uneori destul de îndelungată). Specifică însă este soluția asigurării artificiale a abundenței. Bunăoară, se relaxează
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
situațiile în care abundența se diminuează sau chiar dispare. Desigur, colapsul instituțional poate fi amânat (întotdeauna apar soluții ad-hoc care permit ca vechile aranjamente să se mențină încă o perioadă, uneori destul de îndelungată). Specifică însă este soluția asigurării artificiale a abundenței. Bunăoară, se relaxează condițiile de utilizare a sistemului de resurse, a pădurii, de pildă (până la distrugerea fără milă a acesteia); sau, în cazul întreprinderii socialiste și al urmașei ei în tranziția postsocialistă, se face apel la mecanismul constrângerilor bugetare maleabile
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
stat din tranziție), a funcționat peste o jumătate de secol -, aranjamentele instituționale precum cele discutate aici nu au reușit; s-au prăbușit sub forța factorilor externi, îndeosebi a celor care au creat circumstanțe în care evitarea rarității sau crearea unei abundențe artificiale au fost puternic restricționate, iar suprasimplitatea construcției instituționale a devenit evidentă. Ar trebui, cred, să încercăm să reflectăm mai pe larg asupra moralei acestor istorii. Referințe bibliografice
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
cu anul școlar 1877-1878 scoala funcționează cu 4 clase și 5 profesori.Prefectura județului a propus ca școala normală să fie trasformata în gimnaziu,dar Ministerul Instrucțiunii nu a fost de accord.Aceasta s-a desființat in18851886 din 2 cauze: abundența de absolvenți care nu mai puteau fi plasați în județ deoarece fuseseră acoperite toate posturile de învățători existente și greutățile suportate de județ. La 1 septembrie 1919, este reinfintata scoala normală cu toate că a dus lipsă de local, profesori,material didactic
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
exploatare a resurselor agricole, forestiere și piscicole din satele devălmașe. Unul dintre principiile de funcționare a sistemului de exploatare în regimul devălmășiei absolute era acela conform căruia fiecare poate să folosească, atât cât dorește pentru consumul propriu, principiu generat de abundența de resurse. Dreptul de a folosi teritorii din patrimoniul devălmaș se stabilea în raport cu o serie de principii. După cum am văzut, stăpânirile locurești se bazau pe principiul folosirii egale cu munca depusă și pe principiul nerivalității în exploatarea resursei. Nevoia de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]