33,912 matches
-
spațiu artistic, într-o scenă uriașă prin care s-au perindat cele mai felurite expresii și limbaje. Ceremonia, muzica, acțiunea solitară și happeningul colectiv, artele plastice și ale spectacolului au devenit parte constitutivă a zonei care cuprinde piața propriu-zisă, platoul Academiei de Arhitectură și platoul Teatrului Național. Această reconstrucție morală a determinat schimbări adînci și în configurația și în expresia locului. Zidurile Universității și ale Arhitecturii au căpătat o altă cromatică, densitatea afișelor de tot felul a creat, dincolo de mesajul imediat
Big BrOtherși goana după vînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13933_a_15258]
-
prima" revine faptului de a fi prima traducere integrală a ediției princeps, amintită mai sus. Despre cei doi autori, informațiile sunt relativ reduse, dar esențiale. Ele urmează, în carte, datele bio-bibliografice din expunerea lui Ion Taloș, din 1963, la filiala Academiei din Cluj, publicate în capitolul Din istoria folclorului și folcloristicii al "Revistei de folclor", VIII/1963, și din studiul lui Miljan Mojaseviș. Cel dintâi dedicat doar lui Arthur Schott, în calitate de culegător de povești. Cel de al doilea, implicând ambii frați
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
1993) și Sorgegondolen/ Gondola funebră ( 1996). Tomas Tranströmer a fost răsplătit cu numeroase premii suedeze și internaționale, printre care Premiul Petrarca ( Germania) în 1981, Premiul pentru Literatură al Consiliului Nordic și Premiul Internațional Neustadt ( Statele Unite) în 1990, Premiul Nordic al Academiei Suedeze în 1991, Premiul Horst Bienek (Germania) în 1992, Premiul August acordat de Uniunea Editorilor din Suedia în 1996 și Premiul "Cununa de aur" al Festivalului Internațional de Poezie de la Struga în 2003. Nu este deloc exclus ca viitorul laureat
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
viața exilului, orientarea politică și culturală, tipurile de activități și membrii reprezentativi etc., cu citate ilustrative din materiale publicate de acestea sau caracterizări ale unor contemporani. Apar astfel aici, cu substanțiale date cumulate într-o prezentare sintetică, instituții prestigioase, precum Academia româno-americană, Biblioteca română din Freiburg (principalul depozit documentar al exilului românesc și una din cele mai generoase surse de informație pentru autor), Centrul român de cercetări de la Paris și Centrul de promovare a cărții românești "Hyperion", Comitetul Național Român, Fundația
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
în 1989, latura "mitică" a culturii române. Cărțile lui se citeau mai mult pe sub mână, numele său era ( din rațiuni de "corectitudine culturală") o veșnică paranteză necesară la cursurile de literatură universală, iar intervențiile politice ale dramaturgului - devenit membru al Academiei Franceze - împotriva ubuescului regim din România, făcute publice prin intermediul postului de radio "Europa Liberă", aveau în conștiințe forța unor lovituri de baros. Generații de români au găsit în Rinocerii satisfacția revanșei în fața unui regim irațional, care a adus o întreagă
Ionesco după Ionesco by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13978_a_15303]
-
foarte bine că, în cele din urmă, am înțeles să facem dușuri intensive, să ne tundem lațele pline cu păduchi, să renunțăm la cafturile pe stradă și la scuipatul pe jos. Dar asta nu ne califică, deocamdată, pentru scaune la Academia Franceză sau la Nobelul pentru fizică atomică. Mai avem de învățat lucrurile elementare, apoi pe cele complicate, pentru ca, într-un târziu, să pretindem să ni se recunoască valoarea. Deocamdată, ni s-a recunoscut capacitatea de a buchisi primele litere ale
Americanii, ostaticii lui Năstase by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13972_a_15297]
-
îi zice aceleia... uite că am uitat, căuta cu ochii pe jos... Libertatea de expresie îl salvă traducătoarea. Și nu încercați oare să îl cumpărați, să-i oferiți ceva, cumva... nu cu bani, ar fi urât, cu onoruri, posturi importante, academie, cu farmec, cu elocință, cu spirit. Cine se lasă criticat, ba chiar înjurat, înseamnă că este cineva, că are de unde, are adâncimile sale... Se zice că o dată însuși Stalin... Oaspetele, nu se știe de ce, se bâțâi brusc pe loc. Marquez
Și columbianul râse feroce... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13983_a_15308]
-
exprimam emoția de a-mi fi îngăduit să pătrund în acest univers princiar, ușor învechit, respirând viața mondenă a Parisului contemporan și culoarea de fiecare zi a ambianței unei întregi istorii literare. Întrucât mă prezentasem însoțită de o recomandare din partea Academiei, Martha Bibescu a presupus că aș avea oarecare autoritate să-i mediez intrarea în posesia corespondenței și a altor manuscrise rămase în țară, ca documentație pentru viitoarele sale cărți. În ciuda vârstei, nu înțelegea să nu le scrie. Condiția acestei încrederi
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
avea oarecare autoritate să-i mediez intrarea în posesia corespondenței și a altor manuscrise rămase în țară, ca documentație pentru viitoarele sale cărți. În ciuda vârstei, nu înțelegea să nu le scrie. Condiția acestei încrederi se traducea printr-o neașteptată perspectivă. Academia să fie trecută în actul testamentar al scriitoarei, la capitolul manuscrise și documente. Penibilul incapacității mele de a răspunde unei dorințe cât se poate de firești, din punctul meu de vedere, l-am simțit pe loc. Într-o atmosferă de
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
al scriitoarei, la capitolul manuscrise și documente. Penibilul incapacității mele de a răspunde unei dorințe cât se poate de firești, din punctul meu de vedere, l-am simțit pe loc. Într-o atmosferă de suspiciune apăsătoare, am fost sfătuită la Academie, fără drept de protest, să-mi văd de cercetarea științifică "de la locul meu", iar scrisoarea mi-a fost confiscată. Era în 1969. Academia reprezenta o instituție a Republicii Socialiste România. Despre acest fond documentar, anevoie de prețuit la adevărata sa
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
de vedere, l-am simțit pe loc. Într-o atmosferă de suspiciune apăsătoare, am fost sfătuită la Academie, fără drept de protest, să-mi văd de cercetarea științifică "de la locul meu", iar scrisoarea mi-a fost confiscată. Era în 1969. Academia reprezenta o instituție a Republicii Socialiste România. Despre acest fond documentar, anevoie de prețuit la adevărata sa valoare și atât de păgubos disprețuit la vremea respectivă de noi, stă mărturie, printre altele, monografia La Princesse Bibesco 1866-1973 de Ghislain de
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
de faptul că Washingtonul așteapta ca dictatorul să cadă de la sine. Ineluctabil, momentul se apropie. Am avut ocazia să vizitez paradisul socialist al fraților Castro în toamna lui 1998, când am participat la un simpozion organizat de fundații occidentale împreună cu Academia din Havana despre evoluțiile de după Războiul Rece. Cuba este un tărâm binecuvântat: peisaje edenice, vegetație luxuriantă, o climă extraordinar de plăcută, femei splendide, plaje aurii presărate cu palmieri. Din când în când câte un uragan le amintește cubanezilor că există
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
vedeai clădiri restaurate mai ales de spanioli și puteai admira câteva capodopere ale stilului colonial (utilizez timpuri trecute dintr-un scrupul posibil exagerat: poate în prezent sunt mai multe clădiri restaurate și estetica străzilor ameliorată). în ultima zi a simpozionului, Academia din Havana a oferit o recepție în clădirea Institutului de Literatură denumit "Jose Marti", poetul preferat al lui Fidel Castro. Casa foarte frumoasă, cu o grădină uluitoare; dar gazdele ofereau faimoasa băutură "Cuba libre" - rom cubanez amestecat cu pepsi, o
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
dar gazdele ofereau faimoasa băutură "Cuba libre" - rom cubanez amestecat cu pepsi, o băutură fără niciun haz - și cafea în pahare de plastic! Iar, dacă vreo nevoie omenească te îndrepta spre toaletă, îți pierea cheful existenței. Și era vorba de Academie, nu de o instituție oarecare. A doua zi după sosire, am discutat cu reprezentanții Academiei chestiuni organizatorice. Gazdele ne-au cerut să ne limităm comunicările la maximum cincisprezece minute și ne-au anunțat că traducerea va fi consecutivă; cu alte
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
niciun haz - și cafea în pahare de plastic! Iar, dacă vreo nevoie omenească te îndrepta spre toaletă, îți pierea cheful existenței. Și era vorba de Academie, nu de o instituție oarecare. A doua zi după sosire, am discutat cu reprezentanții Academiei chestiuni organizatorice. Gazdele ne-au cerut să ne limităm comunicările la maximum cincisprezece minute și ne-au anunțat că traducerea va fi consecutivă; cu alte cuvinte, timpul alocat fiecărui referat susținut de un străin se reducea la șapte minute și
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
un pariu absurd, am făcut exact romanul la care se așteptau comuniștii de la un tânăr necunoscut; prietenul meu Matei Călinescu mi-a spus că o să fie sau o porcărie, sau n-o să apară. A apărut și am primit și Premiul Academiei. Augustin Buzura: Cenzurile astea sunt de multe feluri și depinde foarte mult și de notorietatea omului, dacă e un om care a dovedit că vinde cartea, ți-o publică oricât ai scrie. Mai greu este pentru cei care încep și
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
-i așa?): Adrian Cioroianu, Rose Marie Mociornița, Tudor Octavian, Horia Roman Patapievici, Dan Pavel, Sandra Pralong (- Cine-i doamna?, mă întreabă Haralampy în șoaptă, enervându-mă...) și Liviu Mihaiu - participantul din urmă fiind, conform nestrămutatului precept biblic, primul (la publicația "Academia Cațavencu"!)... Din nefericire, și suportând orice oprobriu public, din cauza situației atmosferice ( plus 37 de grade Celsius în sufragerie), niciunul dintre noi nu a priceput mare lucru din rostul emisiunii, toate intervențiile distinșilor participanți fiind, după credința soacrei lui Haralampy, un
Cartofi pai cu mujdei de usturoi by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10382_a_11707]
-
Cronicar Telefonul fără fir Fost consilier prezidențial dna Renate Weber a acordat un interviu Academiei CAȚAVENCU (nr. 30). La o întrebare a lui Eugen Istodor, dna weber povestește o întîmplare de pe vremea cînd era la Cotroceni care-ți dă fiori pe șira spinării: "Eram la o ședință în care se discutau Legile Siguranței Naționale. Deși
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
pildă, vorbește cu o enormă căldură despre un om și un profesor excepțional, anume Catul Bogdan, dacă Mihai Horea și Sevastre își evocă și ei profesorii, chiar temporari și, oarecum, exteriori, Sorin Dumitrescu invocă un proiect academic, și anume o Academie de artă răsăriteană, iar Paul Gherasim se limitează exclusiv și smerit la Creator, la natură, la pictura rupestră și la arta paleocreștină, fără a aminti nici măcar numele unui singur profesor. Din punctul de vedere al conștiinței de sine și, în
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
ricoșeu, tăcut, auster și hieratic, Paul Gherasim, cel adîncit în natură și bine acordat pentru a recepționa mesajele dumnezeirii și, într-un mod mult mai zglobiu și mai simpatic, Ștefan Sevastre care, deși nemulțumit pînă la capăt de profesorii din Academie, își identifică parteneri demni în istoria artei: stabilește relații privilegiate cu Poussin și cu Rembrandt. O lucrare de parcurs, din vremea studenției, în care a fost obligat să introducă și un difuzor ca reper proletar "în final (...) amintea de Poussin
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
spune că limba nu e suprastructură". Asta era în 1952, în aprilie, dacă îmi amintesc bine, ca în iulie să fie dat afară fiindcă fusese marrist. Acum pare hazliu, dar a fost tragic. L-am regăsit pe profesorul Ivănescu la Academie, unde ajunsesem și eu după mai multe peripeții, la colectivul de lingvistică și am avut într-adevăr un model lîngă mine și am înțeles ce a însemnat el pentru știința limbii în România și ce pierdere a reprezentat pentru învățămîntul
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
atitudinea unui scriitor cu inițialele A. B., în mod explicit, un om de încredere al Securității. Aflăm că personajul locuiește la Cluj și că descinde frecvent la București. Aproape invariabil, primul său drum este la ofițerul de Securitate Ilie Merce. "Academia Cațavencu" l-a identificat îndărătul inițialelor pe Augustin Buzura. În ce mă privește, important e, în acest caz, fenomenul, nu personajul. Or, citind transcrierea rapoartelor informative ale colonelului Ilie Merce, regăsim un scenariu identic celui despre care s-a vorbit
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
lume al cărei comentator pentru urechile securiștilor a fost și un scriitor care a pozat în "sâmbure tare" al "rezistenței anticomuniste". După 1990, el s-a bucurat, un deceniu și jumătate, de cele mai înalte onoruri, a fost primit în Academie, a manevrat fonduri și a dispus, după bunul plac, de politica de promovare a culturii românești în lume. Odihnească-se în pace! N.R. Vreau să fac trei precizări legate de articolul dlui Mircea Mihăieș. Prima este că frazele și expresiile
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
vom reuși să clădim o țară europeană în adevăratul sens al cuvântului. în perioada comunistă Ministerul învățământului era una din cele mai rigide instituții unde ideologia și vigilența de partid erau prevalente: dacă în alte ministere și instituții, de pildă Academia, se mai putea cu titlul de excepție obține vreo decizie rațională, în clădirea de pe strada Nuferilor, astăzi General Berthelot, domnea obtuzitatea absolută. Iar dacă au mai existat acte de normalitate în învățământul acelei perioade, apoi ele s-au datorat unor
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
expoziție personală a deschis-o la Galeriile Catacomba, acolo unde a fost de la început încurajat și, într-o oarecare măsură, chiar format prin contactul direct cu ideologia și cu estetica grupului. Au urmat, apoi, încă două personale, una la Galeriile Academiei de Arte din București, iar cealaltă la A.A.M. Gallery din Roma. De la bun început, Vlăduță a stat departe de lumea artei lui Câlția și nu s-a lăsat sedus nici de spectacolul ei cromatic și nici de epica ei
Dualismul artiștilor tineri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10419_a_11744]