472 matches
-
au tras de către fiecare membru în parte. Apoi s-a procedat la vinderea de către obște și cumpărarea de către membri ei a bunurilor rămase neîmpărțite, adică: conacul cu 2 corpuri de case, grădină cu diferiți pomi fructiferi și nefructiferi și alte acareturi care formau conacul boierescă ca hambare, magazii, grajduri, gardurile care împrejmuiau conacul și altele. Grădina conacului s-a împărțit în cinci loturi, iar acareturile au fost evaluate și socotite de comisii formate din membrii Obștii. Acestea s-au vândut la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
adică: conacul cu 2 corpuri de case, grădină cu diferiți pomi fructiferi și nefructiferi și alte acareturi care formau conacul boierescă ca hambare, magazii, grajduri, gardurile care împrejmuiau conacul și altele. Grădina conacului s-a împărțit în cinci loturi, iar acareturile au fost evaluate și socotite de comisii formate din membrii Obștii. Acestea s-au vândut la licitație și s-au cumpărat de către membrii Obștii și anume: Vasile Neculai Boca 2, Iacov Vodanovici, Toader Boca, Vortolomei Pușcuță și Petruț Rosetti care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu un avocat din Bacău, unul Gorovei, care-i „șterpelește” moșia printr-un act notarial semnat de cucoană în care se spunea: „n-am ascendenți, n-am descendenți, las toată averea ...etc.”Gorovei a vândut moșia și curtea cu toate acareturile la doi frați, profesori la București, Iliescu-Brânceni, care au adus ca administrator pe Spiridon Manolache, care, printre multe altele, pozitive, desigur, era și prietenul tatălui meu. Evenimentele politice i-au determinat pe proprietari să-i cedeze moșia lui Manolache, care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
via, cu tot ce era inventar și tot ce era bun de vândut, în vânzare. Locuitorii din Lunca, constituiți în Obștea „Sfânta Treime”, împrumutându-se de la bănci, cumpără moșia Dobreana, care, în final, a costat 1212.000 lei pământul, pădurea, acareturile și conacul, Jorj Sterian ar fi spus: „îmi pare bine că moșia a ajuns în mâinile celor care au muncit-o.” Ar mai fi de adăugat că, la Paris, Jorj Sterian a fost coleg cu Take Ionescu (Tăchiță, gură de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
toți cei care vor veni să se așeze pe moșia Lunca Mare dată de Petre Vv. lui Bucioc. Inițial, numai vecinii mănăstirilor erau datori cu efectuarea muncilor, a zilelor de clacă, la câmp, la coasă, la săpat iazuri, la mori, acareturi, la pază și la reparații, cei de pe moșia boierească au fost mai târziu impuși la zile de robotă, deoarece se pornea de la ideea că pământul este făcut [de Dumnezeu!] pentru hrana tuturor și oricine îl poate folosi, dacă-l găsește
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vândă prin obște, după cum încercase el mai înainte. Dar acum, el mai pretinde cinci sute de mii lei, 167 adică jumătate de milion lei, spunându-ne că așa cum s-a cumpărat la licitație a fost prea ieftină - pământul, cu toate acareturile și cu conacul. Noi i-am răspuns că trebuie să venim acasă, să stăm de vorbă cu membrii obștii și pe urmă îi vom răspunde. Când am ajuns acasă, am comunicat membrilor obștii pretențiile lui Sterian, ei au zis că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lei. Am mers la Federală (Federala Băncilor din județul Bacău?), am împrumutat banii și i-am achitat lui Sterian atunci. A mers prin licitație, iar procesul s-a închis. Deci, moșia ne-a costat 1.212.000 lei, cu toate acareturile și conacul. Obștenii au achitat moșia, în rate, atât la Creditul Funciar, cât și la Federală. Dar cum prinseseră gust de a mai cumpăra pământ prin obștie, s-au mai cumpărat și alte moșii. Dintre obștenii de la „Sf. Treime” cel
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care, la 1845, cumpără de la Rosetti dreptul de a desface băuturi, dar afacerea nu merge, iese în lipsă cu 500 lei (sumă foarte mare atunci), se împrumută de la boierul Grigore Rosetti, dar pune zălog venitul propriei moșii (stânjenii), livada, casa, acareturile și tot ce ține de casă pe 2 ani. Casa răzeșului a fost folosită de boier, așa cum a fost înțelegerea, pentru crâșmă, vindea acolo vin omul boierului. în comuna Filipeni, ca peste tot în România, au acționat în comerț și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satele din comuna Filipeni chiar construcțiile anexe casei, gospodăria întreagă, au un caracter dispersat, împrășștiat pe o suprafață întinsă care în Colinele Tutovei alcătuiește „siliștea casei” care însemna „locul din vatra satului pe care se poate construi o gospodărie.” Dispunerea „acareturilor” (anexelor) reflect specificul activității economice, ocupațiile țăranilor, legate, în principal, de cultura plantelor și creșterea vitelor. Pe lângă casă, un gospodar din comuna Filipeni avea un ocol pentru vite, un hambar pentru depozitarea cerealelor, coșarul pentru porumb. În ocol se afla
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și a izolării... De la Château Smith Haut Lafitte ne îndreptăm cu iuțeala mașinii spre al doilea obiectiv al acestei duminici: Centrul memorial și de documentare François Mauriac de la Malagar, aflat în apropiere. Complexul cuprinde vechea casă a familiei Mauriac cu acareturile aferente și o clădire nouă, unde a fost amplasat centrul de documentare, căruia îi și trecem pragul mai întâi. O sală lungă ornată cu fotografii, scrisori, documente, ediții diferite ale operei lui François Mauriac. Poți urmări întreaga biografie de viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
un podeț de acces, de prima curte, mai largă -, apoi partea „de mijloc“, unde se afla Palatul Marelui Maestru, și castelul „de jos“, cunoscut și cu numele polonez Przedzamcze, cu ziduri puternic fortificate. Traversăm curtea inferioară, împrejmuită cu clădiri și acareturi în care locuiau oștenii și „personalul de serviciu” - adică slugile, bucătarii, rândașii, scutierii etc. Aici se află un muzeu cu podoabe din ambră, foarte scumpe, aristocratice: salbe, broșe, coliere, crucifixe, obiecte mari sculptate sub formă de portaluri și piramide etc.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
la domnie pentru noul său titlu și, intrat în horă, trebuia să joace boierește, așa încât, bazându-se pe socoteli din viitoarele venituri, poate chiar pe zestrea soției, a cumpărat, la mezat, niște case pentru dugheană, cu un loc împrejur și acareturi, lângă biserica Uspenia din Botoșani 4. Faptul s-a întâmplat la 2 iunie 1842, când încă mai era administrator la Dumbrăveni. A cumpărat apoi o crâșmă, în târgul vitelor (8 decembrie 1844), tot în Botoșani, achitând, desigur cu gândul la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
1855, casele din Botoșani negustorului botoșănean, Iosip Munteanu, cu prețul de 1050 galbeni și se mută de data aceasta definitiv la Ipotești. Iată ce spune actul: casele ce le am în orașul Botoșani cu tot locul lor și cu toate acareturile aflătoare pe acel loc după mărimea văzută prin actul din '842 iunie, [...] de bună voia mea le-am trecut de veșnică vânzare către dumnealui neguțitoriul losip Munteanu, în preț de 1050 galbeni, adică una mie cincizeci galbeni blanci cu zimți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
fi următor cu plata restului de cinci sute cincizeci galbeni la statornica încredințare a actului de față după cum și mai sus s-au pominit, atunci eu de îndată mă voi cunoaște iarăși deplin stăpân pe aceste case cu locul și acareturile lor, fără să fiu îndatorată a întoarce cumpărătorului vreun ban din suma ce mi-au numărat 17. Așadar, Eminovici își construiește în 1855, la Ipotești, pe fundația vechii case (în care a locuit în două rânduri), o alta nouă, sătul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
îi dau Eufrosinei Petrino. Restul datoriei aveau s-o achite abia peste trei ani. De datoria către Eufrosina Petrino, Eminovici n-a putut scăpa, până la 2 ianuarie 1855, când și-a vândut casele din Botoșani, cu tot cu loc și cu toate acareturile, în preț de 1.050 galbeni, cumpărate de negustorul Iosip Munteanu. De-abia acum s-au văzut soții Eminovici la capătul odiseeii lor, care dura de șapte ani, pentru Ipotești!22 După ce a stăpânit Ipoteștii peste 30 de ani, căminarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
sunt cu desăvârșire distruse pe Cucorăni, asemenea și toate acaretele. Storfer nu s-a mutat încă cu familia, reparează casa28. Cele aproximativ 288 de fălci moldovenești, la cât era estimată moșia Eminoviceștilor, au fost vândute cu pădurea și cu toate acareturile aflătoare pe ea, fără nici o rezervă pentru vânzător 29. A fost inclusă și o clauză: dacă la o eventuală înstrăinare va rezulta o diferență în plus sau în minus, prețul va crește sau va scădea proporțional. Cei 8.200 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Ibidem, f. 3 r, 4 v. 45 La 9 septembrie 1897 acesta, împreună cu soția sa Aglaia, căsătorind-o pe fiica lor, Lucreția, cu căpitanul Teodor Herescu din Botoșani, îi constituie dotă moșia Ipotești-Moritz. Cumpărată de la succesorii lui Marinovici cu toate acareturile de pe ea, așa cum este descrisă în Ordonanța de adjudecare dată de Tribunalul din Botoșani, la 4 iunie 1890, ea nu a fost grevată de nici o ipotecă. La 17 aprilie 1922, Lucreția colonel Teodor Herescu vinde Aglaiei Vasile Nichifor 2 fălci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Obloanele erau mult mai largi decât ferestrele cele înguste, și la un cerdac ținut în aer de stâlpi de zid în patru muchi duceau dint-o lature niște scări nalte, care ajungeau la jumătatea întregei înălțimi a casei. Nici un copaci, nici un acaret pe lângă casă; ograda cea mare cu iarba ei uscată se-ntindea gălbuie în lună și numai o fântână își mișca gemând cumpăna ei în vânt. El sui iute scările și bătu tare în ușa tinzii. În tindă răsunară pași. - Cine
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
când Nălbica a hotărât să se întoarcă la mănăstire, renunțând la toată averea. A dat pământurile locuitorilor din Coteni, să le stăpânească în comun. Satul s-a și numit de atunci Comoșteni, după numele comoștenitorilor. Iar banii, casa și alte acareturi le-a primit Ioniță Zugravu, ca să ridice o biserică în locul celei vechi și șubrezite. Doar conacul de la București a rămas pe numele Nălbicăi, sub cuvânt că îl va face danie unei mănăstiri. Pe urmă Zogru a privit de departe, ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
nu ar abdica și el? Unii spun că da, alții spun că nu, eu mă abțin. Dumneavoastră ce credeți? Ce l-o fi apucat dom’le? H ei vecine! Te văd că ai toți boii acasă și toate țiglele pe acaret, așa că te rog lămurește-mă și pe mine, ce l-a apucat pe ăla chelu’ din capu’ statului să se ia de om, ca râia de omul sănătos? Dacă era doar chelu’ din capu’ satului, mai treacă, meargă, îl înțelegeam
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
volume proprii de umor și este cuprins cu aforisme maxime, epigrame în 19 culegeri / antologii de umor. Amorul Amoru-n inimă pătrunde Te cucerește vrând-nevrând; Vine de nu se știe unde, Se-ncheie nu se știe când. Convingere Pun la bătaie acaretul, C-a mea concluzie nu-i vis: Amoru-și are alfabetul, Ce deocamdată nu e scris. Dragostea-i o forță mare Dragostea-i o forță mare, Ambii sunt cu handicap; El îi cade la picioare, Iar ea i se urcă-n
GRIGORE DR?GAN by GRIGORE DR?GAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83932_a_85257]
-
mac. Se Înserase. Hiyoshi băgase căruciorul În hambar și se spăla pe picioare lângă fântână. Locuința lui Sutejiro, care se numea Conacul Ceramicii, semăna cu reședința unui mare clan de războinici de provincie. Impozanta casă principală era legată de numeroase acareturi, iar În apropiere, se Înșirau rânduri-rânduri de magazii. — Maimuțică! Maimuțică! În timp ce Ofuku se apropia, Hiyoshi se ridică. — Mda? Ofuku Îl lovi pe umăr cu bastonul subțire de bambus pe care-l purta la el Întotdeauna, când inspecta camerele servitorilor sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
de veche, chiar și pentru Tokichiro. Nu putea spune exact ce vechime avea. Părea să fi rămas dintr-o epocă anterioară, când familii Întregi locuiau la un loc Într-o singură incintă Încăpătoare. O casă principală prelungă, cu multe camere, acareturi mai mici, porți În interiorul altor porți și nenumărate poteci acopereau toată curtea. — Maimuță! Încoace! Un alt samurai de țară Îl chema de la o poartă de lângă grădină. Îl recunoscu pe Ikeda Shonyu. Intrând În grădină, găsi vreo douăzeci de vasali, Îmbrăcați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
urca spre Templul Enryaku, soarele de dimineață Începuse, În sfârșit, să sclipească pe apele lacului. Ce facem cu caii, după ce descălecăm la urcuș? Întrebă Genemon. — A fost construită o capelă nouă pe locul celei vechi. Trebuie să existe și niște acareturi prin apropiere. Dacă nu, Îi putem lăsa cu Îngrijitorul de la capelă. Un călăreț singuratic Își Îndemna calul, ca să-i ajungă din urmă. Nu cumva ne strigă cineva din spate? Întrebă Genemon, destul de Îngrijorat. — Dacă ne urmărește cineva, sunt sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
așezată în care cu boi, biserica de lemn de la Volovăț a fost salvată, astfel, din calea hoardelor asiatice pustiitoare. Trebuia izbăvită. Domnul care ridica deja atunci mare mănăstire la Putna (biserica, zidurile și turnurile de apărare, turnul tezaurului, atelierele, alte acareturi monahale se găseau în lucru, în faze diverse), voievodul știa valoarea, nu doar simbolică, a ctitoriei neamului său. Iarăși, se crede, cu îndreptățire probantă, că la mănăstirea cea nouă, plănuită de Ștefan drept necropolă domnească (aici sunt 28 de morminte
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]