456 matches
-
destrupat (de vedere și de cuvântare) ca de veșmântul sclipitor al celor trecătoare? A treia și ultima încercare le împlinește pe cele anterioare, recapitulându-le printr-o revenire superioară (parousiacă) la ceea ce le-a făcut cu putință, cuprinzându-le în acolada unei singure mișcări: vederea nelimitată. Acum cuvântul - smuls din materia discursivității, golit de rostirea ce-și egalează rostitul, căzut în binecuvântarea propriei orbiri - vorbește în numele luminii, vede nelimitat. Cuvânt care nu mai poate fi închis, căci despovărat, imponderabil, absorbit de
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ai supliciului prin spînzurare camerei semipenitenciare a sanatoriului privat, unde personajul se află tot în așteptarea unei sentințe, medicale de astă dată, una care să absolve o vinovăție criminală prin deducerea tulburării mintale a pacientului. Crima și pedeapsa străjuiesc, în acolada întregului, nu doar traseul cauzalității narative (ordinea logică a consecințelor decurgînd din trama inițială), nu doar evoluția subiectului vinovăției, ci și un supliciu interior, atașat dezbaterii morale în care personajele abia se inițiază. Ambele romane, s-o spunem de la început
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
minimă Suma maximă Reducere (%) 19,9 RON 5 20 RON 49,9 RON 10 50 RON 99,9 RON 15 100 RON 149,9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 Colecția TEXTE DE FRONTIERĂ (selectiv) • Acolada Atlantică, Ștefan Avădanei • Cartea pentru cei multi. Studiu cultural asupra romanului popular în America postmodernă, Ovidiu Aniculaese • Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan • Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon • Jurnal parizian, Dumitru G. Danielopol • Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir • Monolog pe mai
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
are foarte multe de învățat. O carte care rupe tradiția, dacă am putea spune așa, este „Oglinzi paralele" din anul 2000. De data aceasta, criticul acordă teatrului mai puțin spațiu în capitolul intitulat „Reverberații teatrologice". Cea de a doua parte „Acolade critice"este dedicată criticii literare, având în vedere explozia editorială în așa zisul spațiu al culturii locale, iar ultima parte „Vitralii școlare" cuprinde eseuri cu caracter didactic. O activitate deosebit de bogată a desfășurat și continuă să desfășoare T. Pracsiu în
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
anxioși; robaci și superficiali; onești și „învîrtiți”, generoși și egoiști etc. Am asistat la „evenimente”, dar și la mulțime de incidente, la etalări de marote, la contraziceri pătimașe, la răbufniri de orgolii, la meschinării, la atacuri perverse, la treceri de la acolade amicale la dezavuări și insulte teribile, la denigrări și delațiuni, la împăcări spectaculare. Unele din manifestări m-au contrariat, altele m-au indignat, altele m-au fascinat. Fiecare varietate de comportament, după grade și intensități, mobiliza cuvintele dicționarului. Alternativ sau
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
vigilența cenzurii. Regizorul devenea cu această ultimă propunere complet indezirabil pentru regim, astfel că abia în 1990 el a putut fi vizionat. Însă scurgerea ultimului deceniu de comunism al Epocii de Aur făcea superpozabile cele două momente, 1981 și 1990, acoladele unei experiment de inginerie socială fără precedent și cu consecințe pe termen lung pe care primii ani de după Revoluția din decembrie 1989, în special 1990-1992 aveau să le revendice cu prisosință. Motto-ul filmului „Simț enorm și văz monstruos” postulează
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
pe o colină nu oferă camerei o altă perspectivă, o deschidere de orizont, altceva decât creuzetul insalubru al mahalalei care înoată în obscuritate. Lumina zilei are și ea ceva din cecitatea care învăluie personajele, o lumină prăfoasă, murdară, sumbră, o acoladă cețoasă a unei nopți din care răsar lumini putrede, în care se aud țipetele și zgomotele unor încăierări obscure. Un cetățean locuitor sau nu al acestui limb face o prezentare în fața unei comisii stabilind perspectiva unui viitor urban fără precedent
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
2012. Cercetări filozofice, traducere de Mircea Dumitru și Mircea Flonta, Editura Humanitas, București, 2004. Jurnale 1914-1916. Câteva remarci asupra formei logice, traducere de Cătălin Cioabă și Gheorghe Ștefanov, Editura Humanitas, București, 2010. În colecția TEXTE DE FRONTIERĂ au apărut (selectiv): Acolada atlantică, Ștefan Avădanei Apocalipsa de carton, Nichita Danilov Cealaltă parte a vieții noastre, Haig Acterian Ceasul lui Făt-Frumos, Emil Lungeanu Cele trei trepte ale singurătății, Andrei-Iustin Hossu Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan Contemplatorul solitar, Dan Stanca Convorbiri euharistice (vol. 1
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
conferi discursului un suport de trimiteri erudite. A mai semnat S. Hrimiuc. Un destin ingrat a vrut ca acest om integru, de o înțeleaptă reflexivitate, să nu-și ducă la capăt mai nici unul dintre proiecte. Teza de doctorat, prinzând în acoladă receptarea poeziei eminesciene în epocă, nu a apucat să o încheie. Lexiconul căruia i se consacrase cu un atașament plin de dăruire, Dicționarul literaturii române. 1900-1950, a rămas, în prima lui parte, în stadiul de manuscris. Bazate pe o informație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
Iași, 1993; La început a fost metafora, Iași, 1994; Dezvoltări complementare: poeți - critici americani din secolul XX, Iași, 1994; Terminologie poetică și retorică (în colaborare), Iași, 1994; Introduction to Poetics, I-II, Iași, 1996-2000; 66 de poeți americani, Iași, 1997; Acolada Atlantica, Iași, 2001. Traduceri: G. G. Byron, Poeme, Iași, 1972; H.D. Thoreau, Walden, Iași, 1973; George Eliot, Felix Holt, radicalul, Iași, 1973; Lucian Blaga, Poemele luminii - Poems of Light, ed. bilingvă, București, 1981; Constantin Ciopraga, The Personality of Romanian Literature
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285501_a_286830]
-
un sarcasm grevat de note cinice, un cinism pozat, e drept, dar care, în timp, va prinde o anume detașare agresivă. Detașare persiflantă, rece, pe care Nichita, abil, „bun”, o accepta cu un zâmbet cald, mieros, extrem de fermecător, ca o acoladă între bărbați, impregnată de o tulburătoare feminitate; eu însă, „inabil”, cu o fire mai colțuroasă, „provincială” cu siguranță, aplicând când trebuie și când nu unele principii morale sau de conduită, ceea ce se cheamă cu un termen vag - lipsă de tact
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
iar din 1975 la o școală generală din orașul Satu Mare. După 1989 este director al Studioului de Radio și Televiziune Samtel din Satu Mare, director-fondator al Casei de Editură Pleiade și al revistei culturale omonime (1990-1994), al publicațiilor „Arena” (1990-1994) și „Acolada”, comentator politic în presa locală („Gazeta de Nord-Vest”, „Informația zilei”). Debutează la „Luceafărul” în 1964 cu versuri, la rubrica „Poșta redacției”; abia după doi ani, în 1966, revine cu poezie în „Contemporanul”; debutul editorial, cu un grupaj de versuri prezentat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
trecut cu vederea. Dacă E. Lovinescu, apreciind „sforțarea și meșteșugul real al condensării”, consideră că P. „n-a avut nici idei poetice originale și nici nu le-a realizat într-un material dur”, Perpessicius, cu larghețea-i binecunoscută, îi dă acolada: „poet în întregul înțeles al cuvântului”. Adevărul este de partea lui E. Lovinescu. Preocupat de acuratețea formei, P. este un îndemânatec meșteșugar al versului cizelat cu migală, ca în lirica parnasiană din care și-a făcut un model. Dincolo de trufașa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
Severin l-am însoțit într-o croazieră pe Dunăre cu Șerban Foarță, Marius Tupan, Robert Șerban și alții. Din păcate n-am sesizat că se dorea director de revistă. Radu Ulmeanu a intuit această slăbiciune și l-a "luat" la Acolada... În paginile ei am devenit defăimat număr de număr avea nevoie de afirmare, de un "mormânt" pe care să se ridice. Iar Grigurcu a trebuit să mă evite când venea la Satu Mare... A.B.Ulterior ați publicat în alte reviste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Este o mare onoare pentru mine să fiu încununat cu această "Medalie a Cavalerilor Danubieni în Rangul de Comandor al Literelor", pentru că este o distincție foarte bine găsită, străveche, împletește un trecut al unei civilizații, și vine ca să facă o acoladă cu eforturile noastre actuale pentru a reîntemeia civilizația noastră românească. Sigur că eforturile celor de aici, de la Galați, au fost foarte mari, au primit asemenea distincții și alți prieteni de-ai mei, Premiul "Opera Omnia" lui D.R. Popescu, și în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
înalte figurile astea, n-au statura obișnuită, trecem și eu îl urmez prin ușile împărătești în naos, scenele ar trebui să vină una după alta, într-o succesiune, ca într-o carte, la el, și brațul lui face iarăși o acoladă prin aerul luminos al bisericii, la el parcă totul se petrece deodată! Așa este, părinte! Spune-mi, Daniel, tu ai mai stat de vorbă cu Theo, deși mintea ta nu era prea coaptă să înțelegi totul, mie nu-mi place
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
satisfăcător). Ca modalități de programare, consemnăm programarea lineară (de tip Skinner) și programarea ramificată (de tip Crowder). În cazul programării lineare, fragmentarea dificultăților este mai amănunțită, în timp ce în programarea ramificată fragmentarea se face pentru dificultăți mai mari, fiind intercalate și „acolade” informaționale suplimentare, când necesitățile le impun. Skinner consideră că elevul învață mai bine dacă are satisfacția reușitei prin întărire; Crowder, în schimb, apreciază că se poate învăța chiar și din greșeli. Mijloacele instruirii programate s‑au concretizat în manuale programate
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
3.2.3. Revista "Transilvania" / 159 3.3.2.4. Revista "Timpul" / 162 3.3.2.5. Revista "IDEA. Artă+societate" / 166 3.3.2.6. "Oglinda literară" / 169 3.3.2.7. Revista "Vatra" / 172 3.3.2.8. "Acolada. Revistă lunară de literatură și artă" / 175 3.3.2.9. "Mozaicul" / 176 3.3.2.10. "Verso" / 177 3.3.2.11. "Destine literare" / 178 3.3.2.12. Revista "Steaua" / 180 3.3.2.13. Revista "România literară
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
o autorizare în acest sens. Această modalitate de ocupare a spațiului public, în scop artistic, poartă numele de "squatting" și a fost foarte întâlnită în anii '70-'80 în țări precum Finlanda, Germania, Spania, Franța 638. 3.3.2.8. "Acolada. Revistă lunară de literatură și artă" Într-un articol din 2008 dedicat lui Barbu Brezianu, traducerea poemului național finlandez Kalevala reprezintă motivul ce o determină pe autoarea Maria Șenilă-Vasiliu să afirme talentul desăvârșit pe care acesta îl are ca traducător
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
documentelor privind Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) în perioada comunistă (2), în "Timpul", an VI, nr. 73, 2 februarie 2005, p. 19. *** Cataloage Sindan, în "Observator cultural", nr. 130, august 2002, p. 19. Cathanoy, Nicholas, Alambicul lui Ianus în "Acolada. Revistă lunară de literatură și artă", an III, nr. 7-8, iulie-august 2009, p. 16. Călinescu, Bogdan, Note inutile, în "Timpul", an XI, nr. 142, 12 decembrie 2010, p. 2. Cârstean, Svetlana, "E îngrozitor să faci film în România", în "Observator
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Studiu de caz: Editura Humanitas, în "Transilvania", nr. 5-6, 2012, p. 147. Graur, Valeriu, Războiul dezrobirii, în William Totok, Sacrificarea lui Antonescu pe altarul diplomației (IV), în "Observator cultural", nr. 77, august 2001, p. 16. Grigurcu, Gheorghe, Soluția monarhică, în "Acolada. Revistă lunară de literatură și artă", an V, nr. 9, septembrie 2011, p. 28. Groza, Caudiu, În "Atelier". La Baia Mare, în "Tribuna", serie nouă, an X, nr. 213, 16-31 iulie 2011, p. 20. Guro, Elena, Poeme, în "Familia", an XLVII
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
VIII, nr. 155, 16-28 februarie 2009, p. 27. Suciu, Dumitru, Din simbolistica Clujului. Vremuri de azi și de demult, în "Tribuna", serie nouă, an XI, nr. 228, 1-15 martie 2012, p. 17. Șenilă-Vasiliu, Mariana, Barbu Brezianu sau jocul destinului, în "Acolada. Revistă lunară de literatură și artă", an II, nr. 2, februarie 2008, p. 10. Șenilă-Vasiliu, Mariana, Stalin, în "Acolada. Revistă lunară de literatură și artă", an IV, nr. 2, februarie 2010, p. 26. Șenilă-Vasiliu, Mariana, Intelectualitatea occidentală între intoxicare și
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în "Tribuna", serie nouă, an XI, nr. 228, 1-15 martie 2012, p. 17. Șenilă-Vasiliu, Mariana, Barbu Brezianu sau jocul destinului, în "Acolada. Revistă lunară de literatură și artă", an II, nr. 2, februarie 2008, p. 10. Șenilă-Vasiliu, Mariana, Stalin, în "Acolada. Revistă lunară de literatură și artă", an IV, nr. 2, februarie 2010, p. 26. Șenilă-Vasiliu, Mariana, Intelectualitatea occidentală între intoxicare și deziluzie, în "Acolada. Revistă lunară de literatură și artă", an IV, nr. 5, mai 2010, p. 25. Taloș, Ion
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de literatură și artă", an II, nr. 2, februarie 2008, p. 10. Șenilă-Vasiliu, Mariana, Stalin, în "Acolada. Revistă lunară de literatură și artă", an IV, nr. 2, februarie 2010, p. 26. Șenilă-Vasiliu, Mariana, Intelectualitatea occidentală între intoxicare și deziluzie, în "Acolada. Revistă lunară de literatură și artă", an IV, nr. 5, mai 2010, p. 25. Taloș, Ion, Prietenii mei - prieteni ai culturii române: Rolf Wilhelm Brednich, în "Steaua", an LXI, nr. 1-2, ianuarie-februarie 2010, p. 73. Teleoacă, George Liviu, Arhetipul ca
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cititorii, în "Vatra", nr. 2, 2011, p. 95. 637 Ibidem. 638 Theodor-Cristian Popescu, Primul val al teatrului independent românesc post'89. Forme de manifestare, în "Vatra", nr. 8, 2011, p. 26. 639 Mariana Șenilă-Vasiliu, Barbu Brezianu sau jocul destinului, în "Acolada. Revistă lunară de literatură și artă", an II, nr. 2, februarie 2008, p. 10. 640 Nicholas Cathanoy, Alambicul lui Ianus, în "Acolada. Revistă lunară de literatură și artă", an III, nr. 7-8, iulie-august 2009, p. 16. 641 Mariana Șenilă-Vasiliu, Stalin
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]