415,373 matches
-
de Charles S. Peirce să se refere "la maniera în care semnul tinde să se reprezinte pe sine ca fiind în relație cu obiectul său". Eco traduce finalitatea interpretantului în spiritul filosofiei pragmatice, ca pe o "obișnuință de interpretare". De acord. Dar pe lângă această obișnuință, contează și latura autoreferențială a semnului, care se cere contemplată în sine, dincolo de valoarea denotativă, chiar și în cazul formulelor științifice. Cu atât mai mult interpretantul final poate deveni sursă de metodă pentru criticii literari, pentru că
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
piesei Ziua futută a lui Nils, susținând că nimeni nu mai vorbește, pe stradă, ca în Nora de Ibsen sau ca în Trei surori de Cehov. (Oare pe vremea lor, pe stradă se vorbea ca în piese?) Da, sunt de acord să ascult, să citesc și să privesc, în integralitatea ei repetitivă, povestea lui Nils, cu condiția ca eu să înțeleg de ce ziua lui este așa cum zic autorii că este și de ce el merită, sau nu merită o altă soartă. (Cum
Însemnări disparate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15159_a_16484]
-
preferințe clare, asimetrii și dezechilibre, pe care le poate constata orice vorbitor din propria practică a limbii, devine verificabil și cu ajutorul sistemelor de căutare în Internet. Raportul de uz dintre dumneasa și dumnealui se dovedește astfel a fi în perfect acord cu intuiția lingvistică: la o simplă căutare în rețea (cu Google), primei forme nu i se găsește nici o atestare, în vreme ce pentru cea de a doua apar nu mai puțin de 1.690 de mențiuni. De fapt dumneasa - pronume care nu
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]
-
pe turnat: Fostul prefect Tarău va fi consolat cu un Consulat. La pagina 10: Rîde și nu cerceta. Și, pentru că tot am ajuns la pagina 14, dăm peste o scurtă replică a dlui Ștefan Agopian care se declară "perfect de acord" cu dl C.T.P. în replica dată directorului României literare. Și Cronicarul se declară "perfect de acord" cu dl Agopian. Ca să nu mai înțeleagă nimeni nimic. În fine, dl Mircea Toma încheie așa articolul său din ultima pagină intitulat Dezonorată instanță
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15184_a_16509]
-
nu cerceta. Și, pentru că tot am ajuns la pagina 14, dăm peste o scurtă replică a dlui Ștefan Agopian care se declară "perfect de acord" cu dl C.T.P. în replica dată directorului României literare. Și Cronicarul se declară "perfect de acord" cu dl Agopian. Ca să nu mai înțeleagă nimeni nimic. În fine, dl Mircea Toma încheie așa articolul său din ultima pagină intitulat Dezonorată instanță morală: "Peste o sută de procurori au ales prin vot secret cele două staruri ale moralității
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15184_a_16509]
-
lui Bérenger I. Undeva în spate, sus, pe scena propriu-zisă, o mică orchestră cîntă live "o muzică regală derizorie", compusă de Marius Leau, avînd-o ca solistă pe Ligia Dună (alți colaboratori fideli și importanți ai regizorului). Spectacolul a început. În acordurile acestui prolog. Ne aflăm cu o oră și patruzeci și cinci de minute înainte de sfîrșitul Regelui. Și cu un sfert de oră înainte ca el să afle verdictul din gura primei sale soții, cinica și revanșarda Marguerite. Nu e doar
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
pentru fiecare în sensul de pentru toți. Mă simt discriminat. O fi fost aleasă Bohemian Rhapsody drept cea mai frumoasă melodie a tuturor timpurilor, dar eu sînt un fan al lui Mozart și Schubert. Nu vă cer să fiți de acord cu mine. N-aveți decît să vă uitați la t.v. cît poftiți. Dar scutiți-mă de patima dv. pentru ceva atît de tîmpit.
De ce nu mă uit la t.v. by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15205_a_16530]
-
și toamnele, mai ales. Oaspetele cel mai de seamă era Gogu Rădulescu, din Comitetul Central, care era convins că M.R.P., cum i se mai spunea pe scurt, era cel mai mare poet al României. Cel ce nu se declara de acord cu această apreciere excesivă era însuși poetul, foarte inteligent, demonic aproape de inteligent, înzestrat cu o pătrundere neobișnuită în oameni și lucruri. M.R.P. suferea de maladia nervoasă incurabilă, ceea ce îl făcea uneori, în glumă, să se compare cu Dostoievski. Crizele sale
Culegătorii de omizi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15223_a_16548]
-
muzical local și global, istoric și transistoric, ordinea și dezordinea. Totodată, în planul țesăturii muzicale, Unu devine la Niculescu (prin continuarea ideilor enesciene) unisonul, apoi - prin cizelare - obiectul sonor punctual (fie el sunet, ca în Unisonos și Ison II sau acord, ca în Ison I). Multiplicitatea, pe de altă parte, va fi asimilată mai întâi cu textura (o zonă muzicală aglomerată, ce conduce spre o percepție globală a sonorității), apoi - pe parcursul timpului - se va închega în "spectrul plus diatonie" (cum îl
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
stă zilnic, de dimineață până la orele 17, după ultima ședință de sumar, iar în privința redactorilor, nimeni nu face vreo distincție între secția Cultură și Politic, Economic, Investigații sau Sport. Jurnaliștii pe domeniul cultural au, însă, cele mai mici salarii și acordurile cele mai modeste, pentru că "marfa" lor nu vinde ziarul și nu sporește tirajul! În plus, dacă tuturor celorlalți le mai pică ceva, călătorii în străinătate cu politicienii sau sportivii, concedii aranjate în diverse stațiuni turistice, la munte sau la mare
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
are și Mircea Vaida pentru care piesa "fără virtuți artistice", chiar "execrabilă", nu poate fi atribuită integral lui Budai-Deleanu, dar acceptă posibilitatea participării poetului măcar la crearea eroilor țigani cum ar fi, de pildă, Pipirig Iștoc. Ion Istrate este de acord că Occisio Gregorii... e doar un "crochiu" și că nu trebuie pierdut simțul proporțiilor, dar că "alături de anticlericalism, antifeudalism și raționalism, trăsăturile limbii și stilului din Occisio... aduc cea mai sigură și puternică dovadă în sprijinul paternității operei" (p. 92
Despre începuturile literaturii românești by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15239_a_16564]
-
și "Nebunia, lipsă de operă", apendice ce vor dispărea la rândul lor prin publicarea în colecția Tel în 1976. Foucault a întrerupt legăturile cu editorul Plon atunci când acesta a publicat în colecția de buzunar Istoria nebuniei în epoca clasică fără acordul autorului pentru abreviere și nedorind să reediteze cartea într-o versiune integrală. Dacă arhiva este în operă, aceasta nu înseamnă neapărat că are același statut cu cărțile; trebuie să deschidem aici o paranteză pentru a insista asupra atenției lui Foucault
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
mai multe site-uri de referate. Lectura textelor oferă o cantitate impresionantă de greșeli banale, din toate categoriile, dintre cele care se pot de altfel culege din lucrările școlare și în afara "suportului informatic". Frecvente sînt greșelile de ortografie și de acord ("textul dacic ce n-i s-a păstrat"; "un rol important în procesul de romanizare la avut orașele"), omiterea sau folosirea aberantă a virgulei. Prin consemnarea după dictare sau prin descifrarea notițelor scrise de mînă se produc false interpretări, pe
Iarăși despre referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15222_a_16547]
-
apară de același rang: șocul civilizațiilor și cărțile lui Michel Tournier, receptarea lui Panait Istrati, cerul îngerilor și disfuncțiile societății românești postcomuniste, paranormalul, profețiile lui Take Ionescu, biografia lui Nabokov, slăbirea sistemului imunitar uman etc. Și chiar dacă nu sîntem de acord cu autorul în unele concluzii sau cu sursele sale bibliografice, nu foarte multe, trebuie să recunoaștem că aceasta nu se vrea o culegere de articole științifice sau de analize, ci o serie de texte de tip cultural (în sens larg
Eleganța stilului jurnalistic by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15261_a_16586]
-
Și care ar fi această problemă? Prima indicată de deputat ar fi că, o dată cu invazia termenilor străini, în special a celor legați de producția și publicitatea bunurilor și serviciilor, omul simplu din popor ar avea dificultăți de comunicare. Sunteți de acord? Eu cred că există o prejudecată în legătură cu capacitatea populației de a-și însuși anumite sectoare din lexic, din vocabularul limbii. Până când tenismanul Guga nu a ajuns pe primele locuri în tenisul mondial, nimeni nu știa ce înseamnă game sau match
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
1955, SUA) și The Lord of the Rings. Part Three. The Return of the King (1955, Marea Britanie; 1956, SUA). Apoi, autorul și primii săi editori (Allen & Unwin, pentru Marea Britanie și Houghton Mifflin, pentru SUA) nu reușesc să se pună de acord asupra conținutului textual, hărțile, alfabetul și limbile inventate de Tolkien și întrebuințate de narator și personaje ridicînd mari probleme de reproducere tipografică. Practic, obstacolul transcrierii tipografice a termenilor imaginați sau bricolați de autor (la rîndul lui, un corector al propriilor
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
discriminările bazate pe rasă și cele bazate pe sex. Ne poate deranja, la lectura acestei cărți, o anumită superficialitate în conturarea paralelismelor și în lipirea etichetelor - dar este un defect prezent numai în partea introductivă. Putem să nu fim de acord cu soluțiile propuse de Gloria Steinem la problemele discutate, dar în fond cartea îndeamnă tot timpul la descoperirea unora noi, ale noastre. în orice caz, părțile dedicate contestării sistemului educațional (folosind rezultatele unor sondaje respectabile, ca și numeroase "studii de
Respectul de sine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15264_a_16589]
-
The Classical Quarterly din 1968 un scurt articol al profesorului englez G.M. Lee în legătură cu un text controversat din monografia Germania a istoricului latin; profesorul englez afirmă că trei sunt interpretările posibile ale textului; conform primeia, cu care el este de acord, Tacit ar fi exprimat în fraza respectivă ideea că cei puternici își arogă titlurile de moderație și de justiție; și acum supriza: G.M. Lee își încheie considerațiile astfel “So in the excellent Rumanian translation of 1871 by Gavrilu I. Munteanu
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
asemenea importanță pentru viitorul ei ș...ț Suntem ultimii în procesul negocierii ș...ț Suntem singura țară din cele 12 care este masiv respinsă de publicul din U.E. ș...ț Suntem singura țară din procesul de aderare care a semnat acordul privind Tribunalul Penal Internațional, care exceptează soldații americani de la judecată pe teritorii străine. În raport cu europenii, această semnătură a complicat situația. În plus, capacitatea actuală a guvernului de a accelera negocierile este limitată. Avem nevoie, ca națiune, de 12 luni de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
precum Eugen Lovinescu) avea în vedere mai degrabă adaptarea la aerul timpului (caracterul său anti-sămănătorist și anti-poporanist), decît apartenența la un curent evident mai bine reprezentat de scriitori precum Camil Petrescu sau Hortensia Papadat-Bengescu. Ion Simuț este un critic de acord fin (foarte subtile și pline de sugestii sînt, la nivelul romanului Ion, analiza relației dintre Ion și familia învățătorului Herdelea și revelarea părții de vină a familiei Herdelea în drama țăranului, respectiv demonstrația la capătul căreia Pădurea spînzuraților este desemnată
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
n-avem încotro. Problema ridicată de dl. Mihai are importanța ei, mai ales didactică, care însă nu trebuie exagerată. Nu se întîmplă nici o nenorocire dacă scriem în două feluri. Cîtă vreme lingviștii se ceartă și nu izbutesc să cadă de acord asupra versiunii celei mai potrivite, n-are rost să transformăm o convenție (aceasta fiind ortografia) într-un război al celor două roze. l Un editorial amar, dar și plin de haz, publică în Poesis din iulie-august-septembrie dl George Vulturescu, rămas
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
țigani, el devine de-a dreptul odios. Chiar dacă acei copii sînt numiți, în compensație, prinți, iar tortura lor este înveșmîntată în rochii de 4000 de euro și acompaniată, probabil pentru a nu se auzi gemetele pierderii abuzive a inocenței, în acorduri de valsuri vieneze.
Regele nebun și masacrul inocenților by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13458_a_14783]
-
își bandajează cultural expresionismul, îi temperează asperitățile, îi pune în surdină gravitatea și dizlocă patetismul din locurile în care el ar putea deveni strident. Între artist și privitor se naște acum o complicitate ciudată în cadrul căreia se cade perfect de acord că iconografia dură și gestul definitiv, impulsivitatea cromatică și ecorșeul psihologic nu sînt decît invocații, jocuri secunde, umbre livrești ale unor tipologii de inventar. Mirela Trăistaru ,,înrămează” totul într-un decor edenic, într-o lume de arabescuri și de motive
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
aproape obsesiv!), printre care Theodor Hristea, Adriana Ichim Stoichițoiu, Cristina Călărașu și alții. Tot în acest volum, subliniem articolul doamnei Rodica Zafiu, activa observatoare a „păcatelor limbii” noastre (oralitatea în limbajul jurnalistic), precum și unele cercetări asupra numelor proprii de persoană. Acordul gramatical și „abaterile” de la corectitudinea construcției, „adaptarea” gramaticală a unor termeni noi (operator, functor, ambreiori etc.), unele „formații verbale” noi (a erotiza, a pirata, a se dopa) fac de asemenea obiectul unor articole din această a doua culegere de studii
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
pe antrenorul Iordănescu să-și prelungească șederea în fruntea echipei.) Cu toată părerea de rău, nu arbitrul Urs Meier i-a furat pe români la Copenhaga, cum a scris toată presa, ci ai noștri s-au furat singuri. Sînt de acord că arbitrul a fluierat un penalty care n-a fost, în prima repriză, dar danezul care l-a înduioșat a căzut în careul nostru cu o artă care i-ar fi putut păcăli și pe alții la fel de prost plasați ca
Patria, Năstase și Iordănescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13500_a_14825]