1,966 matches
-
pe net: unii au declarat că ceva-ceva din toate astea, pentru cine avusese nas - și ei avuseseră! -, se simțea deja din comportarea mea anterioară. Alții spuneau că nici ei nu erau de acord cu unele aspecte din comportarea mea anterioară. Acuzele recente, trebuie totuși să recunoaștem, erau exagerate (de pildă, mulți știau că nu beau - aflaseră că eram cirotic din tinerețe - și că nici nu am mașină). Așa încât, din spirit cavaleresc, încetau o vreme orice dispută cu mine și se declarau
Epistolă către un prieten - Mici ficțiuni despre celebritate by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/9807_a_11132]
-
să recunoaștem, erau exagerate (de pildă, mulți știau că nu beau - aflaseră că eram cirotic din tinerețe - și că nici nu am mașină). Așa încât, din spirit cavaleresc, încetau o vreme orice dispută cu mine și se declarau indignați de grosolănia acuzelor pe care, vorbind deschis, le considerau simple calomnii. Nici măcar umblatul noaptea pe scara blocului nu-i convinsese.) În sfârșit, o a treia categorie considera toată tărășenia o mârșăvie și propunea ieșirea în stradă și organizarea unui marș de protest. Ba
Epistolă către un prieten - Mici ficțiuni despre celebritate by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/9807_a_11132]
-
Traian Băsescu elaborată de conducerea PSD. Despre acest document se vorbește pretutindeni, dar acuzațiile contra Președintelui rămăseseră într-un stadiu mai degrabă fantomatic, pentru că oamenii obișnuiți nu aveau pînă acum acces la faimoasa Propunere. Citind cu atenție cele 26 de acuze, în baza cărora stînga neocomunistă din țara noastră ar vrea să se debaraseze de Traian Băsescu, îți dai imediat seama și din ce cauză a durat atîta timp publicarea Propunerii: rareori așa de multe inexactități și aberații au apărut puse
"Suspendare" by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9863_a_11188]
-
în ochi faptul că avem de-a face cu un detractor ale cărui legături cu filozofia nu depășesc pragul diletantismului. Profesorul Mircea Dumitru, în Cotidianul din 14 martie, a făcut în mod exemplar anatomia acestui diletantism ilustrat în marginea primelor acuze lansate de ziaristul craiovean la adresa lui Gabriel Liiceanu în ediția de acum două săptămîni a ziarului Ziua. Voi reveni aici, oprindu-mă asupra noilor "probe de dosar" - din nou Heidegger și, de astă dată, și Petru Creția - aduse în discuție în
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
craiovean. El invocă detalii livrești a căror relevanță nu o poate intui. Se vede limpede că citatele pe care le folosește nu au fost depistate de el. Contrastul dintre lipsa de familiaritate cu care manevrează fragmentele în cauză și gravitatea acuzelor pe care le aduce este extrem de vizibil. E ca atunci cînd un copil, pomenin-du-se în fața unei mașinării al cărei mecanism nu-l cunoaște, o folosește după ureche încredințat fiind că știe ce face. Cred că, primind pe tavă fragmentele pe
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
Lovinescu - și nu numai el - e convins că "îndărătul crucii bizantine se ascunde rusul". - Sunt de acord cu Lovinescu. Mulți istorici din Ardeal mi-au spus același lucru. Sigur, pe șoptite. Pentru că opiniile lor, exprimate deschis, ar stârni reacții vehemente, acuze nedrepte, intolerante. Reprezentanții Școlii Ardelene, greco-catolici în covârșitoarea lor majoritate, au făcut un bun serviciu spiritului național, în sensul bun al cuvântului. în anii comunismului nu s-a spus nimic despre rolul bisericii în viața poporului român, capitol care trebuie
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
puteau s-o modeleze după voința lor descreierată. Afirmațiile de mai sus au o perfectă acoperire. Când Securitatea din Timișoara mi-a deschis un dosar de urmărire informativă, una din acuzațiile grave care mi se aducea era tocmai "elitismul". Această acuză era încă mai gravă - pentru că a reapărut până la oboseală în materialele care mă vizau - decât "atitudinea și poziția politică negativă, ostilă, față de politica promovată de partidul și statul nostru", decât "concepțiile politice necorespunzătoare, viziunile estetice de inspirație occidentală, preluare de la
Un an de infamii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8954_a_10279]
-
cel atacat, "sub pseudonimul C. Șărcăleanu înjură săptămînal pe dnii Vlahuță, dr. Ureche, Delavrancea", după ce, în anul precedent, în articolele din "Evenimentul" și "Adevărul", "vedea ce tendinți greșite animă pe socialiștii noștri". Faptul că pe pamfletar nu-l interesa veracitatea acuzelor aduse lui Stere, ci numai impactul emoțional, transpare limpede: el însuși și le subminează, căci, în portretul șarjat pe care i-l creionează mai departe siberianului, acesta este cel în jurul căruia orbitează pretinșii "patroni"6.) Z. Ornea trece, de asemenea
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
de pagini, în ediția facsimilată, apărută în Franța, în 29 de volume. Este rodul unei cercetări obstinate, îndelungi, răstimp în care Paul Valéry nu a mai scris poezie, motiv, pentru unii, de a-l acuza de sterilitate. Dreaptă sau nu, acuza nu are cum știrbi uriașa anvergură a proiectului și, implicit, importanța problematicii. Prin altitudinea ideatică de la care și-a efectuat autoscopia (căci e vorba de o dedublare: analistul îl scrutează pe poet), Paul Valéry se dovedește a fi un filosof
Ultima Thule a poeticului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9059_a_10384]
-
câteva săptămâni Italia, în presa de la Roma s-a redeschis dosarul trecutului fascist al lui Mircea Eliade. Pretextul l-a constituit premiera filmului lui Francis Ford Coppola, Youth whitout Youth, ecranizare după nuvela lui Eliade, Tinerețe fără tinerețe. Deja clasicei acuze privind trecutul fascist (venită din Italia, această acuză sună cel puțin bizar, ca și cum cineva din altă țară ar fi acuzat de presa din Germania de trecut nazist) i s-au adăugat cu acest prilej și altele noi, cum ar fi
Din nou despre Eliade și Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9079_a_10404]
-
a redeschis dosarul trecutului fascist al lui Mircea Eliade. Pretextul l-a constituit premiera filmului lui Francis Ford Coppola, Youth whitout Youth, ecranizare după nuvela lui Eliade, Tinerețe fără tinerețe. Deja clasicei acuze privind trecutul fascist (venită din Italia, această acuză sună cel puțin bizar, ca și cum cineva din altă țară ar fi acuzat de presa din Germania de trecut nazist) i s-au adăugat cu acest prilej și altele noi, cum ar fi cea de impostură sau "șamanismul dubios" care îl
Din nou despre Eliade și Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9079_a_10404]
-
despre "Scrierile creștine ale lui Agârbiceanu", prilejuit de împlinirea a 125 de ani de la nașterea scriitorului. "Mesajul etic este o trăsătură evidentă a scrierilor lui Agârbiceanu, cu atît mai evidentă în cele cu explicită temă creștină. I s-a adus acuza că ar fi un scriitor cu tendință moralizatoare și, într-un fel de profesiune de credință, scriitorul a căutat, nu să se apere, ci să se explice: Pentru mine, începînd de la vîrsta de 21-22 de ani, cea mai înaltă frumusețe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9110_a_10435]
-
sistematizează, de fapt, cazuri semnalate în dezbaterile academice sau în publicistica vremii, pe care le cercetează din nou, dând o rezolvare sau un verdict. În volumul I nu dă decât cazurile dovedite, în care reia argumentația folosită anterior în declanșarea acuzelor, o îmbogățește și o comentează. Nu se ocupă de acuzele nefondate de plagiat (poate în volumele următoare). Nu disculpă pe nimeni, nu caută circumstanțe atenuante. Plagiatul e un furt, indiferent că autorul lui e conștient sau nu de ceea ce face
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
publicistica vremii, pe care le cercetează din nou, dând o rezolvare sau un verdict. În volumul I nu dă decât cazurile dovedite, în care reia argumentația folosită anterior în declanșarea acuzelor, o îmbogățește și o comentează. Nu se ocupă de acuzele nefondate de plagiat (poate în volumele următoare). Nu disculpă pe nimeni, nu caută circumstanțe atenuante. Plagiatul e un furt, indiferent că autorul lui e conștient sau nu de ceea ce face, indiferent că a făcut-o intenționat, din interesul dobândirii unor
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
Constantin Hamangiu, autorul primului tratat juridic, la noi, despre proprietatea literară și artistică, lucrare - culmea! - plagiată (p. 243-254). În anexele acestui prim volum (p. 257-358), în ultima sută de pagini, Al Dobrescu reproduce câteva din textele publicistice care au constituit acuzele și dovezile de plagiat: Grigore Tocilescu despre istoricul Petru Cernătescu, redacția "Revistei contimporane" despre naturalistul D. Brândză, polemica din jurul cursului maiorescian de logică, în care intervin un anume dr. Zotu, acuzator, Eminescu și Slavici, apărători; B. P. Hasdeu și Anghel
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
trei motive: că a revendicat comunismul și de la idealistul Platon, că a folosit la o întrunire tovărășească expresia de origine biblică, în parafrază, "mielul sindical" și că a mâncat semințe în timpul ședințelor. E ridicol ? Nu, e dramatic. Aceste motivații și acuze sunt însă la îndemâna tuturor. Există și alte acuze mai subtile, greu de formulat. Suspiciunea inventează vinovăția, iar aceste ficțiuni nemotivate ucid. Ofițerul de Securitate care îl interoghează pe Chiril în legătură cu însemnările din jurnal îi cere să-și denunțe prietenii și
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
idealistul Platon, că a folosit la o întrunire tovărășească expresia de origine biblică, în parafrază, "mielul sindical" și că a mâncat semințe în timpul ședințelor. E ridicol ? Nu, e dramatic. Aceste motivații și acuze sunt însă la îndemâna tuturor. Există și alte acuze mai subtile, greu de formulat. Suspiciunea inventează vinovăția, iar aceste ficțiuni nemotivate ucid. Ofițerul de Securitate care îl interoghează pe Chiril în legătură cu însemnările din jurnal îi cere să-și denunțe prietenii și îl acuză că e un reacționar, un subversiv
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
prietenii și îl acuză că e un reacționar, un subversiv, gândind împotriva binelui patriei. Ceea ce înseamnă că el ar putea fi un delator, un uneltitor și un nepatriot. El se disculpă, cât poate, dar constată că nu este eficient, că acuzele, odată lansate, au creat vinovăția. Încearcă să se apare și să prevină propriul dezastru, anunțându-l cu sfială pe anchetator: "Domnule, repetă Chiril. Sunt un om slab... vreau să vă spun că eu știu că sunt un om slab. Nu știu ce
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
un semn de obsecviozitate al profesorului american în fața puterii politice, al doilea pentru articolul Oierii minții, amplu contestat de mai mulți universitari de origine română din universitățile americane), Leonard Oprea se implică total și încearcă să spulbere cu argumente toate acuzele. În numele prieteniei se aruncă în războaie care nu sunt ale sale, ia atitudini și își asumă poziții ce presupun oarecari riscuri și pierderea confortului interior. Într-o lume contemporană decerebrată și vulgară până la pestilențial, scrisul lui Leonard Oprea este ca
Dumnezeu și lumea de azi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9465_a_10790]
-
să folosească procedee de o rară perversitate. Interdicția semnăturii alterna cu cele mai flatante promisiuni. Emisarii trimiși de oficialități să-l invite în țară, propunându-i fotoliul de academician într-o anumită etapă erau înlocuiți cu procurorii care lansau ridicole acuze. Plastografia, insinuarea, minciuna, intrigile, calomnia, denunțul și suspiciunea erau mânuite cu îndemânare de politrucii creatori de atmosferă. în primele zile ale "noii ordini" de după 23 August 1944 acuzele foștilor NKVD-iști se radicalizează, deschizând drumul măsurilor represive ale cenzurii, care
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
academician într-o anumită etapă erau înlocuiți cu procurorii care lansau ridicole acuze. Plastografia, insinuarea, minciuna, intrigile, calomnia, denunțul și suspiciunea erau mânuite cu îndemânare de politrucii creatori de atmosferă. în primele zile ale "noii ordini" de după 23 August 1944 acuzele foștilor NKVD-iști se radicalizează, deschizând drumul măsurilor represive ale cenzurii, care nu se vor lăsa așteptate. La 3 septembrie 1944 în Dreptatea, Oscar Lemnaru e intransigent: "în presă să nu intre niciunul dintre cei ce au mâinile pătate cu
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
logică diferită, ele nu vizează o exterminare totală." (p. 104) Antiamericanismul europenilor izvorăște din frustrarea unor oameni care au căpătat evidența unei realități deloc măgulitoare: puterea lumii nu se mai află în Europa. Acestei frustrări i se adaugă cortegiul de acuze pe care îl știm cu toții: cauza terorismului mondial nu sunt arabii, ci americanii, cu politica lor de protejare a Israelului și de umilire perpetuă a orgoliilor islamice. Rezultatul? Tragedia de pe 11 septembrie 2001, urmată de invadarea Afganistanului și a Irakului
Ura planetară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9476_a_10801]
-
volumului se suprapune cu cea în care s-a derulat activitatea Comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste, este lesne de înțeles că multe dintre articole se leagă, într-un fel sau altul de problematica raportului sau sunt răspunsuri la unele acuze apărute în presă. Nu lipsesc însă extraordinarele lecții de istorie a democrației, prezente în mai toate cărțile lui Vladimir Tismăneanu. Aniversarea sau decesul vreunei personalități, care a marcat istoria gândirii libere, îi oferă politologului prilejul pentru realizarea unor admirabile exerciții
Avatarurile anticomunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9488_a_10813]
-
Eugen Ionescu. Toți reprezintă decadența, criza, iraționalismul, îndepărtarea de public (adică de popor), ruptura de tradiție, iar "marea tradiție a fost totdeauna realistă, deci profund democratică și umană" (în articolul Stilul secolului nostru). Mimetismul devine și el un motiv de acuză: Erupția teoriei modernismului este o erupție a slugărniciei, a lipsei de esență și de vitalitate proprie. Și de aceea trebuie respinsă" (în articolul Modernism?). Petru Dumitriu sesizează foarte bine capcana uniformizării sub acoperirea realismului socialist: "Mai e un pericol: acela
Sindromul de captivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9494_a_10819]
-
E de presupus că, într-o Europă încă bolnavă după război, au contat pledoaria pentru creștinism și opțiunea pentru respiritua-lizarea omului. Romanului i-a fost acordat Premiul Goncourt. I-a fost acordat, dar nu i-a mai fost decernat, datorită acuzelor aduse scriitorului (acuze orchestrate din țară) că a fost simpatizant legionar (ceea ce era, din păcate, adevărat). Pentru a înțelege succesul romanului, ar fi interesantă prima etapă a receptării, până la acordarea premiului și până la declanșarea scandalului. Ce s-a întâmplat după
Dumnezeul exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9609_a_10934]