1,036 matches
-
modifică condițiile avizului anterior. Expertul hidrogeolog va întocmi un raport al carui conținut va fi stabilit de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. Concluziile raportului vor conține justificarea avizului favorabil sau defavorabil și recomandări privind supravegherea comportării în exploatare a acviferului și posibilitatea de intervenție în caz de poluare accidentala. Articolul 44 În cazurile în care se va constata că, din cauze neprevăzute, zonele instituite conform prevederilor prezentelor norme nu conferă protecția necesară, la cererea inspectorilor de poliție sanitară și a
HOTĂRÎRE nr. 101 din 3 aprilie 1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117665_a_118994]
-
cu exploatări de sare unde s-au surpat ocne vechi, rezultând depresiuni cu lacuri sărate, înconjurate de maluri în care sarea apare la suprafață, sau de terenuri cu soluri sărăturate; - poluarea aerului, a solului, a apei râurilor și a pânzelor acvifere, distrugerea vegetației în lungul arealelor în care acționează noxele emise de diferite întreprinderi (mai ales de produse chimice). Deși unele întreprinderi au fost închise, răul pe care l-au cauzat se păstrează în peisajul diferitelor așezări (de exemplu, Copșa Mică
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Excavațiile în rocă. Tehnologia de execuție a excavațiilor în rocă la canalele de derivație se stabilește în funcție de următorii factori: grosimea stratului de rocă ce urmează să fie excavat; natura și duritatea rocii (marne, nisipuri marnoase, marne cu intercalații de nisip acvifere, roci dure); dimensiunile (secțiunea) canalului. Excavațiile în rocă se încep dinspre aval spre amonte în urma excavațiilor în aluviuni la distanță de 200 300 m. Înainte de atacarea excavației, în cazul când roca este constituită din marne compacte care se pot săpa
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
nu fie zone care să nu fie încastrate în marnă, rigolele să colecteze toate apele de infiltrație din pânza freatică din aluviuni; taluzurile la săpătura în marnă se protejează cu filtru invers pe măsura avansării săpăturilor; acolo unde sunt straturi acvifere, acestea se drenează, apele se colectează. Taluzurile se țin tot timpul sub observație există pericolul să se producă prăbușirea taluzului. Verificări necesare a fi efectuate: a). înainte de începerea lucrărilor: terenul să fie expropriat; reperele topo, bornele să fie predate de
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
trebuiesc luate pentru tranzitarea viiturilor torenților ale căror albii se situează în zona canalelor de derivație; d) nerespectarea tehnologiei de excavare a canalelor dinspre amonte spre aval; e) neluarea de măsuri corespunzătoare la excavarea canalelor în terenuri grele (mocirle, nisipuri, acvifere curgătoare, etc.). Utilajele în astfel de cazuri se vor deplasa pe platelaje, apele vor fi desecate iar taluzurile în urma excavațiilor, consolidate. 3.5. DETERMINAREA NECESARULUI DE UTILAJE A. BULDOZERE Pentru execuția decopertei, excavații, întreținere de drumuri și alte operații tehnologice
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
drenajului, putând provoca colmatarea sau cimentarea acestuia, deci scoaterea lui din uz și în consecință executarea unui nou drenaj care va cădea în sarcina constructorului. 1.2. Piezometrele au ca scop facilitarea măsurătorilor variației nivelelor hidrostatice sau hidrodinamice ale pânzelor acvifere freatice sau de adâncime din imediata apropiere a lucrărilor hidrotehnice (baraje, pe malul lacurilor de acumulare sau în aval de diguri) sau măsurarea variației nivelelor apei de infiltrație în miezul de argilă, zona de filtru sau în materialul depus în
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
se va demonta și remonta furtunul de apă. Se va trece apoi la cimentarea tubului filtrant și montarea capului de descărcare. 8.6. ECHIPAREA PIEZOMETRELOR Ținând seama de faptul că în piezometre se fac numai măsurători de nivele ale pânzei acvifere, fără a exista un aport de apă spre sau din piezometru, colmatarea acestuia, teoretic nu este posibilă. În consecință, echiparea este mult mai simplă, iar diametrul țevii piezometrului se poate reduce până la 1”, deoarece în el se va introduce numai
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
suprafață prin aerolift este de calitate superioară având un conținut mare de siliciu și un coeficient de puritate de 96%. Posibilitățile de exploatare a nisipului pe teritoriul comunei sunt foarte mari deși există unele greutăți în extragere din cauza unui orizont acvifer puternic. între timp prospecțiunile geologice continuă în lungul văii Bașeului spre iazurile Axinte și Calu‘ Alb unde se semnalează noi zăcăminte de nisip. Sunt prevederi ca întreprinderea să se dezvolte în continuare pentru exploatarea și valorificarea bogatelor zăcăminte de nisip
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pe stânga văii Miletinului — Iazu-Vechi, Șipote, Mitoc,Hălceni, în bazinele unor afluenți ai Miletinului - Iazu -Nou sau pe versanții săi și la contactul acestora cu șesul - Chișcăreni.(Harta nr. 2 ) Denumirea satului, ,Șipote ” derivă de la numeroasele izvoare alimentate de stratele acvifere de terasă, ce au o adâncime redusă, în unele sectoare putând să ajungă la 1m. ,,Tezaurul toponimic al României. Moldova. Localități și moșii”, (vol. I, p . a II-a, pag.1149 ) consemnează, în 1772, Șipotele ca sat în Ocolul Jijiei
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
local. În funcție de condițiile litologice și morfologice,cercetătorii M.Schram, M Pantazică, I .Ungureanu au identificat pe teritoriul comunei Șipote trei unități hidrogeologice. Acestea se alimentează din apele nivale și pluviale, mai ales primăvara și la începutul verii, din afluența straturilor acvifere limitrofe situate la altitudini mai mari și din aportul antropic al apelor menajere și al celor utilizate la grădinărit. Pe harta regionării hidrogeologice a teritoriului localității Șipote se disting următoarele unități hidrogeologice: I. Unitatea apelor freatice înmagazinate în nisipuri,nisipuri
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în dealurile Schinăria, Balș, Dealul Stănoaiei, Solovăț, Mitoc și Dealul Odăile de la est de Hălceni. Ea ocupă cea mai mare parte din teritoriul localității Șipote, îndeosebi interfluviul dintre Valea Odăii și Valea Stănoaiei,afluenți ai Miletinului în acest sector . Stratul acvifer principal din baza acumulativului de terasă se află la adâncimi variate față de suprafața topografică. Cele mai mari adâncimi, între 812 m se găsesc, în general, în partea înaltă a dealurilor cu formațiuni de terasă. Cea mai mare parte a interfluviilor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
între 812 m se găsesc, în general, în partea înaltă a dealurilor cu formațiuni de terasă. Cea mai mare parte a interfluviilor formate de terase și glacisuri de racord are apă la 4-8 m adâncime . Spre periferia teraselor adâncimea straturilor acvifere se reduce, astfel că, în unele sectoare, apa iese la zi prin izvoare ce se scurg spre văile limitrofe. Stratul acvifer al acestei unități hidrogeologice reprezintă principala sursă de alimentare cu apă, prin fântâni, pentru localitatea Șipote. Calitatea apei nu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
interfluviilor formate de terase și glacisuri de racord are apă la 4-8 m adâncime . Spre periferia teraselor adâncimea straturilor acvifere se reduce, astfel că, în unele sectoare, apa iese la zi prin izvoare ce se scurg spre văile limitrofe. Stratul acvifer al acestei unități hidrogeologice reprezintă principala sursă de alimentare cu apă, prin fântâni, pentru localitatea Șipote. Calitatea apei nu este peste tot corespunzătoare normelor optime de potabilitate în privința mineralizării, a durității și gustului (amar-sărat), îndeosebi acolo unde acumulativul de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
apă, prin fântâni, pentru localitatea Șipote. Calitatea apei nu este peste tot corespunzătoare normelor optime de potabilitate în privința mineralizării, a durității și gustului (amar-sărat), îndeosebi acolo unde acumulativul de terasă se sprijină pe marne sarmațiene. Izvoarele care deschid straturile acvifere de terasă nu sunt prea bogate (în medie, în jur de 0,2l/s).Debite mai mari au izvoarele care apar în fruntea terasei inferioare de la Șipote,fiind utilizate pentru adăpatul vitelor. În zonele de emergență, apa din terase contribuie
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în cadrul localități Șipote,variază, în general între 0-4 m pe versantul stâng al pârâului Broaștei sau între 0-8m pe stânga Văii Stănoaia, unde apar la zi și apele libere din lentilele nisipoase ale Sarmațianului . Izvoarele care deschid aceste straturi acvifere au debite mici (sub 0,1 l/s ) și coeficient de variabilitate foarte ridicat. Aceste ape întrețin umezeala în padine, înmlăștinind solul în perioadele cu precipitații abundente. În același timp,degradarea mecanică și fizică a substratului sarmațian la contactul cu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
debite mici (sub 0,1 l/s ) și coeficient de variabilitate foarte ridicat. Aceste ape întrețin umezeala în padine, înmlăștinind solul în perioadele cu precipitații abundente. În același timp,degradarea mecanică și fizică a substratului sarmațian la contactul cu stratul acvifer, favorizează schimbarea indicelui de plasticitate și reducerea stabilității formațiunilor deluviale,îndeosebi după perioadele umede de lungă durată, ca în 19691972, ceea ce duce la declanșarea alunecărilor de teren. Astfel se explică intensitatea proceselor de alunecare existente în vatra satului Chișcăreni, pe
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
chiar argiloase. Stratul de apă principal înmagazinat în orizontul psemito-psefitic,în unele sectoare se află sub presiune, având caracter ascensional, cum a dovedit forajul executat la Hălceni (Bomher E., 1976). Lentilele de apă sunt suspendate la nivele diferite deasupra orizontului acvifer din baza aluvionarului, astfel că, în șesul Miletinului, apa subterană se află la adâncimi foarte diferite, fiind în general la 2,5-3 m spre albia minoră și la 0-0,5m spre contactul cu versanții. În perioadele umede ale anului nivelul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
la adâncimi între 0 și 3 m. Variațiile sezoniere mari ale nivelului hidrostatic impun măsuri speciale pentru construcții și instalații, mai ales dacă ținem seama și de mineralizarea apei , de agresivitatea ei. În categoria apelor de adâncime intră totodată straturile acvifere cuprinse în depozitele cuverturii de platformă de la 950-1000 m și până la nivelul stratelor sarmațiene de sub cuverturile depozitelor cuaternare. Pe baza forajelor de adâncime s-a putut constata existența unor strate acvifere de adâncime puternic mineralizate. Nu este exclusă nici
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
În categoria apelor de adâncime intră totodată straturile acvifere cuprinse în depozitele cuverturii de platformă de la 950-1000 m și până la nivelul stratelor sarmațiene de sub cuverturile depozitelor cuaternare. Pe baza forajelor de adâncime s-a putut constata existența unor strate acvifere de adâncime puternic mineralizate. Nu este exclusă nici existența unor pânze de apă de adâncime, la 130-150 m, în depozitele badeniene și bugloviene. În limitele comunei Șipote, apele de suprafață sunt reprezentate de râul Miletin ( un sector din cursul inferior
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
freatică, dar și cele de profunzime au un conținut mineral ce le-ar îndreptăți să fie caracterizate ca ape minerale, în general. Astfel, prin foraje de mare adâncime s-ar putea să se intercepteze și în zona Șipote unele strate acvifere minerale de tip NicolinaIași și chiar unele ape radioactive la nivelul soclului cristalin al platformei. Nu ar fi exclus să apară și strate acvifere de apă dulce, cantonată în depozitele calcaroase și grezoase ale Buglovianului și Badenianului (L. Ionesi). II
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
foraje de mare adâncime s-ar putea să se intercepteze și în zona Șipote unele strate acvifere minerale de tip NicolinaIași și chiar unele ape radioactive la nivelul soclului cristalin al platformei. Nu ar fi exclus să apară și strate acvifere de apă dulce, cantonată în depozitele calcaroase și grezoase ale Buglovianului și Badenianului (L. Ionesi). II.5 Potențialul vegetal și faunistic Din punct de vedere fitogeografic, teritoriul comunei Șipote se află în zona de silvostepă, către limita mai uscată, cu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
tip rural și puțuri forate echipate cu agregate monobloc pentru asigurarea presiunii-hidrofoare (prin intermediul a 259 de fântâni și puțuri de captare). În Hălceni, alimentarea cu apă a fermei agricole s-a realizat printr-un sistem de drenaj orizontal alimentat din acviferele existente. În satul Șipote, alimentarea cu apă a brutăriei, „Vinalcool- ului”,sectorului zootehnic s-a realizat, de asemenea, printr-un sistem de drenaj orizontal din stratele acvifere existente în Dealul Balșului. Suprafața drenată ce alimentează consumatorii este de 10 ha
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
fermei agricole s-a realizat printr-un sistem de drenaj orizontal alimentat din acviferele existente. În satul Șipote, alimentarea cu apă a brutăriei, „Vinalcool- ului”,sectorului zootehnic s-a realizat, de asemenea, printr-un sistem de drenaj orizontal din stratele acvifere existente în Dealul Balșului. Suprafața drenată ce alimentează consumatorii este de 10 ha, prin tuburi de drenaj absorbante din P.V.C. La Chișcăreni, stratul acvifer freatic se află la o adâncime de 1,10-2,00 m, ceea ce a permis realizarea unui
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ului”,sectorului zootehnic s-a realizat, de asemenea, printr-un sistem de drenaj orizontal din stratele acvifere existente în Dealul Balșului. Suprafața drenată ce alimentează consumatorii este de 10 ha, prin tuburi de drenaj absorbante din P.V.C. La Chișcăreni, stratul acvifer freatic se află la o adâncime de 1,10-2,00 m, ceea ce a permis realizarea unui sistem de drenaj orizontal, creându-se posibilitatea alimentării cu apă a fermei existente. Având în vedere rețeaua hidrografică relativ bogată existentă pe teritoriul comunei
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și de digestie intravacuolară. Principalele consecințe care rezultă pentru viața celulei și a plantei: menținerea homeostaziei, acțiune asupra creșterii și morfogenezei, rol digestiv și de depozitare, sistem de detoxifiere și de apărare. Așadar, vacuola nu este doar o simplă enclavă acviferă, care ar reacționa mai mult sau mai puțin pasiv prin legile fizice ale osmozei; ea este un regulator esențial, care menține citoplasma În stare stabilă. Totodată, vacuola determină creșterea celulei și morfogeneza peretelui. Pentru a-și mări suprafața, peretele trebuie
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]