362 matches
-
al Primăriei Burdujeni, acum aparținând societății Electroconstrucția „Elco”, și clădirea vechiului dispensar medical, devenită acum sediu al poliției. Burdujeni-Sat a rămas singura zonă veche a Burdujeniului. Se întinde în partea de nord a sa, de la fostul cinematograf până la pădurea de la Adâncata. Cuprinde peste 800 de case și 33% teren arabil, are un peisaj tipic rural, cu terenuri agricole și forestiere. Locuitorii din Burdujeni-Sat, care sunt de fapt cei mai vechi locuitori de pe aceste meleaguri, împărțeau cândva acest teritoriu în: După Revoluția
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
este aproximativ același cu raionul Herța (exceptând satele Ostrița, Țureni, Mamornița și Poieni care fac parte din Bucovina, dar incluzând satele Tureatca și Poieni din raionul Adâncata) din Regiunea Cernăuți (Ucraina). Populația acestui teritoriu este de aproximativ 28.000 de locuitori (conform recensământului din Ucraina din 2001). 93% din populație este de etnie română și toate satele din ținut sunt exclusiv românești. O situație deosebită este în
Ținutul Herța () [Corola-website/Science/299982_a_301311]
-
(n. 26 decembrie 1916, comuna Carapciu, Adâncata, raionul Storojineț, Bucovina - d. 16 august 1969, Iași) a fost un inginer și profesor român. s-a născut la data de 26 decembrie 1916, în comuna Carapciu, Adâncata din raionul Storojineț, aflat pe atunci în Ducatul Bucovina, într-o familie
Anton Șesan () [Corola-website/Science/313421_a_314750]
-
(n. 26 decembrie 1916, comuna Carapciu, Adâncata, raionul Storojineț, Bucovina - d. 16 august 1969, Iași) a fost un inginer și profesor român. s-a născut la data de 26 decembrie 1916, în comuna Carapciu, Adâncata din raionul Storojineț, aflat pe atunci în Ducatul Bucovina, într-o familie de modești cărturari. După absolvirea cursurilor liceale le-a urmat la Liceul "Eudoxiu Hurmuzaki" din Rădăuți, a urmat Școala Politehnică din București, Secția construcții, obținând în anul 1940
Anton Șesan () [Corola-website/Science/313421_a_314750]
-
(n. 5 mai 1968, Adâncata, Ialomița) este un fost fotbalist român care pe parcursul carierei a jucat la mai multe echipe românești cum ar fi Dinamo București, Unirea Urziceni și Apulum Alba-Iulia. A evoluat pe poziția de fundaș dreapta. A făcut parte din lotul care avea
Vasile Jercălău () [Corola-website/Science/313776_a_315105]
-
la o distanță de 13 km sud de centrul raional Tatarbunar. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Eschipolos (în ), în acel an el fiind redenumit Hliboke. Satul Eschipolos a fost întemeiat de către țărani moldoveni, numindu-se inițial "Adâncata". Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-
Eschipolos, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318475_a_319804]
-
spital, 6 policlinici și o maternitate . Raionul Reni dispune de monumente de arhitectură de importanță locală, cum ar fi: Catedrala "Înălțarea Sfintei Cruci" din Reni, Biserica "Sf. Mihail" din Barta, biserica din Bolboca sau Catedrala "Sf. Feraponta" din Satu-Nou. Raionul Adâncata este compus din:
Raionul Reni () [Corola-website/Science/317942_a_319271]
-
Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Adâncata este un lăcaș de cult ortodox construit la sfârșitul secolului al XVIII-lea în satul Adâncata din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat la o distanță de 7 km de municipiul Suceava, pe DJ 209A
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Adâncata este un lăcaș de cult ortodox construit la sfârșitul secolului al XVIII-lea în satul Adâncata din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat la o distanță de 7 km de municipiul Suceava, pe DJ 209A, și are hramul "Sfântul Dumitru", sărbătorit la data de 26 octombrie. a fost inclusă pe Lista
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
DJ 209A, și are hramul "Sfântul Dumitru", sărbătorit la data de 26 octombrie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 191, având codul de clasificare . O primă așezare pe amplasamentul actualului sat Adâncata datează din secolul al XV-lea. După Răscoala lui Gheorghe Doja (1514), s-a stabilit aici un grup restrâns de bejenari ardeleni, care și-au făcut case „mai adânc”, în pădure. Moșia de aici a aparținut boierilor Movilă, ea fiind
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
aici a aparținut boierilor Movilă, ea fiind donată Mănăstirii Teodoreni din Burdujeni în anul 1596 de către postelnicul Teodor (Toader) Movilă, fratele vitreg al domnitorului Ieremia Movilă. Satul a devenit astfel sat mănăstiresc, cu bir si obligații către mănăstire. Actualul sat Adâncata este atestat prima dată la sfârșitul secolului al XVIII-lea; în catagrafia din 1772 se afirmă că așezarea avea un număr de 35 case. Se presupune că satul ar fi fost întemeiat în jurul anilor 1700. Prin legea secularizării averilor mănăstirești
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
la sfârșitul secolului al XVIII-lea; în catagrafia din 1772 se afirmă că așezarea avea un număr de 35 case. Se presupune că satul ar fi fost întemeiat în jurul anilor 1700. Prin legea secularizării averilor mănăstirești din decembrie 1863, satul Adâncata a intrat în proprietarea statului, devenind parte componentă a comunei Hănțești din județul Dorohoi. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Hănțești cuprindea satele Hănțești (centru de comună), Adâncata și Mitoc. Adâncata era cunoscută sub denumirea de Poiana Pustie. În
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
anilor 1700. Prin legea secularizării averilor mănăstirești din decembrie 1863, satul Adâncata a intrat în proprietarea statului, devenind parte componentă a comunei Hănțești din județul Dorohoi. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Hănțești cuprindea satele Hănțești (centru de comună), Adâncata și Mitoc. Adâncata era cunoscută sub denumirea de Poiana Pustie. În anul 1890 se înființează comuna Adâncata, aceasta fiind formată din satele Adâncata și Mitocași, care se desprind din comuna Hănțești. Aflată mai aproape de orașul Suceava decât de orașul Dorohoi
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
legea secularizării averilor mănăstirești din decembrie 1863, satul Adâncata a intrat în proprietarea statului, devenind parte componentă a comunei Hănțești din județul Dorohoi. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Hănțești cuprindea satele Hănțești (centru de comună), Adâncata și Mitoc. Adâncata era cunoscută sub denumirea de Poiana Pustie. În anul 1890 se înființează comuna Adâncata, aceasta fiind formată din satele Adâncata și Mitocași, care se desprind din comuna Hănțești. Aflată mai aproape de orașul Suceava decât de orașul Dorohoi (reședința de județ
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
devenind parte componentă a comunei Hănțești din județul Dorohoi. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Hănțești cuprindea satele Hănțești (centru de comună), Adâncata și Mitoc. Adâncata era cunoscută sub denumirea de Poiana Pustie. În anul 1890 se înființează comuna Adâncata, aceasta fiind formată din satele Adâncata și Mitocași, care se desprind din comuna Hănțești. Aflată mai aproape de orașul Suceava decât de orașul Dorohoi (reședința de județ), comuna Adâncata a fost trecută în anul 1950 la județul Suceava. Între anii 1968-2004
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
din județul Dorohoi. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Hănțești cuprindea satele Hănțești (centru de comună), Adâncata și Mitoc. Adâncata era cunoscută sub denumirea de Poiana Pustie. În anul 1890 se înființează comuna Adâncata, aceasta fiind formată din satele Adâncata și Mitocași, care se desprind din comuna Hănțești. Aflată mai aproape de orașul Suceava decât de orașul Dorohoi (reședința de județ), comuna Adâncata a fost trecută în anul 1950 la județul Suceava. Între anii 1968-2004, satele din comuna Hănțești au fost
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
cunoscută sub denumirea de Poiana Pustie. În anul 1890 se înființează comuna Adâncata, aceasta fiind formată din satele Adâncata și Mitocași, care se desprind din comuna Hănțești. Aflată mai aproape de orașul Suceava decât de orașul Dorohoi (reședința de județ), comuna Adâncata a fost trecută în anul 1950 la județul Suceava. Între anii 1968-2004, satele din comuna Hănțești au fost incluse în comuna Adâncata. În anul 2004, s-a reînființat comuna Hănțești, care s-a desprins din comuna Adâncata. Prima biserică din
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
se desprind din comuna Hănțești. Aflată mai aproape de orașul Suceava decât de orașul Dorohoi (reședința de județ), comuna Adâncata a fost trecută în anul 1950 la județul Suceava. Între anii 1968-2004, satele din comuna Hănțești au fost incluse în comuna Adâncata. În anul 2004, s-a reînființat comuna Hănțești, care s-a desprins din comuna Adâncata. Prima biserică din satul Adâncata era situată în vatra satului și se presupune că ar fi fost construită la sfârșitul secolului al XVII-lea. Această
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
de județ), comuna Adâncata a fost trecută în anul 1950 la județul Suceava. Între anii 1968-2004, satele din comuna Hănțești au fost incluse în comuna Adâncata. În anul 2004, s-a reînființat comuna Hănțești, care s-a desprins din comuna Adâncata. Prima biserică din satul Adâncata era situată în vatra satului și se presupune că ar fi fost construită la sfârșitul secolului al XVII-lea. Această afirmație este susținută și de descifrarea anului 1700 pe o cruce de piatră aflată în
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
fost trecută în anul 1950 la județul Suceava. Între anii 1968-2004, satele din comuna Hănțești au fost incluse în comuna Adâncata. În anul 2004, s-a reînființat comuna Hănțești, care s-a desprins din comuna Adâncata. Prima biserică din satul Adâncata era situată în vatra satului și se presupune că ar fi fost construită la sfârșitul secolului al XVII-lea. Această afirmație este susținută și de descifrarea anului 1700 pe o cruce de piatră aflată în cimitirul bisericii și care a
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
fi fost construită la sfârșitul secolului al XVII-lea. Această afirmație este susținută și de descifrarea anului 1700 pe o cruce de piatră aflată în cimitirul bisericii și care a fost descoperită de către preotul Dimitrie Popovici, parohul bisericii noi din Adâncata în perioada 1935-1974. Pe această piatră se află următoarea inscripție: "„Supt această piatră odihnește trupul roabei lui Dumnezeu Gafița fiica preotului Dimitrie ot satul Adîncata văleat 1700”". Biserica ar fi ars în totalitate în secolul al XVIII-lea. Pe locul
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
cimitirul bisericii și care a fost descoperită de către preotul Dimitrie Popovici, parohul bisericii noi din Adâncata în perioada 1935-1974. Pe această piatră se află următoarea inscripție: "„Supt această piatră odihnește trupul roabei lui Dumnezeu Gafița fiica preotului Dimitrie ot satul Adîncata văleat 1700”". Biserica ar fi ars în totalitate în secolul al XVIII-lea. Pe locul bisericii arse a fost construită o altă biserică, mai extinsă. Istoricii C. Ciocoiu și Nicolae Stoicescu susțin această datare a bisericii, considerându-i ca ctitori
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
Moldovei și Sucevei. Biserica are pictură murală. În apropiere de biserică, se află și un turn clopotniță din lemn. În anul 2001 a fost zidit un lumânărar în curtea bisericii cu cheltuiala familiei lui Petru Girigan, primul ctitor al Parohiei Adâncata II. În curtea bisericii se află două cruci vechi de piatră, pe care se citesc cu greutate și nesigur următoarele inscripții în limba română cu caractere chirilice: "„L(a)m scris eu ctitori Petru ot Bot(o)șani”" și "„Supt
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
din județul Suceava din anul 2015 la numărul 301, având codul de clasificare . El este format din două obiective: Satul Mitocași se află la aproximativ 12 km nord de municipiul Suceava, învecinându-se cu satele Mitocu Dragomirnei (la vest) și Adâncata (la est). În Mitocași nu a existat biserică până în anul 1792, locuitorii frecventând mănăstirile Teodoreni și Dragomirna din apropiere. În 1792, administratorul Mănăstirii Teodoreni din Burdujeni, Vasile Calmuțchi, rudă cu mitropolitul Gavriil Callimachi, împreună cu alții, construiesc biserica din bârne de
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
rândul preoți de la Mănăstirea Teodoreni, satul fiind moșie mănăstirească. După spusele bătrânilor, a slujit și un oarecare preot cu numele Berja. În anul 1860, în urma unor împrejurări necunoscute, Parohia Mitocași este desființată, iar biserica din sat devine filială a Parohiei Adâncata. De la această dată, preoții din Adâncata au slujit și în Mitocași, fiind menționați următorii preoți: Gheorghe Siriteanu, Alexandru Siriteanu, Rădăuțanu (?), Dumitru Popovici. Abia în anul 1937 Parohia Mitocași a fost reînființată cu denumirea de Parohia Mitoc-Adâncata, paroh fiind numit preotul
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]