362 matches
-
un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Volcineț. Are locuitori, preponderent ruși lipoveni. Satul este situat la o altitudine de 449 metri, în partea de sud a raionului Adâncata, la 12 km de orașul Adâncata. Localitatea Fântâna Albă se află la numai câteva sute de metri nord de frontiera Ucrainei cu România, aici aflându-se punctul de trecere simplificată cu specific rutier Fântâna Albă - Climăuți. De asemenea, în apropiere se află și stația de cale
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
înființat în sat un muzeu al rușilor staroveri, dar acesta a fost închis în 1996 ca urmare a lipsei de fonduri, exponatele fiind transferate la Muzeul Regional din Cernăuți. Începând din anul 1991, satul Fântâna Albă face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, majoritatea locuitorilor o formau rușii-lipoveni (91,79%), iar numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2 (0+2), adică 1,03% din populație . În perioada 7-14
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
Corovia (în , în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 232 metri, în partea de nord a raionului Adâncata, pe malul râului Corovia. Localitatea Corovia a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică
Corovia, Adâncata () [Corola-website/Science/316135_a_317464]
-
Corovia (în , în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 232 metri, în partea de nord a raionului Adâncata, pe malul râului Corovia. Localitatea Corovia a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia
Corovia, Adâncata () [Corola-website/Science/316135_a_317464]
-
de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Corovia face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.476 (204+1.272), reprezentând 55,87% din populația localității . În prezent, satul are 2.992 locuitori, preponderent
Corovia, Adâncata () [Corola-website/Science/316135_a_317464]
-
Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Adâncata este un lăcaș de cult ortodox construit la sfârșitul secolului al XVIII-lea în satul Adâncata din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat la o distanță de 7 km de municipiul Suceava, pe DJ 209A
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Adâncata este un lăcaș de cult ortodox construit la sfârșitul secolului al XVIII-lea în satul Adâncata din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat la o distanță de 7 km de municipiul Suceava, pe DJ 209A, și are hramul "Sfântul Dumitru", sărbătorit la data de 26 octombrie. a fost inclusă pe Lista
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
DJ 209A, și are hramul "Sfântul Dumitru", sărbătorit la data de 26 octombrie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 191, având codul de clasificare . O primă așezare pe amplasamentul actualului sat Adâncata datează din secolul al XV-lea. După Răscoala lui Gheorghe Doja (1514), s-a stabilit aici un grup restrâns de bejenari ardeleni, care și-au făcut case „mai adânc”, în pădure. Moșia de aici a aparținut boierilor Movilă, ea fiind
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
aici a aparținut boierilor Movilă, ea fiind donată Mănăstirii Teodoreni din Burdujeni în anul 1596 de către postelnicul Teodor (Toader) Movilă, fratele vitreg al domnitorului Ieremia Movilă. Satul a devenit astfel sat mănăstiresc, cu bir si obligații către mănăstire. Actualul sat Adâncata este atestat prima dată la sfârșitul secolului al XVIII-lea; în catagrafia din 1772 se afirmă că așezarea avea un număr de 35 case. Se presupune că satul ar fi fost întemeiat în jurul anilor 1700. Prin legea secularizării averilor mănăstirești
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
la sfârșitul secolului al XVIII-lea; în catagrafia din 1772 se afirmă că așezarea avea un număr de 35 case. Se presupune că satul ar fi fost întemeiat în jurul anilor 1700. Prin legea secularizării averilor mănăstirești din decembrie 1863, satul Adâncata a intrat în proprietarea statului, devenind parte componentă a comunei Hănțești din județul Dorohoi. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Hănțești cuprindea satele Hănțești (centru de comună), Adâncata și Mitoc. Adâncata era cunoscută sub denumirea de Poiana Pustie. În
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
anilor 1700. Prin legea secularizării averilor mănăstirești din decembrie 1863, satul Adâncata a intrat în proprietarea statului, devenind parte componentă a comunei Hănțești din județul Dorohoi. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Hănțești cuprindea satele Hănțești (centru de comună), Adâncata și Mitoc. Adâncata era cunoscută sub denumirea de Poiana Pustie. În anul 1890 se înființează comuna Adâncata, aceasta fiind formată din satele Adâncata și Mitocași, care se desprind din comuna Hănțești. Aflată mai aproape de orașul Suceava decât de orașul Dorohoi
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
legea secularizării averilor mănăstirești din decembrie 1863, satul Adâncata a intrat în proprietarea statului, devenind parte componentă a comunei Hănțești din județul Dorohoi. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Hănțești cuprindea satele Hănțești (centru de comună), Adâncata și Mitoc. Adâncata era cunoscută sub denumirea de Poiana Pustie. În anul 1890 se înființează comuna Adâncata, aceasta fiind formată din satele Adâncata și Mitocași, care se desprind din comuna Hănțești. Aflată mai aproape de orașul Suceava decât de orașul Dorohoi (reședința de județ
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
devenind parte componentă a comunei Hănțești din județul Dorohoi. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Hănțești cuprindea satele Hănțești (centru de comună), Adâncata și Mitoc. Adâncata era cunoscută sub denumirea de Poiana Pustie. În anul 1890 se înființează comuna Adâncata, aceasta fiind formată din satele Adâncata și Mitocași, care se desprind din comuna Hănțești. Aflată mai aproape de orașul Suceava decât de orașul Dorohoi (reședința de județ), comuna Adâncata a fost trecută în anul 1950 la județul Suceava. Între anii 1968-2004
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
din județul Dorohoi. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Hănțești cuprindea satele Hănțești (centru de comună), Adâncata și Mitoc. Adâncata era cunoscută sub denumirea de Poiana Pustie. În anul 1890 se înființează comuna Adâncata, aceasta fiind formată din satele Adâncata și Mitocași, care se desprind din comuna Hănțești. Aflată mai aproape de orașul Suceava decât de orașul Dorohoi (reședința de județ), comuna Adâncata a fost trecută în anul 1950 la județul Suceava. Între anii 1968-2004, satele din comuna Hănțești au fost
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
cunoscută sub denumirea de Poiana Pustie. În anul 1890 se înființează comuna Adâncata, aceasta fiind formată din satele Adâncata și Mitocași, care se desprind din comuna Hănțești. Aflată mai aproape de orașul Suceava decât de orașul Dorohoi (reședința de județ), comuna Adâncata a fost trecută în anul 1950 la județul Suceava. Între anii 1968-2004, satele din comuna Hănțești au fost incluse în comuna Adâncata. În anul 2004, s-a reînființat comuna Hănțești, care s-a desprins din comuna Adâncata. Prima biserică din
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
se desprind din comuna Hănțești. Aflată mai aproape de orașul Suceava decât de orașul Dorohoi (reședința de județ), comuna Adâncata a fost trecută în anul 1950 la județul Suceava. Între anii 1968-2004, satele din comuna Hănțești au fost incluse în comuna Adâncata. În anul 2004, s-a reînființat comuna Hănțești, care s-a desprins din comuna Adâncata. Prima biserică din satul Adâncata era situată în vatra satului și se presupune că ar fi fost construită la sfârșitul secolului al XVII-lea. Această
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
de județ), comuna Adâncata a fost trecută în anul 1950 la județul Suceava. Între anii 1968-2004, satele din comuna Hănțești au fost incluse în comuna Adâncata. În anul 2004, s-a reînființat comuna Hănțești, care s-a desprins din comuna Adâncata. Prima biserică din satul Adâncata era situată în vatra satului și se presupune că ar fi fost construită la sfârșitul secolului al XVII-lea. Această afirmație este susținută și de descifrarea anului 1700 pe o cruce de piatră aflată în
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
fost trecută în anul 1950 la județul Suceava. Între anii 1968-2004, satele din comuna Hănțești au fost incluse în comuna Adâncata. În anul 2004, s-a reînființat comuna Hănțești, care s-a desprins din comuna Adâncata. Prima biserică din satul Adâncata era situată în vatra satului și se presupune că ar fi fost construită la sfârșitul secolului al XVII-lea. Această afirmație este susținută și de descifrarea anului 1700 pe o cruce de piatră aflată în cimitirul bisericii și care a
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
fi fost construită la sfârșitul secolului al XVII-lea. Această afirmație este susținută și de descifrarea anului 1700 pe o cruce de piatră aflată în cimitirul bisericii și care a fost descoperită de către preotul Dimitrie Popovici, parohul bisericii noi din Adâncata în perioada 1935-1974. Pe această piatră se află următoarea inscripție: "„Supt această piatră odihnește trupul roabei lui Dumnezeu Gafița fiica preotului Dimitrie ot satul Adîncata văleat 1700”". Biserica ar fi ars în totalitate în secolul al XVIII-lea. Pe locul
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
cimitirul bisericii și care a fost descoperită de către preotul Dimitrie Popovici, parohul bisericii noi din Adâncata în perioada 1935-1974. Pe această piatră se află următoarea inscripție: "„Supt această piatră odihnește trupul roabei lui Dumnezeu Gafița fiica preotului Dimitrie ot satul Adîncata văleat 1700”". Biserica ar fi ars în totalitate în secolul al XVIII-lea. Pe locul bisericii arse a fost construită o altă biserică, mai extinsă. Istoricii C. Ciocoiu și Nicolae Stoicescu susțin această datare a bisericii, considerându-i ca ctitori
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
Moldovei și Sucevei. Biserica are pictură murală. În apropiere de biserică, se află și un turn clopotniță din lemn. În anul 2001 a fost zidit un lumânărar în curtea bisericii cu cheltuiala familiei lui Petru Girigan, primul ctitor al Parohiei Adâncata II. În curtea bisericii se află două cruci vechi de piatră, pe care se citesc cu greutate și nesigur următoarele inscripții în limba română cu caractere chirilice: "„L(a)m scris eu ctitori Petru ot Bot(o)șani”" și "„Supt
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
râurile Bistrița (circa 35%), Trotuș (circa 18%), Moldova (circa 17,6%) și Suceava (circa 9%). Râul urmează la început o direcție nordică în regiunea Bucovinei de Nord. Porțiunea de până la confluenta cu râul Șiretul Mic (în dreptul localității Suceveni din raionul Adâncata) poartă denumirea de Șiretul Mare. După confluenta cu Șiretul Mic, râul primește denumirea de Siret. Râul străbate localitățile Berhomet pe Siret și Jadova, unde începe să-și schimbe direcția de curgere către sud-est. Își continuă curgerea prin orașul Storojineț și
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
Goiești este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Adâncata, Fântâni, Goiești (reședința), Gruița, Mălăești, Mogoșești, Muereni, Piorești, Pometești, Popeasa, Țandăra, Vladimir și Zlătari. Este străbătută de la nord la sud de râul Amaradia pe o distanță de 6-7 km, rau care are un bazin hidrologic cu o suprafață de 879
Comuna Goiești, Dolj () [Corola-website/Science/300402_a_301731]
-
de râul Amaradia pe o distanță de 6-7 km, rau care are un bazin hidrologic cu o suprafață de 879 km2 și 106 km lungime. Pe partea dreaptă a râului de la nord la sud sunt așezate satele: Pometești,Popeasa, Țandăra, Adâncata, Piorești, Mălăiești, iar pe partea stângă satele Muiereni, Vladimir, Goiești, Mogoșești, Fântâni, Salci.Tot aici,dincolo de drumul Muierii este satul Cruci (Gruița). Este atestată prima dată la 28 iulie 1577, într-un document emis de un mare ban al Craiovei
Comuna Goiești, Dolj () [Corola-website/Science/300402_a_301731]
-
comuna Gura Ocniței avea în compunere în plus și satul Gărgoteni, având 1296 de locuitori și făcând parte din plasa Târgoviște a aceluiași județ. Din aceeași plasă făcea atunci parte și comuna Secueni, care avea în compunere satele Secueni și Adâncata, împreună cu cătunul Malurile, cu o populație totală de 2564 de locuitori. În 1950, comunele au fost arondate raionului Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Săcueni a fost și ea desființată și inclusă
Comuna Gura Ocniței, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301172_a_302501]