426 matches
-
iar ziua așteaptă o oră întreagă lumina-n amurg sângeriu să se ducă. Sirene se zbat în roșcatele valuri, orbind orizontul cu solzii din fluturi... când singurătatea rămâne pe maluri și noi ne ascundem în albele-i scuturi. Cântarea pribeagă adastă în mine, mă mângâie-ncet cu subtilele-i note umile, gingașe, ar vrea să domine tot trupul și sufletul prins în calote. Uimirea brodează un vis în genune și flăcări albastre se-aprind enigmatic, iar sufletul cântă o arie-minune... pe
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
în pânza corabiei-nălucă,iar ziua așteaptă o oră întreagălumina-n amurg sângeriu să se ducă.Sirene se zbat în roșcatele valuri,orbind orizontul cu solzii din fluturi...când singurătatea rămâne pe maluriși noi ne ascundem în albele-i scuturi.Cântarea pribeagă adastă în mine,mă mângâie-ncet cu subtilele-i noteumile, gingașe, ar vrea să dominetot trupul și sufletul prins în calote. Uimirea brodează un vis în genuneși flăcări albastre se-aprind enigmatic,iar sufletul cântă o arie-minune...pe țărm, albatroșii-s
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
albastră se destramă În ochii mei, ca într-o ramă, Și-n urmele ce se-adâncesc pe maluri. Iar pescărușii țipă-nsingurarea Din suflete ce suferă-n tăcere; Cu alge verzi îmi înfășor ființa, Să crească-n inimă dorința De-a adăsta pe azurii lăicere. Neptun, al mării zeu, tridentu-nalță Spre universul care-i este tată; Cu umilință cere un răgaz De-a pune apei un zăgaz, Să ostoiască marea-nfuriată. În clocotirea-i înspăimântătoare Corăbii, yahturi, vâsle - mici chibrituri, Fărâme albe
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
valuri,Întinderea-i albastră se destramăîn ochii mei, ca într-o ramă,Și-n urmele ce se-adâncesc pe maluri. Iar pescărușii țipă-nsingurareaDin suflete ce suferă-n tăcere;Cu alge verzi îmi înfășor ființa,Să crească-n inimă dorințaDe-a adăsta pe azurii lăicere.Neptun, al mării zeu, tridentu-nalțăSpre universul care-i este tată; Cu umilință cere un răgazDe-a pune apei un zăgaz,Să ostoiască marea-nfuriată. În clocotirea-i înspăimântătoare Corăbii, yahturi, vâsle - mici chibrituri,Fărâme albe de nimicnicieSe
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
nevoie într-o lume îmbâcsită de vulg, de prostie, de sete de putere, de corupție și de minciună. Ele sunt șervețelul parfumat care-ți umezește fruntea când alergi pe nisip pe o arșiță insuportabilă în toiul zilei. Oaza la care adastă omul să respire, să-și întindă mădularele și să-și răcorească obrajii. Depinde doar de noi să sorbim din apa fântânii răsărită-n pustiu după ce am îngenuncheat de foame, sete și oboseală. Zor de primenire continuă. Acestea sunt doar spicuiri
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
nord, zăpada aceasta murdară și tristă. La Muzeu deci! Ooo, nu. Mai întîi să dispară de pe holurile și din sălile Galeriei de artă modernă românească obraznicele cearșafuri ale pasagerului ministru al Culturii și de abia după aceea ochii-mi pot adăsta împăcați în fața ultimului mare romantic ieșean care, atunci cînd mă conducea pe Sărărie, îmi spunea: măi, Val, știi tu ce lăutari au avut Iașii, măi! De Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, ne-am ridicat în picioare, cu paharele-n mînă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
doi muzeografi emeriți a determinat raiul Hermeziului să redevină rai. Mergeți, vă rog, la Hermeziu și veți da acolo peste o casă-muzeu de vis, în mijlocul unei curți în care mai străjuie trunchiul halucinant al unui plop secular, cub coroana căruia adăstau, cîndva, prietenii Alecsandri, Kogălniceanu, domnitorul Sturdza, Ralet, Carp, actorii Millo și Luchian, cîți alții. Mergeți, la primăvară, la Hermeziu! Vă așteaptă și-o șaretă. Cu-n cal. E cert că, în momentul de față, avînd în vedere perfidiile Rusiei legate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
taximetristului să te ducă la cele cîteva vilișoare, repartizate uniunilor de creație), deci după ce-ți lași geanta, faci, cum altfel!, o promenadă de recunoaștere pe corso di Sinaia. Invocație de neocolit: o, unde sînt locantele din veac, în care adăstau, la un șvarț, miticii (nu chiar atît de caraghioși pe cît îi credem noi în rememorarea noastră grăbită), în care intrau, pentru cumpărături frugale,doamnele și domnii pictați de Aman?, le mai găsim doar în vreun mucegăit ghid de început
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Cu adevărat, de o geometrie simplă: în chipul ei exterior, magistral gîndit în bună tradiție arhitecturală, în al interioarelor. Încîntător compuse. Excluzînd (dar cum să excluzi?) interstițiul comunist, în timpul căruia vila de taină era bîntuită de urduroșii activiști de partid, adăstînd discreționar în nobilele încăperi, pîngărind patul princiar, trecînd deci peste nefericitul și lungul episod, de revăzut acum, în total primenita vilă, ce a însemnat, numai și prin reducție simbolică, vechea, frumoasa Românie. Cea în care geniul alături de Măruca își afla
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
desfătul ei calu-și pleca semețul gît și coama-i dalba, Si Leul cel puternic binevoí în gura-i zăbala cea de aur să o poarte, În vreme ce Păunul, care-și întinde razele în zariște, pe vîntul de miresme plin a adăstat Să îi aducă fructe-ale-ncîntării dulci de la copacii preabogatelor minuni, 285 Și Vulturul cel cu puternice arípi văpaia cerului în noapte o purta. Petit și subjugat în Moartea Veșnică Zăcut-a Demonul 236, Înfuriat pe disperarea-ntunecoasă, Melancolia-ngrozitoare. Căci pînă-n
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
un surâs neliniștitor, sub arcul sever al sprâncenelor, trase negre cu condeiul, ochii aveau acea nevinovată limpezime ce strălucește numai sub pleoapele eroilor și ale copiilor”. În această ipostază, indeterminată moral și „amorțind simțământul temerii de răspundere”, Aubrey de Vere adastă Într-un vertigiu voluptuos ce Îndeamnă la trăiri șocante și senzații rare, echivoce. Neliniștea nelămurită Îl chinuie, dar Îl și mulțumește ca o experiență insolită; În zăpușeala umedă a unei nopți stranii și grele, el pare agitat, vorbește „pripit și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ah negrele ape cui îi dau tonul? (Hotar) (Blaga, 2010 : 174) Qui commence maintenant le chant de passage ? À qui leș eaux noires donnent le ton ? (Frontière) (Miclău, 1978 : 383) Se-ntind domol părinții pe sub pietre, în timp ce în lumini mai adăstam, în timp ce fericiri ne-mprumutăm și suferinți și apa vie pe la vetre. (Părinții) (Blaga, 2010 : 350) Leș parents s'étendent doucement sous leș pierres, cependant qu'en lumière nous attendons, cependant qu'au bonheur nous empruntons des souffrances, de l'eau
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
lapona Enigel în spațiul securizant, închis, al propriei condiții, „în somn fraged și răcoare”. Prelungită imprudent, tentativa expune din nou increatul logicii aspre, implacabile a viului - care nu e alta decât consumul, alterarea, altfel spus, moartea: „Dar timpul, vezi, nu adăsta,/ Iar soarele acuma sta/ Zvârlit în sus, ca un inel”. Părăsirea paradisului inexistenței, chiar și dintr-o aspirație superioară, se dovedește tragică. Deschizându-și micile porți ale sufletului său mare către o făptură omenească, „regele ciupearcă” devine el însuși uman
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
ești în stare a (măsura) dejudica ceea ce ți se prezintă (comparînd) alăturînd-o numai cu tot ce s-a produs mai perfect în acea parte unde, va să zică, se poate dejudeca într-adevăr mediocrul și greșitul și unde nu ai de-a adăsta o aparițiune însemnată, pentru a se orienta în privința pretențiunilor și asupra măsurei celor date. Fără-ndoială că măsura mai naltă (hoehere Massstab) se pierde câteodată cu totul daca s-afundă epoce întregi într-un caos surd și rătăcesc în direcțiuni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
căci de prezența Ei pământească e legată manifestarea lui, dar de plecarea Ei din planul fizic geneza acelor amintite rânduri. Nota 42 reflectă un fapt real: când pisicuța (neagră) Țuchi ezita să-și ocupe locul predilect de noapte lângă el, adăstând, cu codița vâlvoi, în fața pragului , în cameră era Ea, percepută și de el, dar “altfel”; cuvintele sunt, aici, neputiincioase... Nu e o impietate a-I face dedicația oarecum la subsol, adică la finele textului; la fel sălășluiește acum și ce
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Inimă”, utilă în mobilarea unor avânturi convenționale. De bună-credință, autorul recurge la manevrele elegiei („Prin văluri fumurii rămase-n zare,/ în vals domol ca-n fiecare an/ se-ntorc duete albe, migratoare...// Nepământești iviri pe-acest liman -/ tărâm de cuiburi adăstând pe casă/ în revărsări de verde-eolian!”), ale „madrigalului” („Ai dat deoparte tot ce ne dezbină./ Prin flori te-am căutat mai adâncit:/ privirea ta mă sărută senină,/ iar fruntea, ca o cută de lumină,/ se auri de farmecu-nflorit.”) sau ale
STANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
putea fi la fel - numai că într-un timp răsturnat/ invers, ca într-o oglindă, în umbră,/ se cuvine deci să lăsăm acum să crească/ în noi valul acesta de somn - somn de culoare adâncă/ și caldă a soarelui, să adăstăm la marginea înceată/ a străzii bătute de soare - să stăm astfel o clipă/ leneșă în lumină. căci dacă vom coborî/ de pe treapta aceasta începe timpu-n oglindă.” Poemul se numește on the edge. S-ar putea numi a traversa o stradă
IVANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
vor crede mereu în Evanghelia Mântuitorului doar prin darul Mângâietorului. Ne vom întoarce oare la Biserica sfinților? Cum să risipim „puterea schismei” pentru a ne exersa în „arta speranței”? Cum vom găsi pacea care „covârșește toată mintea”, lăsând sufletul să adaste într-o „margine de tăcere” (Vladimir Lossky)? Acolo, „exigente și vertiginos atemporale, teologia și propensiunea mistică” se vor dovedi drumuri către adevărata și singura noastră cetate: Ierusalimul ceresc. Asceza mărturisirii creștine. Scrisoare către un prieten de departetc "Asceza mărturisirii creștine
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
e egală pe puțin cu presiunea a cincizeci de atmosfere! Un vînător de balene a echivalat-o cu greutatea a douăzeci de vase de război, încărcate cu tunuri, cu provizii și cu echipajul complet la bord. Toate cele trei ambarcațiuni adăstau astfel pe marea ce se legăna lin, iar oamenii priveau în adîncul amiezii ei veșnic albastre, din care nu răzbătea nici un geamăt, nici un strigăt și nici măcar vreo bășică de aer. Care om al uscatului și-ar fi închipuit că, sub
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
rupturii și nu ai înclinării planului: în Somnul de veci, important nu e „cine ce a făcut, cât mai degrabă ce a făcut Marlowe din toate acestea” (Hiney, 1997, p. 101). Scos de pe șinele tradiționale, romanul va lua periculoase viraje, adăstând în zona eseului etic și a meditației filozofice. În felul acesta, stilul reușește să-și gestioneze propria emfază. Densitatea extremă a romanului provine, desigur, din talentul ieșit din comun al autorului, dar și din câteva imperceptibile stratageme: din umplerea spațiului
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
se prăbușea spre distrugere și trei zile mai târziu Începu să gângurească precum bebelușii, iar apoi Începu să facă pe el. Din acel moment, când nu mai rămăsese aproape nimic din el, Dumnezeu Îi Îngădui lui Lefty Stephanides să mai adaste Încă trei luni, până În iarna anului 1970. În ultima fază ajunsese la fel de fragmentat ca poemele lui Sapho, pe care nu reușise niciodată să le restaureze, și În cele din urmă, se trezi Într-o dimineață privind În sus, la chipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
leagă mai bine Destinul meu pe sufletul viu, Păstrez încă-n palma ce plânge Parfum de stele cernute, Sărut vălul nopții ce-atinge Aroma din zile pierdute. Privirea se-agață-n fereastră Cu lacrimi de ochi nerostite, Sunt multe ce-n suflet adastă Și-așteaptă trăiri rătăcite. Fug minute la timpul trecut, Lăsând amintiri care mor. Vremea ascunde tot ce-am avut Și scrie mesaje ce dor. Prin zile tăcute mai caut Speranța născută-n Lumină. Tânjesc să ating nemurirea, Să-mbrace și
Trec zilele by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83222_a_84547]
-
Iuți, cu putere tinerească, valurile apelor umflate de ploi sau de omătul topit, caută să sară pragurile ce li se pun în drum. Le taie în adânc, ca și cu un fierăstrău, bucuroase că și-au făcut loc, nu mai adăstează ca să-l lărgească. Curg între păreți înalți, goi, curmături înguste în inima munților.” (Ion Simionescu) Munții, frumoșii munți În munți Octavian Goga (fragment) Voi, munților mândri, moșnegi cununați Cu stelele bolții albastre, În leagănul vostru de codri și stânci Dorm
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
prin tufișuri Și-ntr-o liniște deplina Se cufundă prin frunzișuri Doar privighetoarea tristă Mai dă glas durerii mute Și in liniștea de taină Inima stă s-o asculte Mai târziu in crucea nopții Pacea somnului coboară Și-aș mai adăsta prin iarbă Legănând noaptea de vară
Noapte de var? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83243_a_84568]
-
Columbus Circle În căutarea hoțului negru? Neînfrânată, În termeni direcți, Angela descria evenimente unchiului ei. Intrând În cameră, scoțându-și haina, baticul, eliberându-și părul cu șuvițe vopsite ca blana de raton, mirosind a mosc arăbesc, un damf ce apoi adăsta pe țesăturile ieftine, pe pernele de scaun, pe pled, chiar și pe draperii, căpos ca o pată de nucă pe deget, se așeza În ciorapi albi cu model - bas de poule, cum Îl numeau francezii. Cu obrajii plesnind de culoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]