302 matches
-
aceea pentru câștigarea fetei împăratului Roș, cea mai dificilă, trecând, cu ajutorul tovarășilor năzdrăvani, alte șase probe inițiatice, Harap-Alb își împlinește destinul, își încheie un moment al vieții absolut necesar unui împărat, căsătoria. În urma întâlnirii cu fiecare dintre uriași, prin botezul adamic, are loc un efect de recunoaștere și de denumire în funcție de atribute și aspect, ce surprinde talentul portretistic al lui Creangă și relaționarea între eul manifest și eul non manifest. În ciuda inconștientei neofite a protagonsistului, ce ignoră utilitatea adjuvanților și îi
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
M. George. The Development of Socialist Yugoslavia. Baltimore: Johns Hopkins University Press, 1968. Zukin, Sharon. Beyond Marx and Tito: Theory and Practice in Yugoslav Socialism. Cambridge: Cambridge University Press, 1975. CĂRȚI DE CĂLĂTORIE ȘI STUDII SOCIOLOGICE ASUPRA VIEȚII DIN BALCANI Adamic, Louis. My Native Land. New York: Harper & Bros., 1943. Campbell, John K. Honour, Family and Patronage: A Study of Institutions and Moral Values in a Greek Mountain Community. Oxford: Oxford University Press (Clarendon Press), 1964. Erlich, Vera St. Family in Transition
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
acest fapt. În viziunea catolicismului care, de la Sfântul Toma d'Aquino, a câștigat teren din ce în ce mai mult -, Dumnezeu a creat un om natural, pe care l-a înzestrat, în fond, printr-un dar supranatural, formele vieții spirituale. Din această perspectivă, păcatul adamic implică "decăderea omului din starea de har inițială"; "darurile duhovnicești primite prin har, deosebit de creație, i-au fost luate omului prin păcat". Se ajunge astfel la discuția despre natura umană care este bună în ea însăși de unde diferența de rigoare
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ților sunt factorii care explică, încă de la finele secolului al XVIIIlea, fizionomia particulară care va marca sensibilitatea revoluționară. Conspirația lui Babeuf este retorta în care se topesc elementele originare ale pasiunii moderne. Radicalismul egalitar al conjuraților duce mai departe ambiția adamică a lui 1789, epurată, acum, de orice compromis cu moderația burgheză sau scrupulele constituționale. Mitul babeuvist este cu atât mai important cu cât el este asumat de mai toate mișcările de stânga ce populează secolul al XIXlea. Ca și SaintJust
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
nu de puține ori, intensitatea poveștilor de dragoste ce au fost stilizate, de-a lungul secolelor, în scheme arhetipale. Perechea poate reitera, astfel, fabula orfică ("sufletele noastre/ se iubeau/ trupurile le urmau ca niște umbre" Lumină) sau, la fel de ușor, istoria adamică ("da mă gândesc fericit/ că ți-ai putea pune în părul// negru un șarpe acesta/ să cânte la urechea ta/ mătăsoasă un marș funebru" Despre cunoașterea și recunoașterea trupurilor necunoscute), într-un vârtej de senzații, gesturi și mai ales cuvinte
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
percepția e prin urmare tributar mai degrabă nostalgiei stenice decât amărăciunii de a trăi (la modul... feminin!) într-un prezent nemulțumitor. O nostalgie a purității originare, mai exact: foarte multe texte se articulează pe tentativa de recuperare a unui timp adamic de către un actant feminin care își stimulează abilitatea de a retrăi, la nesfârșit, cu o memorie senzorială cât se poate de trează, povestea edenică. Apelul la o memorie mitologică fără greș, care permite asociații și justificări îndrăznețe, este, de altfel
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
artistic - secvențe narative: legenda, cu valoare eponimă, privindu-i pe frații Roman și Vlah (Vlahata) filtra, în eposul auroral, vizibile ecouri mitizante referitoare la obârșia românilor, în timp ce o tradiție heraldică precum aceea a vânării zimbrului (Dragoș descalecă într-un ținut adamic, răpune fiara și proclamă capul de bour ca însemn al noului voievodat) trimite la un pattern cinegetic ancestral, neignorat, ulterior, de marii cronicari. Ediții: Povestire pe scurt despre domnii Moldovei, de când s-a început Țara Moldovei, în anul 6867 (1359
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286527_a_287856]
-
care este și tema centrală a Noului Testament: omul ar trebui să se ridice după această cădere banală. El ar trebui să se ridice, să se redreseze, ceea ce reprezintă simbolic "renașterea" elanului. Omul ar trebui să-și revină din ispita adamică să renască din "moartea elanului animant" în timpul vieții ,nu după moarte. Scopul descifrării simbolicului este eliminarea oricărei speculații metafizice. Moartea trupească aparține sferei misterului impenetrabil în egală măsură în cadul gîndirii simbolice și în cel al gîndirii conceptuale, fie ea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
clar că geneza evolutivă a omului nu se referă în primul rînd la evoluția morfologiei somatice, ci mai ales la geneza evolutivă a funcționării motivante intime a vieții psihice. Din punctul de vedere al mutației evolutive a speciei gînditoare, căderea adamică este condiția evoluției. Căderea evidențiază capacitatea insuficientă de adaptare a intelectualizării și reclamă astfel spiritualizarea, unicul mijloc de depășire a suferinței exaltate și a spaimei provocate de ea. Conștientul, intelectul insuficient din punct de vedere biologic (sau ceea ce e același
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
altul. Cea mai mare parte a eroilor pier, ceea ce dovedește dificultatea obținerii victoriei în cadrul conflictelor intrapsihice.) Eroul creștin nu provoacă la luptă o tentație sau alta, ci, în principiu, toate tentațiile individuale: culpa vitală, slăbiciunea înnăscută a naturii umane, păcatul adamic, care, fiind individualizat în fiecare, devine culpa lumii întregi și responsabilitatea fiecăruia în parte pentru culpa și suferința comună. Luptînd împotriva culpei lumii în el însuși și vorbind deschis despre lupta intrapsihică, eroul creștin dezvăluie sensul ascuns de luptele simbolice
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a supraviețuirii veșnice a indivizilor, simbolul "morții" elanului animant din timpul vieții și renașterea la adevărul etic eterin în timpul vieții. Se pare într-adevăr că aceasta este singura soluție rațională, căci dacă moartea a apărut după cum se spune din cauza păcatului adamic și dacă "moartea" aceasta ar fi însermnat moartea trupului, am fi obligați să credem că, dacă nu ar fi încălcat poruncile lui Dumnezeu, Adam ar fi fost nemuritor. Ar urma că, iertîndu-le fiilor lui Adam păcatul strămoșului lor, Dumnezeu ar
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
simbolismul "încarnării spiritului divin în om" are un sens ascuns, exprimat în terminologie psihologică acest sens nu ar putea fi decît încarnarea în om a sensului evolutiv: (armonia), împlinire datorată elanului autentic al unui om exemplar capabil să învingă slăbiciunea adamică (tentația vanității); suprema forță spiritualizantă a cărei realizare este reprezentată de simbolul "sanctificării" (nu declară eroul: "m-am sacrificat pentru voi!"?). Dacă ar lăsa să se înțeleagă un anumit sens al simbolului "încarnare", atunci am fi obligați să dmitem că
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de monștri și demoni) pier adesea, suferind la modul simbolic "moartea elanului lor animant", și noi putem fi eroi ezitanți în visele noastre, care devin coșmaruri, dacă în viața de toate zilele cedăm în fața "tentațiilor monstruoase" ale banalității convenționale (păcatul adamic), refulîndu-ne totodată culpabilitatea. Cine sîntem noi oare? Mister insondabil: în visele noastre nocturne noi trăim în afara temporalității. Cel care visează nu utilizează numai simbolurile cele mai ancestrale, toate detaliile de mult timp uitate ale propriei lui vieți trecute fiind și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cînd oamenii, înțelegînd mesajul de bucurie, astfel încît "Cristos să renască" în ei, vor renaște (din "moartea" sufletului și a spiritului, din incapacitatea de a înțelege) din convenționalismul banal, cauza "morții" elanurilor. Și mai profund semnificativ: "moartea sufletului" este păcatul adamic, simbol al seductibilității perverse a firii umane: Orice om poate renaște în timpul vieții lui din "moartea sufletului" (Epistola către Romani, VI/13: "... dați-vă pe voi înșivă lui Dumnezeu, ca vii, din morți cum erați".) "A treia zi": renașterea întregii
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ESTE ÎNȚELEGEREA MESAJULUI. Sensul mesajului de bucurie constă în aceea că în cadrul decăderii unui popor (a poporului "ales"), fiecare om poate, în mod individual și pe durata vieții lui pe pămînt, să renască din slăbiciunea naturii umane simbolizată de păcatul adamic: să-și revină din acest regres, să se redreseze. Iisus omul real a fost el însuși supus tentației de către diavol, ceea ce este atestat simbolic de mitul ispitei din evanghelia după Ioan. Lepădarea sa de ispita adamică este reprezentată simbolic de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
umane simbolizată de păcatul adamic: să-și revină din acest regres, să se redreseze. Iisus omul real a fost el însuși supus tentației de către diavol, ceea ce este atestat simbolic de mitul ispitei din evanghelia după Ioan. Lepădarea sa de ispita adamică este reprezentată simbolic de botezul în Iordan. Acest simbol al purificării este conform semnificației lui subiacente -identic cu simbolul "încarnării Cuvîntului". Identitatea este atestată simbolic: Cuvîntul, cea de a doua persoană, sau -ceea ce este același lucru spiritualizarea sublimantă, "Sfîntul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
împlinirea nu ar avea nici o valoare exemplară. Dogmatica nu acordă importanță vieții lui Iisus, exemplu inegalabil, cu valoare călăuzitoare atît timp cît va exista omenirea, ci morții unui Dumnezeu real care ar fi coborît din cerul real ca să răscumpere păcatul adamic al omenirii prin sacrificiul vieții lui. Este într-adevăr ceea ce relatează textele. DAR TEXTUL, FIIND SIMBOLIC, ARE DREPTUL SĂ FIE ÎN APARENȚĂ ABSURD. Totul este simbol aici: Adam este simbolul umanității slăbite, iar Iisus Cristos simbolizează umanitatea aflată în curs
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
misterul elanului animant, care este un fenomen psihic. De aici rezultă că textele vorbesc despe două forme de înviere: învierea Sufletului după moartea trupului, pură ficțiune metafizică, și învierea etică în timpul vieții, care se referă la decăderea banală, la căderea adamică, numită "moartea sufletului": moartea elanului animant. Este evident că termenul de "înviere" nu are aici nici un alt sens în afara semnificației sale lingvistice: redresare. Distincția aceasta de o importanță fundamentală este clar stabilită în epistolele apostolului Pavel. Eroarea dogmatică rezidă, nu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
moare în timpul vieții prin păcat (păcătuind). El învie în timpul vieții nemaipăcătuind: murind pentru păcate sau în păcat. Conform mitului Genezei, păcatul pentru care trebuie să murim în timpul vieții ca să înviem sau să renaștem în timpul vieții la adevărul etern este păcatul adamic prin care a apărut "moartea sufletului", tentația banalizantă. Adevărul este că epistolele apostolului Pavel par scrise într-o păsărească de neînțeles dacă le ascultăm fără să cunoaștem simbolistica aflată la baza scrierilor biblice, începînd cu mitul Genezei pînă la cel
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
El indică foarte clar că nu este vorba despre moartea trupului și despre învierea după moarte a lui Iisus, ci despre moartea sufletului a nenumărați oameni, dintre care numai Iisus chiar dacă era "fiul Omului" a fost capabil să învingă ispita adamică. Iată de ce, scriindu-le celor pe care i-a convertit, apostolul se referă la exemplul omului unic. Iar pentru a explica cel mai bine adevărul etern, sensul mesajului de mîntuire, el le spune: Versetul VI/ 13: "... DAȚI-VĂ PE VOI
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ei cu Esența-Tată, ar fi putut totuși evita eroarea nefastă, acordînd atenție faptului că textele nu vorbesc numai despre NEMURIREA Esenței-Suflet, ci și despre MOARTEA SUFLETULUI, ceea ce i-ar fi permis să evite înțelegerea greșită a textelor, începînd cu mitul adamic al decăderii sufletului și pînă la mitul mîntuirii, considerat fals drept promisiunea unei vieți veșnice a sufletului nemuritor. 3. Libertatea 1) LIBERTATE ȘI DETERMINARE MOTIVANTĂ Problema libertății leagă simbolurile metafizice (Dumnezeu-Suflet) de realitatea morală, de efortul de eliberare. Ceea ce poartă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sau bogăția sufletească și spirituală. Dacă am vrea să ne dăm osteneala să regîndim istoria umanității, mergînd din generație în generație pînă la originea speciei gînditoare, am descoperi că aviditatea dorințelor și ignorarea chemării spiritului nu sînt alteva decît păcatul adamic, iar prudența mitică le-a prevăzut consecința nefastă, distructivă și ereditară: propagarea ei din generație în generație, fapt verificat pe deplin de istoria omenirii. Nu ne rămîne decît să sperăm că nu se va adeveri într-un viitor apropiat -, prin
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
interpretativ atît de complicat, încît doar o muncă delicată și de lungă durată ar putea reuși să dărîme artificiul construcției dogmatice care leagă exclusiv mîntuirea răscumpărarea de moartea lui Iisus, omul-dumnezeu. Dimpotrivă, fiind om real, acesta "răscumpără omenirea" din păcatul adamic prin viața sa de sanctificat, a cărui moarte pe cruce nu constituie decît un episod. Mitul "răscumpărării" nu este altceva decît mitul mîntuirii. Eliberat de orice dorință lumească, fascinat de dragostea față de mister, eroul mitului creștin este victimă a intrigii
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sanctificarea constituie împlinirea unică, mîntu-irea este speranța care rezultă pentru ceilalți, iar salvarea fiecăruia este realizarea speranței în funcție de forța sa. Mitul mîntuirii este inseparabil de mitul căderii originare, căci mîntuirea este redresarea din căderea comună. Potrivit sensului său ascuns, mitul adamic reprezintă exaltarea banală a dorințelor (victoria elanului asupra obsesiei vanitoase, libertatea). Dogma mîntuirii rămîne și ea legată de cădere, dar de dogma acesteia. Deoarece simbolismul căderii este luat drept realitate, propagîndu-se în cadrul întregii dogmatizări și amplificîndu-se conform consecințelor ei, greșeala
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
om devine vinovat de starea actuală a lumii, deoarece el poartă în el principiul vanității ("Prințul lumii"), greșeală esențială care nu poate fi atribuită pe jumătate unuia și pe jumătate celorlalți. Falsa motivație și falsa ei justificare în pseudo-sublimare slăbiciunea adamică a naturii umane sălășluiesc integral în principiu, deși avînd grade diferite de intensitate, în fiecare din noi. Tocmai justiția esențială, conform căreia nici om nu va suferi din cauza stării actuale a lumii decît în funcție de intensitatea propriei lui motivații false, este
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]