1,484 matches
-
VÎgotski. Din cele spuse până acum rezultă că rolul hotărâtor În dezvoltarea cognitivă și socială a individului este determinat de caracteristicile sociale și culturale ale mediului său. Ale contextului social-politic și cultural. La acestea se raportează individul În eforturile sale adaptative, acestea Îi furnizează informații decisive și-l stimulează să le Încorporeze. Mediul Îi livrează Însă nu doar cunoștințe, ci și modul de interpretare a acestora, chei pentru decodarea problemelor social-cognitive cu care se va confruntă. Suntem acum Într-un punct
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
în continuu printre ierburile sălbatice, pe care le găsește mișcându-și mereu capul într-o parte și alta, ne face să ne amintim că educația este o chestiune de intuiție, adică o ches-tiune a acelei forme de inteligență captativă și adaptativă, care face să aduni dificultățile, oportunitățile, drumul cel mai bun pentru a rezolva o problemă, timpul just pentru intervenția e-ducativă, alegerea potrivită a codicelor lingvistice, și tot ceea ce servește pentru a avea un act formativ bun și care să pro-moveze
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
relațiile cu colegii, părinții și profesorii, cât și felul de a munci, de a te relaxa. Se știe că în condițiile unei tensiuni emoționale, examinarea lucidă a situațiilor, evaluarea adecvată a avantajelor și riscurilor este dificilă; elaborarea de noi tehnici adaptative, de răspunsuri raționale pe măsura cerințelor/solicitărilor este îngreunată. c) Reexaminarea și reevaluarea propriului comportament, restructurarea atitudinilor noastre față de semeni, înlăturarea tendințelor iraționale, realizarea unui control rațional al atitudinilor proprii (prin ierarhizarea trebuințelor, motivelor, aspirațiilor)-toate acestea reprezintă condiții psihologice
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
angajează însușirile fizice, psihice și sociale ale „actorilor educației” care asigură reușita în activitatea didactică proiectată și realizată la nivelul procesului de învățământ. ” [Cristea S., 1998, p. 15] Această funcție direcționează resursele învățării, orientate la nivel de activitate cu finalitate adaptativă, care conferă „procesului instructiv-educativ calitatea de cel mai important factor de formare și dezvoltare a aptitudinilor elevilor”. [Mitrofan N., 1988, p. 35] „Structura aptitudinii pedagogice sintetizează „un complex de însușiri psihosociale” care asigură competența subiectului educației în acțiunea de formare-dezvoltare
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
DSM-IV SCID-II Structural Clinical Interview for DSM-IV Axis II Personality Disorders SIDP Structured Interview for DSM Personality Disorders SIDP-IV Structured Interview for DSM-IV Personality Disorders SIFFM Structured Interview for the Five-Factor Model of Personality SNAP The Schedule for Nonadaptative and Adaptative Personality SWAP 200 Shedler-Western Assessment Procedure-200 TP Tulburare de personalitate TCI Temperament and Character Inventory WISPI Wisconsin Personality Inventory WPA World Psychiatric Association WPI-IV Wisconsin Personality Inventory - IV PARTEA I ASPECTE GENERALE Capitolul 1 PERSOANA ȘI POLUL INDIVIDUAL AL UMANULUI
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de substanțe toxice în familia parentală, pot cultiva trăsături individuale din același spectru sau, dimpotrivă. Selecția naturală are rol de filtru în cazul fiecărei generații. Persistă doar acele trăsături care asigură superioritatea personalității, continuitatea și creativitatea speciei. Ele sunt întotdeauna adaptative și moștenite ereditar. Studiile recente efectuate pe gemeni arată faptul că și în cazul tulburărilor de personalitate ereditatea ocupă un loc semnificativ. Cei patru factori cu transmitere ereditară sunt: disconfortul afectiv, antisocialitatea, inhibiția și compulsivitatea; aceștia pot fi raportați la
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
interferează cu determinismul genetic al personalității și confirmă legătura dintre ereditate și comportament. Diferențele interindividuale reprezintă o realitate accentuată prin modul în care sunt prezentate trăsăturile avantajante sau dezavantajante în funcție de conjunctură. Se transmit astfel - prin internalizarea modelelor comportamentale - acele strategii adaptative și relaționale care subliniază, de fapt, autenticitatea fiecărei persoane. Oamenii zilelor noastre sunt purtătorii unui set de strategii adaptative care s-au dovedit superioare în timp. Ele pot fi promovate eficient în raporturile interpersonale, dacă sunt conștientizate. Se reconfirmă deci
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prin modul în care sunt prezentate trăsăturile avantajante sau dezavantajante în funcție de conjunctură. Se transmit astfel - prin internalizarea modelelor comportamentale - acele strategii adaptative și relaționale care subliniază, de fapt, autenticitatea fiecărei persoane. Oamenii zilelor noastre sunt purtătorii unui set de strategii adaptative care s-au dovedit superioare în timp. Ele pot fi promovate eficient în raporturile interpersonale, dacă sunt conștientizate. Se reconfirmă deci rolul autopercepției care integrează introspecția și autoevaluarea. De aceea, diferențele interindividuale devin evidente și stabile la vârsta maturității. Ontogeneza
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personogenetice. Unul dintre ele este modelul organismic - centrat pe individ -, care consideră că individul se maturizează gradual, prin acumulări progresive (Pervin, 1990Ă. Este relevat rolul relațiilor parentale - cu mama, în special - ca factor personogenetic major. Atributele noastre cognitive, afective și adaptative în situații particulare sunt eferențe ale structurii ADN-ului individual, ale rețelelor interneuronale sau pot fi învățate și fixate prin repetiție. Ele devin persistente și se integrează structurii personalității dacă sunt îndeplinite trei condiții. Atunci când au un determinism biologic - genetic
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fixate prin repetiție. Ele devin persistente și se integrează structurii personalității dacă sunt îndeplinite trei condiții. Atunci când au un determinism biologic - genetic, corelat supraviețuirii speciei sau când sunt învățate și repetate (Plomin, 1983Ă. De aceea se dezvoltă trăsături individuale pozitive adaptative și negative maladaptative, pentru că repetăm atât experiențele de viață pozitive, cât și pe cele negative. A treia condiție presupune conștientizarea și integrarea lor prezentului trăit și conștiinței de sine. Astfel, dacă ești convins că ai un defect de vorbire din
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
respect. În preadolescență și adolescență, procesul ontogenezei personalității atinge intensitatea maximă pentru că se desfășoară după un program al adultului. Funcțiile psihice se dezvoltă prin condiționări sociale, iar raporturile prelungite și complexe cu adulții împlinesc conștiința de sine, structurându-se strategii adaptative existențiale care integrează normele morale și deontice comunitare și profesionale. Ontogeneza psihismului, prin structurarea progresivă a conștiinței de sine și a celei centrate pe persoanele din jur, permite judecăți evaluative în raport cu sine și cu alții, care se consolidează treptat și
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
la aproximativ 30 de ani la ambele sexe. Ca urmare, și diferențele interindividuale sunt fixate la, aproximativ, această vârstă. Stabilitatea trăsăturilor personalității crește odată cu vârsta, pentru că la o vârsta tânără există o multitudine de evenimente de viață care însoțesc achizițiile adaptative ale personalității și care, în timp, devin strategii adaptative personale. De asemenea, cresc nivelul autopercepției și autocunoașterii, cu ignorarea evenimentelor de viață nesemnificative. În același timp, efectul influențelor socioculturale scade odată cu vârsta. Astfel, copilul face achiziții complexe, adultul coalizează stabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
urmare, și diferențele interindividuale sunt fixate la, aproximativ, această vârstă. Stabilitatea trăsăturilor personalității crește odată cu vârsta, pentru că la o vârsta tânără există o multitudine de evenimente de viață care însoțesc achizițiile adaptative ale personalității și care, în timp, devin strategii adaptative personale. De asemenea, cresc nivelul autopercepției și autocunoașterii, cu ignorarea evenimentelor de viață nesemnificative. În același timp, efectul influențelor socioculturale scade odată cu vârsta. Astfel, copilul face achiziții complexe, adultul coalizează stabilitatea și flexibilitatea, iar vârstnicul participă la un management al
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personopatic, rămânând TP-NOS (Loranger, 1994Ă. Astfel, dominantele structurale aparțin astăzi mai multor modele dimensionale. Pentru structurarea dimensională a personalității pledează și faptul că există indivizi care nu întrunesc criteriile tulburărilor de personalitate după clasificările categoriale, dar care au mari dificultăți adaptative și evidente trăsături care-i deosebesc de cei din jur. Există, pe filiera conștiinței de sine, o mereu reconfirmată contribuție personologică a intelectului și a introspecției. Astfel, un individ preocupat de computere - cu trăsături de tip evitant - imatur afectiv și
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pasiv (cum ar fi, de exemplu, adaptarea într-un rol potrivit cu aptitudinile personaleă. În plan subiectiv, ființa umană este deci permanent neliniștită, ambivalentă și metabolizează diferit și individualizat conflictul dintre „ceea ce este” și „ceea ce aspiră să fie”. Rezultă un deficit adaptativ conjunctural sau tranzitoriu, dar și unul care, prin persistența lui, definește tulburarea de personalitate. Structurarea patologică a personalității asociază trei repere: factori eredo-constituționali, experiențele și particularitățile copilăriei și raporturile și factorii sociali. Factorii eredo-constituționali pot fi descriși pornind de le
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
factorii socioculturali și dezvoltarea personalității, respectiv dinamica ei în rolurile vieții trebuiesc evaluate prin prisma interferențelor etiologice. Astfel, structura personalității poate fi rezultanta dominantă a mediului sociocultural sau acesta primește atribute particulare sub influența trăsăturilor temperamental-caracteriale individuale care pot fi adaptative sau maladaptative (Weiss, 1993; Kiesler, 1996Ă. În condițiile unei vulnerabilități biologice preexistente sau a intervenției unor factori sociali defavorizanți, se creează cadrul unei personogeneze deviante, deși, uneori, influențele socioculturale sunt minime sau greu accesibile (Alarcon, 1998; Benjamin, 1999Ă. În procesul
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
creatoare de emoții superficiale de tip show, care caută doar stimuli noi și satisfacții facile. Copiii nu mai ajung să simtă acel adevăr fundamental care îi făcea să se retragă într-un loc plăcut și protejant. Se dezvoltă treptat mecanisme adaptative centrate pe nesiguranță și teamă în raporturile sociale, iar individualizarea apelează cu precădere la resurse agresive care vizează mesajul imediat și afirmarea rapidă. În Orient, individul este educat să țină cont de opinia și dorințele celorlalți, dar și de vechi
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
În Orient, individul este educat să țină cont de opinia și dorințele celorlalți, dar și de vechi tradiții comunitare. Primele impresii matinale în Japonia - „Ce bine arăți astăzi”, iar în SUA „Ce bine arăt astăzi” (Bond, 1994Ă. Elemente cu rol adaptativ sau maladaptativ important sunt și apartenența etnică, religioasă și limba vorbită (Witzig, 1998; Pinderhughes, 1989; Lukoff, 1995Ă. Mediul urban aglomerat și cu un nivel socioeconomic deficitar atrage indivizi cu dificultăți adaptative din mediul rural. Condițiile social-economice precare întrețin un sentiment
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Ce bine arăt astăzi” (Bond, 1994Ă. Elemente cu rol adaptativ sau maladaptativ important sunt și apartenența etnică, religioasă și limba vorbită (Witzig, 1998; Pinderhughes, 1989; Lukoff, 1995Ă. Mediul urban aglomerat și cu un nivel socioeconomic deficitar atrage indivizi cu dificultăți adaptative din mediul rural. Condițiile social-economice precare întrețin un sentiment permanent de insecuritate, favorizează comportamente manipulative, abuzive și agresive, mistifică lumea valorilor individuale. Statutul economic scăzut este, la rândul său, o sursă de deprivare și respingere, care poate favoriza tendințe de
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
descrieri ale anormalității tipologice. Sunt surprinse cu finețe manifestările comportamentale deviante, relevându-se caracterul lor imoral, precum și trăirile afective și atributele relațional-adaptative corespondente. Tablourile caracteriale prezentate, deși asociază trăsături și simptome psihopatologice, au o deosebită acuratețe și prin reliefarea rolului adaptativ sau maladaptativ al unor repere în funcție de context. Astfel, flecarul, înfumuratul, grosolanul, zgârcitul, brutalul, neîncrezătorul sunt printre cele mai bine conturate. De fiecare dată este evidentă raportarea la dinamica și valorile sociale, depășindu-se astfel cadrul strict medical. Descrierile firii umane
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
la vârsta copilăriei, asimilabile unor episoade maladive. Pe de altă parte, în structurarea unei personalități patologice intervin, pe lângă trăsăturile dominant moștenite, o diversitate de factori ambientali. Se conturează astfel concluzia că personalitatea normală reunește trăsături temperamentale și caracteriale cu rol adaptativ obiectivabil, iar în cazul personalităților patologice atributele structurale moștenite sau dobândite în procesul educațional și de socializare devin maladaptative. În 1993 Cloninger, Svrakic și Pryzbeck completează modelul biosocial al lui Cloninger din 1987 cu factorii caracteriali. Modelul amintit, al celor
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
patologice fără o netă delimitare între ele. Cu toate acestea, conceptul de personalitate cu trăsături accentuate de un anumit tip sau mixte - respectiv, cel mai uzitat astăzi, de personalitate dificilă - favorizează definirea mai riguroasă a tulburărilor de personalitate, adăugând deficitului adaptativ persistent și atributul de contextualitate. Sistemul DSM - elaborat de Asociația Psihiatrică Americană - situează tulburările de personalitate pe o altă axă diagnostică, independentă de celelalte sectoare nosologice psihiatrice. Faptul se datorează persistenței unei opinii diferențiate, în pofida contribuției lui Kraepelin, Kretschmer și
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și devin sursa unei diversități extreme a formelor de manifestare a suferinței personale, dar și colective. Astfel privite, structurările dizarmonice ale personalității se constituie, din punct de vedere medico-psihiatric, într-o categorie nosologică aparte, dominată de un deficit comportamental și adaptativ precoce și persistent, care viciază raporturile cu sine și cu lumea. Deficitul este ego-sinton și cultivă un stil egocentric, care devine manifest adeseori prin intervenția unor factori declanșatori inaparenți, greu de decelat. Dificultățile adaptative pot fi, de asemenea, mascate de
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dominată de un deficit comportamental și adaptativ precoce și persistent, care viciază raporturile cu sine și cu lumea. Deficitul este ego-sinton și cultivă un stil egocentric, care devine manifest adeseori prin intervenția unor factori declanșatori inaparenți, greu de decelat. Dificultățile adaptative pot fi, de asemenea, mascate de un nivel intelectual și cultural superior, de toleranța anturajului, precum și de particularitățile rolurilor sociale și profesionale. Deficitul de adaptare și eficiența în roluri ale personalității patologice este rezistent însă la mijloacele educative primitive și
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
terapeutice și reabilitative. Acest atribut este corelabil hipotrofiei și dezechilibrului structural al componentei personalității descrise de psihanaliză ca supra-eu și care coalizează norme, reglementări și valori morale viciate. Ele întrețin egoismul și non-empatia în raporturile interpersonale și favorizează cronicizarea tulburărilor adaptative, în concordanță cu dezvoltarea progresivă a convingerii conform căreia mesajele, discursul și atitudinea persoanelor din jur sunt lipsite de autenticitate, interesate sau ostile. Societatea are anumite cerințe și expectații corespunzătoare indivizilor, iar aceștia, la rândul lor, au diferite dorințe și
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]