40,044 matches
-
avarie (fâț... de dou... benzi, plus una de avarie, cât ar avea Brașov-Borș) cost... între 2 și 4 milioane de euro în ț...rile UE, în funcție de condițiile de teren și de alți factori. S-ar putea spune c... exist... costuri adiționale cu achiziția terenurilor, lucr...ri arheologice etc. Dar și așa, diferența de cost este, cel putin pan... în acest moment, inexplicabil.... Mai ales c... se pot aduce contraargumente de genul costului forței de munc..., acesta fiind mult mai sc...zut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
mai mult de 90% la starea finală, căci statutul de inactiv este rezultanta unei alegeri ce se accentuează în timp. Ieșirile din activitate atât pentru un loc de muncă cât și către șomaj se adaptează totuși conjuncturii via efectele lucrători adiționali și lucrători descurajați. Hotărârea de a-ți anunța dorința de a lucra nu mai este individuală, ea este astăzi luată în cuplu comparându-se constrângerile vieții profesionale și exprimarea lor în venituri. Când nesiguranța planează asupra stabilității locului de muncă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
profesionale și exprimarea lor în venituri. Când nesiguranța planează asupra stabilității locului de muncă al unui activ, partenerul său de viață în activ până atunci caută de lucru pentru a-l înlocui în calitate de contribuitor la veniturile menajului: este efectul lucrător adițional. Dacă primul își regăsește un loc de muncă stabil, ipso facto, riscul de șomaj dispare, iar cel de-al doilea tovarăș de viață revine la inactivitate. Efectul lucrător descurajat urmează o altă logică, aceea a retragerii din viața activă nu
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
părinți adoptatori (peste 90% dintre respondenți au fost mame). Media de vârstă a copiilor în momentul adopției a fost de 5,4 ani. Majoritatea copiilor au avut un istoric de maltratare: abuz fizic (65%), abuz emoțional (72%), neglijare fizică (83%). Adițional, 77% dintre părinți au declarat că, copiii adoptați au prezentat manifestări comportamentale și emoționale îngrijorătoare. Ancheta pe baza de chestionar, Tan, Tony Xing, 2006 și-au propus să examineze influența neglijării în copilăria mică asupra dezvoltării competențelor sociale în perioadele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
familiei adoptive, iar pe de altă parte sentimentul pierderii îi determină copilului schimbări atitudinale, reflectate în stări de mânie, de agresivitate, comportamente de opoziție, refuzul comunicării, depresie 255. Odată cu înaintarea spre vârsta adolescenței, sentimentul pierderii este resimțit și mai profund. Adițional resimt acum și pierderea legăturilor genealogice și implicațiile sale asupra propriei identități. Alături de variabilele personale, două seturi de variabile de fond se consideră că au o influență asupra procesului de adaptare în adopție: variabila biologică și variabila socială. Dintre variabile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
le dublează încercând să surprindă evenimentele în evoluția lor, pre și post-criză. Pentru etapa pre-criză variabilele rămân aceleași ca și în modelul lui Hill. În etapa post-criză sunt adăugate elemente noi dintre care importante sunt: 1. schimbările familiale și factorii adiționali de stres care pot influența capacitatea de adaptare a familiei și 2. mecanismele de coping angrenate de familie în încercarea de a gestiona situația. Într-o a doua fază de extindere a modelului etapa pre-criză este definită ca o etapă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a mamei adoptatoare în procesul de adopție, centrându-ne pe interacțiunea dintre factorii de stres (in cazul nostru caracteristicile copilului adoptat), percepția acestor factori și resursele sociale, informaționale și economice. Într-o a doua fază vom aprofunda acest model și adițional vom aduce în discuție și strategiile de coping adoptate de familii. 5.1.1 Definirea conceptelor McCubbin și Patterson 307 au definit factorul stresor ca fiind un eveniment din viață care produce sau are potențial de a produce schimbări semnificative
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de a deschide primele crematorii în Transilvania, precum și reconfirmarea deciziilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 1928 și 1933 la 5 iulie 2012 privind interzicerea oricărui serviciul religios, pentru creștinii ortodocși ce optează pentru incinerare, mai cuprinde o semnificație adițională față de textele cremaționiste ale lui Calinic I. Popp Șerboianu. Este vorba despre actualitatea temei în sistemul funerar românesc și implicit în societatea românească. Problema cremațiunii umane în România este departe încă a fi tranșată... Notă asupra ediției Prezenta ediție reproduce
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de subvenții pentru restructurare, inclusiv sectorului privat ș.a. În timpul procesului de tranziție, o serie de activități guvernamentale care, în mod normal, nu concordă cu cadrul economiilor de piață pot fi necesare și oportune. De aceea, spectrul de activități guvernamentale și adiționale, măsuri provizorii etc. se extind, dar și diferă de la o țară la alta, în funcție de cultura specifică. Există un cost al reformelor. Guvernul trebuie să garanteze un anumit standard de viață al cetățenilor, pentru că o scădere masivă a acestuia poate limita
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
costul privat. Dar ce se întîmplă dacă se manifestă efecte externe? O poluare a atmosferei, zgomote sau alte tipuri de noxe vor antrena pentru comunitate o dezutilitate. Dacă se presupune, pentru a simplifica lucrurile, că aceste noxe constituie un element adițional fix ce se adaugă fiecărei unități de produs, se obține un cost total, cuprinzînd o parte de cost privat (intern) și o altă parte de cost extern. Denumim deci cost social suma costurilor interne și externe. Și, în această optică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
care le ia internalizarea, e necesar de precizat ceea ce diferențiază punctul de echilibru spontan al pieței de punctul optimal, dacă ținem seama de costurile sociale. Acestea din urmă se pot descompune după cum urmează: costul privat suportat de producători pentru oferta adițională; costul extern internalizabil, în sensul că el reprezintă surplusul consumatorilor și al producătorilor; pierderea socială, sau partea de cost extern care excede surplusul consumatorilor și al producătorilor, apărut odată cu producția suplimentară; Plasarea în punctul optimal permite deci evitarea acestei pierderi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
parte de cost extern ce excede surplusul consumatorului și al producătorului. Se poate într-adevăr solicita utilizatorilor sau producătorilor să plătească o redevență echivalentă pe total cu pierderea socială. Dar aceasta nu va acoperi decît o parte din costul extern adițional, care nu va fi deci decît parțial inter-nalizat. Este deci preferabil să ne plasăm în punctul de optim. Pentru aceasta sunt posibile mai multe metode: prima a fost deja prezentată. Printr-o măsură administrativă, se va fixa prețul la un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Cum a arătat autorul american, un cost social poate într-adevăr să fie compensat, deci suprimat, dacă drepturile de proprietate sunt respectate. Chiar în absența compensării, activitatea aflată la originea producerii efectelor externe poate de asemenea să procure un venit adițional comunității, iar acesta poate fi superior pierderii produse unora. Dacă, de pildă, dezvoltarea unui mod de transport conduce la degradarea cifrei de afaceri a agricultorilor, datorită incendiilor provocate de scînteile motoarelor, aceasta nu înseamnă că transporturile trebuie interzise. Suntem în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
reală și efectivă, riscându-se chiar să fie compromisă însăși ideea de descentralizare și principiul autonomiei locale. Este adevărat că Legea finanțelor publice locale prevede posibilitatea atragerii unor resurse neconvenționale prin: instituirea unor taxe speciale, împrumut public, aprobarea de cote adiționale pentru impozitele și taxele existente, asocieri în participațiune, concesionări, vânzări, închirieri ș.a. Dar cum să valorifici astfel de oportunități câtă vreme încă nu se știe care este patrimoniul public și care este patrimoniul privat al Statului (Constituția interzicând ca patrimoniul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
România, potrivit Legii finanțelor publice locale, veniturile bugetelor locale se formează din impozite, taxe, venituri cu destinație specială, alte venituri, precum și din cote și sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat (impozitul pe venit global, TVA) și cote adiționale la unele venituri ale bugetului de stat și venituri cu destinație specială, sau ale bugetelor locale. Impozitele și taxele cuvenite bugetelor județene sau locale se stabilesc de către consiliile respective. Sistemul impozitelor și taxelor locale este reglementat prin legi și normative
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
investiția depășind economia prealabilă, prin recursul la un credit bancar, spre pildă. Dacă există capacități de producție neutilizate, noul instrument reprezintă o ocazie de a le pune în operă și astfel de a crește oferta; La sfîrșitul perioadei, această producție adițională va genera un venit ce va fi tradus printr-o economie care va compensa dezechilibrul inițial. Ex-post, vom avea deci echilibru între economii și investiții, echilibru finanțat printr-o așa-zisă "economie anticipată". Acest raționament conduce la repunerea în cauză
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
va avea următorul cuprins: "Art. 10. - Indicatoarele instalate pe drumurile publice sînt: a) de avertizare; b) de reglementare, care pot fi: ... - de prioritate; - de interzicere sau restricție; - de obligare; c) de orientare și informare. ... Indicatoarele pot fi însoțite de semne adiționale." Articolul 6 Articolul 11 va avea următorul cuprins: "Art. 11. - Marcajele aplicate pe drumurile publice sînt: a) longitudinale, care pot fi: ... - de separare a sensurilor de circulație; - de delimitare a benzilor de circulație; - de delimitare a părții carosabile; b) transversale
HOTĂRÎRE nr. 114 din 28 iunie 1984 pentru modificarea şi completarea Regulamentului pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice şi pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în acest sector, aprobat prin H.C.M. nr. 772/1966. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106651_a_107980]
-
în care pe semnalul de culoare verde sînt aplicate săgeți direcționale, conducătorii de vehicule vor circula numai în direcția sau direcțiile indicate. Aceeași obligație revine conducătorilor de vehicule și atunci cînd săgețile direcționale sînt aplicate sub semnal, pe o tăblița adiționala; b) semnalul de culoare roșie interzice trecerea. ... La apariția acestui semnal, conducătorii de vehicule vor opri înaintea marcajului de oprire sau, după caz, de traversare pentru pietoni, iar în lipsa acestuia, în dreptul semaforului. Dacă semnalul este instalat deasupra sau de cealaltă
HOTĂRÎRE nr. 114 din 28 iunie 1984 pentru modificarea şi completarea Regulamentului pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice şi pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în acest sector, aprobat prin H.C.M. nr. 772/1966. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106651_a_107980]
-
Reghecampf. Astra: S. Lung jr. - Mățel, Ben Youssef, Găman, Junior Morais - Yahaya, Laban - Yoda, Budescu, Bukari - Yazalde. Rezerve: Coman, Seto, Alibec, Cristescu, Papp, Ioniță, Amorim. Antrenor: Daniel Isăilă. Arbitru central: Ovidiu Hațegan; Asistent 1: Octavian Șovre; Asistent 2: Miklos Nagy; Adițional 1: Istvan Kovacs; Adițional 2: Adrian Comănescu; Asistent de rezervă: Vasile Marinescu;
Astra Giurgiu a câștigat Finala Cupei României cu Steaua, la penalty-uri, scor 4-2 (0-0) by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74181_a_75506]
-
jr. - Mățel, Ben Youssef, Găman, Junior Morais - Yahaya, Laban - Yoda, Budescu, Bukari - Yazalde. Rezerve: Coman, Seto, Alibec, Cristescu, Papp, Ioniță, Amorim. Antrenor: Daniel Isăilă. Arbitru central: Ovidiu Hațegan; Asistent 1: Octavian Șovre; Asistent 2: Miklos Nagy; Adițional 1: Istvan Kovacs; Adițional 2: Adrian Comănescu; Asistent de rezervă: Vasile Marinescu;
Astra Giurgiu a câștigat Finala Cupei României cu Steaua, la penalty-uri, scor 4-2 (0-0) by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74181_a_75506]
-
vechime de cel puțin 10 ani în sectoarele de producție, în domeniul pentru care participă la concurs. ... (2) Absolvenții cu diplomă ai școlilor de maiștri pot participa la concursul organizat de alte întreprinderi numai după îndeplinirea obligațiilor stabilite prin actul adițional față de unitatea care i-a recomandat la scoala. ... (3) Pentru înscrierea la concurs, persoanele prevăzute la alin. (1) lit. b) și c), vor prezenta recomandarea colectivelor de muncă în care lucrează, avizată de biroul consiliului oamenilor muncii al întreprinderii. Articolul
LEGE nr. 6 din 30 iunie 1977 privind rolul şi atribuţiile maistrului în producţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106494_a_107823]
-
potrivit prevederilor art. 20 (1), vor fi admiși în școlile de maiștri cu învățămîntul seral, fără concurs, în cadrul planului de școlarizare aprobat. ... (5) După admiterea în școlile de maiștri - învățămînt de zi - fiecare elev va încheia cu întreprinderea un act adițional la contractul de muncă prin care se obligă să lucreze în această întreprindere că maistru o perioadă de minimum 5 ani, după absolvirea școlii. ... Articolul 24 (1) Prin procesul instructiv-educativ, școala de maiștri asigura elevilor cunoștințele de conducere și organizare
LEGE nr. 6 din 30 iunie 1977 privind rolul şi atribuţiile maistrului în producţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106494_a_107823]
-
învățămînt de zi - care sînt respinși la examenul de absolvire în termenul prevăzut la art. 25 (3), precum și absolvenții care refuză încadrarea la întreprinderea pentru care s-au pregătit sau părăsesc locul de muncă înainte de expirarea termenului prevăzut în actul adițional la contractul de muncă. ... Articolul 27 În cazul în care școală de maiștri - învățămînt seral - se află în altă localitate decît unitatea de producție din care provin elevii, aceștia vor fi detașați, pe durata școlarizării, la alte unități de acelasi
LEGE nr. 6 din 30 iunie 1977 privind rolul şi atribuţiile maistrului în producţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106494_a_107823]
-
la realizarea transferului, absolvenții școlilor de maiștri vor fi încadrați în producție pe locurile de muncă în care au activat înainte de a urma școală de maiștri sau în alte locuri de muncă similare, în întreprinderea cu care au încheiat actele adiționale la contractul de muncă. ... Articolul 29 (1) Maiștrii au datoria de a-si perfecționă pregătirea profesională, prin însușirea permanentă și sistematică a celor mai noi cunoștințe din domeniul conducerii și organizării producției și a muncii, precum și din domeniul de specialitate
LEGE nr. 6 din 30 iunie 1977 privind rolul şi atribuţiile maistrului în producţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106494_a_107823]
-
la București la 14 octombrie 1976. Articolul 15 Se ratifica Convenția dintre guvernul Republicii Socialiste România și guvernul Republicii Italiene pentru evitarea dublei impuneri în materie de impozite pe venit și pe avere și pentru prevenirea evaziunii fiscale și Protocolul adițional la această convenție, semnate la București la 14 ianuarie 1977. Articolul 16 Se ratifica Convenția dintre guvernul Republicii Socialiste România și guvernul Republicii Franceze privind încurajarea, protejarea și garantarea reciprocă a investițiilor, încheiată la Paris la 16 decembrie 1976. Articolul
DECRET Nr. 82 din 15 aprilie 1977 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106497_a_107826]