597 matches
-
tinerii care se apucă azi de fumat, având convingerea că sunt capabili să se oprească oricând doresc. Dacă ceri ajutorul unui medic, fie îți spune: «Lasă-te, te omori singur», ceea ce știi deja, fie îți prescrie o altă formă de adicție la nicotină, care nu numai că te costă, dar conține însuși drogul de care încerci să scapi. Campaniile al căror scop este să înfricoșeze nu îi ajută pe fumători. Le îngreunează situația: de frică, fumătorii au nevoie să fumeze și
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
Știi că e decizia corectă. 6. Dacă ai orice fel de dificultăți, apelează la cea mai apropiată dintre clinicile Allen Carr. De ce e greu să te lași? Așa cum spuneam mai devreme, subiectul a început să mă intereseze din cauza propriei mele adicții. Când în sfârșit m-am lăsat de fumat, parcă s- a petrecut un miracol. Când încercasem mai înainte, trăisem săptămâni și săptămâni de depresie neagră. Câteodată mă mai luminam, dar a doua zi depresia mă copleșea iar. Era ca atunci când
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
o avere, care e mizerabil și scârbos și de care am fi oricum încântați să scăpăm - când singurul lucru pe care-l avem de făcut este să nu-l mai practicăm? Răspunsul e simplu: fumatul nu e un obicei. ESTE ADICȚIE LA NICOTINĂ! Iată de ce pare așa de greu „să renunți". Pare așa de greu „să renunți". Ai cumva impresia că asta explică de ce e cu adevărat greu „să renunți" la fumat? Explică doar de ce majoritatea fumătorilor găsesc că e greu
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
de greu „să renunți". Pare așa de greu „să renunți". Ai cumva impresia că asta explică de ce e cu adevărat greu „să renunți" la fumat? Explică doar de ce majoritatea fumătorilor găsesc că e greu „să renunțe". Pentru că nu înțeleg fenomenul adicției la un drog. Și nu-l înțeleg pentru că își închipuie că fumatul le oferă o plăcere veritabilă și/sau un sprijin și că ar face un veritabil sacrificiu dacă se lasă. Adevărul cel minunat este că, odată ce înțelegi adicția la
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
fenomenul adicției la un drog. Și nu-l înțeleg pentru că își închipuie că fumatul le oferă o plăcere veritabilă și/sau un sprijin și că ar face un veritabil sacrificiu dacă se lasă. Adevărul cel minunat este că, odată ce înțelegi adicția la nicotină și motivele reale pentru care fumezi, n-ai să mai fumezi - pur și simplu - și în trei săptămâni singurul mister pe care va rămâne să-l dezlegi va fi acesta: cum se face că ai fumat atâta timp
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
avere. Prin urmare, au nevoie de o explicație rațională ca să-și justifice obiceiul. Adevăratul motiv pentru care fumătorii continuă să fumeze e o subtilă combinație de factori pe care o să-l detaliez în următoarele două capitole. Factorii se numesc: unu, ADICȚIA LA NICOTINĂ. Doi, SPĂLAREA CREIERULUI.
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
marsupii sonore care se dezvoltă în cascadă. Fraza muzicală nu este complicată, dar are, ca și în Child in Time, Stairway to Heaven sau Smoke on the Water (și multe altele) structura de fugă, cu reluări obsedante, spiralate, ce provoacă adicție. De ce scriu tocmai acum (cu atâta întârziere) despre cele două simfonii blues-rock? Pentru că m-au obsedat multă vreme în tinerețea mea, însă doar acum am fost în stare să și aștern ceva pe hârtie despre ele. rockin’ by myself Dumitru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
recrutu’ tunu’ său... “. — Tutunu’ său? făcu pe surda, Carmen Carpen. — Tutunul e, și el, un opium, un adjuvant al reveriei, scumpă Carmen. Unul care, din păcate, dragă Nora, având mai toate neajunsurile, scumpă Carpen, ale drogurilor, începând cu dependența (adică adicția, cum se spune azi), n-are niciunul, draga mea Aron, din avantajele (să le zicem astfel) ale lor. — Ce facem, dom profesor, o luăm de la-nceput, întrebă, blazată, Carmen Carpen. — Bis repetita placent, dulce Carmen, conchise ferm Vasile Elisav, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
de Management Social și Dezvoltare Comunitară și a obținut diploma de doctor în domeniul sociologie (2011). Activitatea didactică și de cercetare este focalizată pe domenii precum: deontologia profesiei de asistent social, formarea profesională continuă, deontologia și legislația muncii, devianță socială, adicții. Este autoare a numeroase articole și studii în domenii pe care le predă și le cercetează, fiind coautoare a volumelor Politica ocupării forței de muncă (2008) și Sisteme de acțiune socială (2008). Mihaela Rădoi, Devianța socială la tineri. Dependența de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și delincvența juvenilă / 106 4.1.7 Rolul factorilor economici în determinarea comportamentului deviant / 107 4.2 Importanța analizei factorilor de risc în elaborarea programelor de prevenire a consumului de droguri / 109 4.3 Metode și principii de tratament în adicții / 118 4.3.1 Modalități de intervenție în funcție de stadiul consumului / 120 4.3.2 Strategii de intervenție pentru combaterea consumului și traficului de droguri în lume / 129 4.3.3 Intervenții în domeniul tratamentului și al sănătății / 131 4.3
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
consum / 176 5.1.5 Modalități și surse de procurare a drogurilor / 178 5.1.6 Factori determinanți ai consumului de droguri / 180 5.1.7 Disponibilitatea față de consum / 183 5.2 Strategii de prevenție și modalități de intervenție în adicții / 186 5.2.1Vizibilitatea programelor de intervenție în domeniul drogurilor / 191 5.3 Prevalența consumului de droguri în rândul elevilor din Municipiul Iași / 196 5. 4 Profilul consumatorului de droguri, elev, în Municipiul Iași / 198 5. 5 Concluzii / ANEXE / 211
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
droguri, dar și de evitarea marginalizării și excluderii sociale a consumatorilor de substanțe psihotrope. Lucrarea abordează problematica amintită dintr-o perspectivă pluridisciplinară, oferind informații privind evoluția și amploarea fenomenului, consecințele consumului de droguri, măsuri de prevenție și modele de intervenție. Adicția, consumul de droguri, consumatorul de droguri sunt teme tratate din perspectivă istorică, prin analiză comparată, pornind de la concepte de bază, modele teoretice, politici sociale și de intervenție în domeniu, concomitent cu analiza reflexivă menită să identifice cauze ale existenței și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
în baza unei prescripții medicale) conduc fără îndoială la o dependență sigură a consumatorului față de ele. În toată lumea, aceste substanțe sunt supuse unui regim strict și controlului internațional. 1.3. Conceptul de dependență - noțiuni generale În ultimii ani, termenul de adicție a fost folosit în legătură cu orice comportament de tip compulsiv - fie că este vorba de consumul de alcool, substanțe, jocuri de noroc, dependența de internet, dependența de muncă sau bulimie. Atunci când vorbim despre dependența de droguri ne referim la dependența de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
pentru a le putea evita, mai mult decât încercarea de a ajuta subiecții să-și rezolve problemele. Acest model are două componente principale (Costa și Lopez, 1996): - promovarea competenței individuale; - dezvoltarea de comunități și organizații competente. Modelul medical, care explică adicțiile, susține că o persoană dependentă nu mai poate fi recuperată: odată dependent - întotdeauna dependent (Blume, 2004). Susținătorii acestei teorii argumentează că dependența de substanțe trebuie tratată ca orice boală (diabet, astm sau hipertensiune) deoarece ceea ce determină apariția acesteia este predispoziția
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
model medical este cel al dopaminei D2. În creierul uman sunt cinci subtipuri de receptori ai dopaminei (Ivanov, Schulz, Palmero și Newcorn, 2006, p. 22). Unul dintre acești receptori a fost vizat în mod special atunci când s-a studiat domeniul adicțiilor și anume receptorul dopaminei D2 (Hurd, Y. L., 2006, p. 58). Studiile efectuate au arătat că prezența în număr mai mic a acestor receptori poate duce la dezvoltarea comportamentelor adictive (Ivanov, Schulz, Palmero și Newcorn, 2006). Multe cercetări ce au
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
2006, p. 58). Studiile efectuate au arătat că prezența în număr mai mic a acestor receptori poate duce la dezvoltarea comportamentelor adictive (Ivanov, Schulz, Palmero și Newcorn, 2006). Multe cercetări ce au avut la bază modelul medical de analiză a adicțiilor au concluzionat că factorii genetici sunt responsabili în formarea comportamentelor de inițiere și menținere a consumului de substanțe. (Harvard Health Publications, Addiction and the problem of relapse, 2007, http://healthyliving.msn.com/ health-wellness/addiction-and-the-problem-of-relapse-1). Totodată aceleași cercetări au scos în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
studii efectuate în populația generală arată că peste 60% dintre consumatorii de substanțe provin din familii în care acest comportament nu este prezent (Ivanov, Schulz, Palmero și Newcorn, 2003, p. 1270). Contrar acestor ipoteze, există teorii care susțin că, dimpotrivă, adicțiile nu sunt altceva decât abateri conștiente de la normă (asemenea condusului cu viteză) și, trebuie sancționate ca atare (Marlowe, D.B. și colab. 2003, pp. 40-46). Studiile epidemiologice efectuate arată că mulți dintre cei care la un moment dat însumau criteriile de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
au fost înscriși doar în categoria consumatorilor de substanțe. Consumatorii de alcool, spre exemplu, pot alterna perioade de consum abuziv cu perioade de abstinență sau cu perioade de consum social-controlat (Vaillant, 1996). Referitor la dependența de alcool, teoriile timpurii ale adicțiilor, au postulat că odată dependent, individul nu mai este capabil să își controleze comportamentul și prezintă risc crescut de a muri, din cauza efectelor asupra sănătății determinate de consumul de alcool. Această abordare pesimistă are la bază observarea comportamentelui persoanelor dependente
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
găsit atât la bărbați cât și la femei, la diferite vârste, la persoane de rasă albă sau de culoare, ceea ce demonstrează un nivel înalt de generalizare Modelul social al lui Peele (1985) se bazează pe rolul pe care îl au adicțiile în stilul nostru de viață. Modelul susține că nici substanța (în sine), nici comportamentul, nu sunt cele care produc adicția, ci modul în care persoana interpretează aceasta experiență și cum răspunde la nivel fiziologic, emoțional și comportamental la respectivele substanțe
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
demonstrează un nivel înalt de generalizare Modelul social al lui Peele (1985) se bazează pe rolul pe care îl au adicțiile în stilul nostru de viață. Modelul susține că nici substanța (în sine), nici comportamentul, nu sunt cele care produc adicția, ci modul în care persoana interpretează aceasta experiență și cum răspunde la nivel fiziologic, emoțional și comportamental la respectivele substanțe. Modul de a se confrunta cu realitatea cotidiană și modul de a se vedea pe sine influențează în mod clar
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și modul de a se vedea pe sine influențează în mod clar și experiența adictivă. Acest model recunoaște totuși, că experiențele trecute, personalitatea și mediul social vor determina un stil de confruntare cu cotidianul. Drogurile și comportamentele ce conduc la adicții se vor converti, astfel, în "amulete" pe care persoana le are pentru a înfrunta mai bine situațiile de stres, anxietate, durere, depresie etc. După Peele, cultura noastră favorizează adicțiile pentru că a dezvoltat ca valori centrale succesul și reușita individuală. Atunci când
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
stil de confruntare cu cotidianul. Drogurile și comportamentele ce conduc la adicții se vor converti, astfel, în "amulete" pe care persoana le are pentru a înfrunta mai bine situațiile de stres, anxietate, durere, depresie etc. După Peele, cultura noastră favorizează adicțiile pentru că a dezvoltat ca valori centrale succesul și reușita individuală. Atunci când acestea sunt dificil de obținut, refugierea în adicții este un mod de a vedea viața dintr-o perspectivă opusă. În același timp, viața fiind din ce în ce mai controlată de către instituții, individul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
care persoana le are pentru a înfrunta mai bine situațiile de stres, anxietate, durere, depresie etc. După Peele, cultura noastră favorizează adicțiile pentru că a dezvoltat ca valori centrale succesul și reușita individuală. Atunci când acestea sunt dificil de obținut, refugierea în adicții este un mod de a vedea viața dintr-o perspectivă opusă. În același timp, viața fiind din ce în ce mai controlată de către instituții, individul percepe ca fiind dificil controlul asupra propriei vieți iar adicția reprezintă un mod de a ieși din această situație
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
individuală. Atunci când acestea sunt dificil de obținut, refugierea în adicții este un mod de a vedea viața dintr-o perspectivă opusă. În același timp, viața fiind din ce în ce mai controlată de către instituții, individul percepe ca fiind dificil controlul asupra propriei vieți iar adicția reprezintă un mod de a ieși din această situație. Peele, construiește un model în etape care determină trecerea de la uzul de substanțe la abuzul de substanțe ( Peele în Lettieri, D., Sayers, M., Wallenstein Pearson M., (edit.), 1980, pp. 327, 350
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Conform lui Calafat, Amengual, Guimeráns și colab. (1995), cauzele sau factorii care facilitează interesul față de droguri sunt în legătură cu dinamica personală și socială și în primul rând cu contactul cu drogurile. Autorii afirmă că ideea principală a acestui model este definirea adicției, care este văzută ca un rezultat al relațiilor dintre consumator și produsul consumat, și care crează o nevoie (dependență psihică) de a menține consumul anumitor droguri precum și așteptări legate de a obține beneficii urmare a efectelor consumului. Autorii sugerează un
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]