67,697 matches
-
USD pe zi. CUPRINS Sub semnul măreției și dăinuirii 5 Capitolul I TERITORIU, RESURSE ȘI POPULAȚIE 11 1. Teritoriu 13 Suprafața teritorială 13 Drapelul, stema, imnul și capitala 14 Ape teritoriale și insule 15 Forme de relief 16 2. Organizarea administrativ-teritorială 20 Sistemul de diviziuni administrativ-teritoriale 20 Unități administrativ-teritoriale la nivel provincial 21 3. Resurse 29 Fond funciar 29 Resurse miniere 31 Resurse de energie hidrologică, solară, eoliană și bioenergie 32 Flora și răspândirea ei 34 Fauna și răspândirea ei 35
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
semnul măreției și dăinuirii 5 Capitolul I TERITORIU, RESURSE ȘI POPULAȚIE 11 1. Teritoriu 13 Suprafața teritorială 13 Drapelul, stema, imnul și capitala 14 Ape teritoriale și insule 15 Forme de relief 16 2. Organizarea administrativ-teritorială 20 Sistemul de diviziuni administrativ-teritoriale 20 Unități administrativ-teritoriale la nivel provincial 21 3. Resurse 29 Fond funciar 29 Resurse miniere 31 Resurse de energie hidrologică, solară, eoliană și bioenergie 32 Flora și răspândirea ei 34 Fauna și răspândirea ei 35 4. Populația 36 Capitolul II
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
dăinuirii 5 Capitolul I TERITORIU, RESURSE ȘI POPULAȚIE 11 1. Teritoriu 13 Suprafața teritorială 13 Drapelul, stema, imnul și capitala 14 Ape teritoriale și insule 15 Forme de relief 16 2. Organizarea administrativ-teritorială 20 Sistemul de diviziuni administrativ-teritoriale 20 Unități administrativ-teritoriale la nivel provincial 21 3. Resurse 29 Fond funciar 29 Resurse miniere 31 Resurse de energie hidrologică, solară, eoliană și bioenergie 32 Flora și răspândirea ei 34 Fauna și răspândirea ei 35 4. Populația 36 Capitolul II POLITICA 1. Sistemul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
se organizează de unitatea de învățământ, prin consiliu de administrație. (Se impune eliminarea, pe motivul dublei reglementări cu art. 96 alin. (7 lit. e. (3 În urma promovării concursului, directorul încheie contract de management cu primarul/primarul de sector al unității administrativ-teritoriale, respectiv președintele consiliului județean pe raza căreia se află unitatea de învățământ. (Propunem reformularea textului, în vederea unei înțelegeri corecte, astfel: „În urma promovării concursului, directorul încheie contract de management, după caz, cu primarul unității administrativ-teritoriale sau președintele consiliului județean pe raza
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
primarul/primarul de sector al unității administrativ-teritoriale, respectiv președintele consiliului județean pe raza căreia se află unitatea de învățământ. (Propunem reformularea textului, în vederea unei înțelegeri corecte, astfel: „În urma promovării concursului, directorul încheie contract de management, după caz, cu primarul unității administrativ-teritoriale sau președintele consiliului județean pe raza căruia se află unitatea de învățământ, în funcție de modalitatea de finanțare”. (4 Directorul și directorul adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar nu pot avea, pe perioada exercitării mandatului, funcția de președinte sau vicepreședinte în cadrul unui
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
morale autentice. În felul acesta, redistribuirea se face în mod natural și liber consimțit, și nu impus de autoritatea statală, care oricum deformează sau chiar deturnează actele de binefacere. 1.4. Sectorul public local Sectorul public la nivelul unei unități administrativ-teritoriale cuprinde instituții proprii (Consiliul județean, primării), agenții, direcții și filiale ale instituțiilor sau regiilor naționale. În condițiile existenței statului național, o comunitate locală sau regională nu poate avea o autonomie deplină, ci doar in anumite grade și în anumite domenii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și chiar de sprijinul guvernului central. De multe ori sunt gestionate la nivel local și servicii de importanță națională, cum ar fi educația, sau sănătatea. Dar și termenul de local comportă înțelesuri diferite. El se referă, în general, la unități administrativ-teritoriale, mai mari sau mai mici, conduse de persoane și organisme alese la nivelul respectiv. Există, cel mai adesea, și reprezentanți ai guvernului central, dar care nu administrează efectiv ci supraveghează respectarea legilor, încadrarea în strategiile elaborate la nivel central ș.a.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
utilitaristă". De asemenea, spiritul confesional își menține amprenta, țările protestante fiind mai descentralizate în raport cu cele catolice sau ortodoxe, mai ierarhizate și ca organizare administrativă. Doctrina competențelor generale recunoaște autorităților locale o capacitate generală de natură juridică asupra unei anumite unități administrativ-teritoriale și consacră principiul subsidiarității, care preve-de faptul că responsabilitatea gestionării sectorului public ar trebui asumată la nivelele de guvernare cele mai joase, care sunt capabile să o asigure, iar nivelele mai înalte să acorde sprijinul necesar. Autoritățile locale pot avea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sunt trei: 1) cei investiți cu putere legislativă, de creare a dreptului fiscal; 2) cei însărcinați cu urmărirea și încasarea impozitelor (administrațiile fiscale) și 3) contribuabilii. 3.3.3.1 Clasificarea impozitelor Avem, mai întîi, o clasificare administrativă, după unitatea administrativ-teritorială beneficiară, respectiv Statul sau colectivitățile locale (județene și comunale). Există apoi o clasificare economică. Ea distinge impozitele în funcție de: 1) Resursele economice în: a) impozit pe venit și pe profit; b) impozit pe consum (TVA, accize); c) impozitul pe avere (patrimoniu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
agenților, ca și dependența de exterior, din ce în ce mai accentuată. Împrumutul public a apărut și s-a dezvoltat relativ recent, ca mijloc de suplimentare a veniturilor colectate din impozite și taxe. El cuprinde atît împrumutul de stat cît și cele ale unităților administrativ-teritoriale. Veniturile obținute pe acesta cale pot fi destinate unor investiții publice, alocații sociale, finanțarea deficitelor bugetare sau ale balanței de plăți externe, acțiuni cu caracter special. Pentru realizarea acestora, Statul se împrumută de la propriii cetățeni, de la agenți economici din țară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și financiare privind partajarea sarcinilor și a responsabilităților. Apoi, ele au la dispoziție mecanisme de control, evaluare și audit, instituirea de standarde, caiete de sarcini etc, ca și diferite instrumente politice și legislative. Descentralizarea bugetară presupune constituirea în fiecare unitate administrativ-teritorială a unor centre de cost și centre bugetare, pentru a profesionaliza cât mai mult prețul decizional la nivel local, a limita preferințele politice subiective sau exagerate și a oferi soluții optime, creative. De multe ori, politicile naționale se constituie în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
probleme sau activități; 3) Sistemul tutelar, în care guvernul sau administrația centrală dispune de întreaga competență de administrare a activităților, patrimoniilor și resurselor de uz și de interes local. Cel mai răspîndit este sistemul autonomiei limitate. 5.3.5. Reorganizarea administrativ-teritorială Pentru România, ca membră a Uniunii Europene, se pune și problema reorganizării administrativ-teritoriale, pentru optimizarea spațială a dezvoltării regionale și creșterea capacității de absorbție a fondurilor europene. Obiectivele unui astfel de demers ar fi: diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de întreaga competență de administrare a activităților, patrimoniilor și resurselor de uz și de interes local. Cel mai răspîndit este sistemul autonomiei limitate. 5.3.5. Reorganizarea administrativ-teritorială Pentru România, ca membră a Uniunii Europene, se pune și problema reorganizării administrativ-teritoriale, pentru optimizarea spațială a dezvoltării regionale și creșterea capacității de absorbție a fondurilor europene. Obiectivele unui astfel de demers ar fi: diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltării echilibrate și pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare întîrziată) și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Instituțiile centrale au urmărit mai mult autoinvestirea cu competențe, regiunile de dezvoltare sunt ineficiente și au un caracter artificial, în timp ce disparitățile se accentuează, iar resursele se risipesc. Este deci nevoie de noi legi, noi structuri instituționale, noi regiuni ca unități administrativ-teritoriale investite cu autonomie, cu putere deplină de decizie în problematica regională etc. În această situație, iată ce credem că trebuie făcut: descentralizarea reală și efectivă a activităților, după principalele criterii, care sunt uzul și interesul acestora în eficiența economico-socială generată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
tuturor impozitelor și taxelor va fi cedată în responsabilitatea autorităților locale. După colectare, acestea vor repartiza eșalonului regional și celui național fondurile care le revin; pentru activitățile desfășurate în comun, se va colabora pe bază de contract între diferitele niveluri administrativ-teritoriale implicate, ca și cu actori privați; intensificarea colaborărilor și extinderea parteneriatelor public-privat; extinderea și dezvoltarea cooperărilor interregionale, inclusiv în formula euroregiunilor și a cooperării trensfrontaliere; modificarea cadrului legal și instituțional privind dezvoltarea regională. Adoptarea unei legi-cadru relative la drepturile și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
legi-cadru relative la drepturile și libertățile localităților și regiunilor. Aprobarea prin lege a contractului privind dezvoltarea regională încheiat între Stat și regiuni; desființarea actualelor structuri teritoriale pentru dezvoltarea regională și, în primul rînd, a actualelor regiuni de dezvoltare ; modificarea împărțirii administrativ-teritoriale prin înființarea regiunilor ca unități cu competențe depline potrivit legii (autonomie administrativă). O regiune va fi constituită din două-trei județe actuale, cuprinzînd 1,8-2 milioane de locuitori și circa 15.000 de kilometri pătrați, corespunzător mediei europene NUTS II. Vor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
autonomiei locale, primele norme referitoare la organizarea financiară a administrațiilor locale apărînd, însă, abia în 1933, prin lege separată. Aceasta producea sursele de venituri locale, determinînd în același timp sarcinile obligatorii și cele facultative, în materie fiscală desigur, ale unităților administrativ-teritoriale. În 1938 apare o nouă lege administrativă, care prevedea un sistem mixt de finanțare a comunităților locale (transferuri plus impozite și taxe locale, acestea din urmă în număr de 19), prevăzînd și posibilitatea contractării de credite interne de către autoritățile locale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
locale sunt: impozitele pe veniturile globale obținute din activități desfășurate în baza liberei inițiative (meseriași, comercianți în puncte volante, taximetriști s.a.); impozitele pe veniturile realizate din închirieri, subînchirieri ș.a. 5.3.7. Fundamentarea, aprobarea și execuția bugetelor locale Fiecare unitate administrativ-teritorială cu personalitate juridică (comună, oraș, municipiu, sector, județ) dispune de un buget pe care-l gestionează în mod autonom prin organele sale legislative (consiliile locale și județene) și executive (primari, președinți ordonatori de credi-te). Nu există subordonare între bugetul central
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
3.1. Abordări actuale ale politicii dezvoltării regionale 204 6.3.2. Instrumente ale politicii regionale 211 5.3.3. Politica de dezvoltare regională a Uniunii Europene 214 5.3.4. Descentralizarea și autonomia locală 217 5.3.5. Reorganizarea administrativ-teritorială 218 5.3.6. Finanțele publice locale 223 5.3.7. Gestiunea financiară a activităților locale 224 5.3.7. Fundamentarea, aprobarea și execuția bugetelor locale 227 CAPITOLUL 6 SFIDĂRILE STATULUI MODERN 230 6.1. Statul, între reglare și reglementare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
care provin, în conformitate cu legislația acestui stat; impozitul astfel stabilit nu poate depăși 10% din suma dobînzilor. 3. Dispozițiile paragrafului 2 nu se aplică la dobînzile pentru creditele acordate sau garantate direct sau indirect de către un stat contractant, de o subdiviziune administrativ-teritorială sau de o persoană de drept public a acestui stat și pentru creditele acordate direct de către o bancă. 4. Termenul dobînzi folosit în prezentul articol indică veniturile din efecte publice, din obligațiuni, însoțite sau nu de garanții ipotecare sau de
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
care provin dobînzile, un sediu stabil de care sînt legate efectiv creanțele generatoare de dobînzi. În acest caz se aplică prevederile art. 7. 6. Dobînzile sînt considerate că provenind dintr-un stat contractant cînd debitorul este acest stat, o subdiviziune administrativ-teritorială, o colectivitate locală sau un rezident din acest stat. Cu toate acestea, daca plătitorul dobînzilor, fie că este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-unul din statele contractante un sediu stabil pentru care operațiunea generatoare de dobînzi
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
redevențele, un sediu stabil de care se leagă efectiv dreptul său bunul generator de redevențe. În acest caz se aplică dispozițiile art. 7. 5. Redevențele sînt considerate că provenind dintr-un stat contractant dacă debitorul este acest stat, o subdiviziune administrativ-teritorială, o colectivitate locală sau un rezident din acel stat. Cu toate acestea, daca debitorul redevențelor, fie că este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-unul din statele contractante un sediu stabil de care este legat efectiv dreptul
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
Pensiile și alte remunerații similare plătite unui rezident al unui stat contractant pentru activitatea dependența desfășurată în trecut se impun numai în acest stat. 2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, pensiile plătite de un stat contractant, de o subdiviziune administrativ-teritorială, de o colectivitate locală sau de o persoană juridică de drept public a acestui stat, fie direct fie din fondurile pe care ele le-au constituit, unei persoane fizice pentru activitatea desfășurată în trecut în exercitarea de funcții cu caracter
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
celuilalt stat. 3. Rentele viagere sau de altă natură primite de un rezident al unui stat contractant sînt impozabile numai în acest stat contractant. Articolul 19 Funcții publice 1. Remunerațiile plătite de un stat contractant, de una din subdiviziunile sale administrativ-teritoriale, de o colectivitate locală sau de o persoană juridică de drept public a acestui stat, fie direct fie prin prelevare și din fondurile pe care ele le-au constituit, unei persoane fizice, pentru serviciile prestate acestui stat, acestei subdiviziuni, acestei
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
plătite persoanelor fizice care au cetățenia celuilalt stat. 2. Dispozițiile art. 15, 16 și 18 se aplică remunerațiilor plătite pentru servicii prestate în cadrul unei activități comerciale sau industriale exercitate de unul din statele contractante sau de una din subdiviziunile sale administrativ-teritoriale sau de o persoană juridică de drept public a acestui stat. Articolul 20 Personal didactic Remunerațiile pe care profesorii și alți membri ai corpului de învătămînt rezidenți ai unui stat contractant, care predau într-o universitate sau în orice altă
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]