535 matches
-
Eminescu), contribuția specialiștilor polonezi și români la promovarea reciprocă a valorilor ori ecourile literare ale relațiilor istorice ș.a., toate dau măsura demersului întreprins de P. Implicarea afectivă, sesizabilă aici, atenuează uscăciunea enunțului factologic, realizând conturarea opiniei, fie ea critică sau admirativă. Următoarea carte, Studii polono-române (1994), are o alcătuire mozaicată, care trădează aceeași îngemănare între vocația de istoric și preocupările istorico-literare. Mai consistent și mai strict delimitat metodologic și tematic este capitolul Teme românești în viziune poloneză, în care autorul reia
PETRICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
Eliade a murit fără a-și fi exprimat vreodată în mod clar regretul pentru simpatia sa față de Garda de Fier, pe când Cioran a formulat de câteva ori scuze vagi și a inserat într-una din cărțile sale un portret colectiv admirativ al evreilor. Noica a crezut că poate suprima pur și simplu orice referință biografică, el având a se distanța de două tabere politice opuse, ba încă din interiorul uneia dintre ele. Oare ce ar fi spus Noica în libertate? și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
poziție politică este transparentă, și anume că popoarele constituie „unitatea originară și faptul originar al umanității” și apoi reflectează: „Cât de departe suntem de Kant, care vedea în cultură un fenomen de înțelegere și îngăduință.” (Vezi Op. cit., pp. 230-233.) Rândurile admirative despre Mussollini din „Introducere” sunt și ele o mărturie în acest sens, una care nu va fi, desigur, înregistrată cu plăcere astăzi. 20. I. Petrovici, „Kant și cugetarea românească”, p. 1. 21. I. Petrovici, Douăsprezece prelegeri ..., p. 13. 22. Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
dincolo de orice dubiu, preocuparea lui Raymond Chandler de a-și împrospăta discursul literar. Frustrarea autorului provenea, desigur, și din provocarea artistică, mereu obsedantă, căreia trebuia să-i facă față și căreia îi lipseau confirmările instantanee. Și totuși, în ciuda receptării critice admirative, în ciuda vânzărilor, Chandler n-a dat semne că și-ar fi revizuit vreodată relația cu această carte. Probabil că opinia lui Jacques Barzun conform căreia The Lady in the Lake ar fi „capodopera” lui l-ar fi pus pe gânduri
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
femeilor cu păr de culoare deschisă trasează un veritabil carusel al primejdiilor. Blonda arhetipală căutată de Marlowe se îmbracă în alb și negru, o sugestie a faptului că fidelitatea e o problemă de opțiune - este de părere unul dintre exegeții admirativi ai lui Chandler (Marling, 1986, p. 119). Chiar dacă acestei cohorte îi este opusă figura sobră, plină de demnitate a Adriennei Fromsett (brunetă, îmbrăcată auster și refuzând parfumul scump - atribut al feminității - oferit de Kingsley), ele dau culoarea și tot ele
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
poetului? De ce vorbește în șoaptă, atât de șoptit, încât nu-i poți distinge vocea. Unde sunt gândurile care-i frământă mintea, sentimentele ce-i răscolesc inima? Urmărind înșiruirea obositoare a unor adevăruri de mult cunoscute, întrerupte ici-colo de exclamații stereotipe, admirative sau reprobative (...) încerci zadarnic să descoperi pulsațiile inimii poetului, să auzi râsul său năvalnic sau plânsul său amar (...). Poetul rămâne într-o tăcere supărătoare cu toate că în aparență versurile vorbesc despre multe. Iată de pildă, poezia Lângă furnale de Constanța Tudorache
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
avea un apărător postum. Pe cine? Ironie supremă: pe Corneliu Vadim Tudor! Cred că s-ar răsuci bietul rabin În mormânt să știe că dintre toate posibilele persoane care i-ar putea readuce numele În discuție publică, și Încă Închip admirativ, a apărut Vadim spunând: „Nu a fost nici o altercație Între noi, În realitate Întotdeauna i-am admirat Înțelepciunea”. Substanța sigur că este oportunism, manipulare... Mircea Mihăieș: Și nerușinare! Vladimir Tismăneanu: Tu vrei să-i spui așa: e titlul volumului de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
fie o voce importantă. Cuvântul „important” nu are nici un fel de calitate normativă... Mircea Mihăieș: E descriptiv! Vladimir Tismăneanu: Ajungem chiar În situația În care nume de prim rang, pe care eu unul le respect În termeni mai mult decât admirativi, sunt acuzate de te miri ce. În acest timp, deschizi Internetul sau primești România Mare și vezi cum continuă aceleași bălăcăreli. Nu vreau să ajung la lucruri de genul lupul, părul și năravul, dar... Mircea Mihăieș: ...cam acolo suntem! E
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
am aflat porecla „Șah“, pe care doar câteva persoane o cunoșteau. Printre care și tu. II Tot ce exprimau în seara aceea glasurile lor, trupurile și, desigur, gândurile lor mi se părea marcat de o exagerare teatrală. Judecățile lor prea admirative în fața cutărei statui, dinaintea cutărui tablou. Surâsurile devenite, de prea multă fericire, grimase. Iar îndărătul acelor înfățișări entuziaste, îndiferența mult prea evidentă față de cel care le era prezentat. Și ipocrizia prea mondenă și aproape veselă cu care își făgăduiau să
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
fiind o pură figură a trecerii. Bucuria își schimbă semnul ușor și devine litanie, tipicuri și eresuri cărturărești abat de la curgerea lumii de-afară (Octombrie, Scrisoare). Vornicenii, Moneasa sunt aici Miorcanii și Florica poetului Pillat. Erotica filtrează nostalgic despărțirea, extazul admirativ și gestul cavaleresc. Misterul unei trecătoare captează fulgurant, ca în sonetul baudelairean. Frăgezimi de penel, cu reflex bizantin, ca la Adrian Maniu, povestesc despre o inocentă iubită. În fine, iubirea apare ca dar neorgolios și jertfă de sine, într-un
BALCESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
fac oamenii Pământului. După ce se luptă între ei: războaie, molime, acum vor să invadeze Cosmosul. Și desigur Împărăția ta. Soarele: Sfatul la care v-am chemat este să facem ordine. (intră Halley îmbrăcată în alb cu o trenă mare. Voci admirative) Uitați că a sosit și Mătușa Halley. Halley: Bine te-am găsit, Soare! Soarele: Mătușă, dar nu te schimbi deloc! Halley: Ne schimbăm cu toții odată cu Cosmosul, care este nemuritor. Venus: Crezi mătușă Halley că suntem nemuritori? Halley: Cosmosul este nemuritor
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
convorbire telefonică cu Francine, urmase calmul mesei de seară, În sufrageria albă și odihnitoare a hotelului, cu plante verzi, sticle de vin și flori pe mese. În aparență, nimeni nu era atent la Maigret, totuși devenise centrul unei atenții discrete, admirative și afectuoase totodată. Acum făcea plimbarea de seară. Undeva, dinspre cer, se auzea cum tună și, prin aerul Încremenit, treceau brusc răbufniri scurte de vânt. Apucaseră, parcă inconștient, pe strada Bourbonnais, unde era lumină la una dintre ferestrele de la primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
să fi fost în locul tău. Ai să te distrezi de minune. Jemima Jones are parte de multă atenție la aeroport, deși încă nu și-a dat seama de asta, prea prinsă de entuziasmul călătoriei ei, ca să mai surprindă și privirile admirative. Poate că e din cauză că arată cu adevărat ca una care a reușit, mai ales când își pune ochelarii ca să-și ascundă euforia. Sau poate pur și simplu pentru că, ajutată de zâna ei de poveste, Geraldine, Jemima pare desăvârșită arta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
mult... Harry făcu un gest cu mâna care spunea că abordarea ei nu e bună și că fetița sigur va reacționa violent. Continuă să mângâie cățelușa În timp ce vorbea cu Esmé: —E o cățelușă tare frumoasă! Și-apoi pe un ton admirativ: Și cum Dumnezeu ai reușit să treci cu ea de control și să o iei În avion? Esmé Îi arătă cum Își făcuse din bucata de tricou un fel de suport ca pentru o mână În ghips peste care Își pusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
a șaptea, de la orele de fizică. Dacă te uiți, vezi cablul care duce la bateria de mașină de doisprezece volți. Și Încă o baterie de rezervă mai Încolo. Se duse În fața bicicletei. —Foarte tare. Bărbatul de pe bicicletă zâmbi auzind tonul admirativ. —Și de ce nu-l cuplează direct la televizor? spuse Heidi. Și să pedaleze cât timp vor să se uite. Nu e o idee bună, zise Moff. Orice creștere a vitezei și a forței de frecare ar duce la explozia componentelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
coif de fier și un scut mare, rotund, și aștepta cu nerăbdare sfârșitul pregătirilor romanului, plimbându-se în sus și în jos, ca o fiară în Circ, acum cântărind în mână securea cu două tăișuri, acum rotind-o, sub privirile admirative ale spectatorilor. Sebastianus nici măcar nu se uita la el. — Fii atent, Eminentissime, îl preveni Mataurus, dându-i coiful. Tu ești foarte dibaci în mânuirea săbiei, dar barbarul acela îmi pare a fi deosebit de puternic. Iar dacă a ales securea, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
la amiază. Anrella privi la el și spuse: - Arăți obosit, dragă. Du-te în salon să te întinzi. Îmi pare rău că ai avut necazuri cu mașina. Trebuie să discut serios cu Gregory. El o privi de pe sofa cu ochi admirativi. Și fu șocat să-și dea seama că ea arată perfect capabilă să discute serios cu Gregory, sau cu oricine altcineva, de fapt. Era plăcută ochilor, nevasta asta a lui; și nu arăta crudă. Arăta doar matură. Teribil de matură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
abordare cognitivă a obiectului cercetat. Medic fiind (de unde și aerul său... doctoral), Emil Codrescu vede în Adela o ipostază a "corpului unei femei tinere, termenul ultim al evoluției cosmice", nuanțând metafizic cunoscuta ierarhizare pozitivistă a materiei. Cunoașterea fiind pentru Ibrăileanu admirativă, lecția predată Adelei constă, în fond, în a se cunoaște pe sine, ridicîndu-se la același nivel al admirației (vezi amintitele note asupra cunoașterii admirative ale lui Al. Paleologu). Între a cunoaște și a iubi există astfel o aproape deplină sinonimie
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
termenul ultim al evoluției cosmice", nuanțând metafizic cunoscuta ierarhizare pozitivistă a materiei. Cunoașterea fiind pentru Ibrăileanu admirativă, lecția predată Adelei constă, în fond, în a se cunoaște pe sine, ridicîndu-se la același nivel al admirației (vezi amintitele note asupra cunoașterii admirative ale lui Al. Paleologu). Între a cunoaște și a iubi există astfel o aproape deplină sinonimie, așa încît inițierea, socializantă inițial, distantă, devine treptat o inițiere erotică, iar depărtarea - prilejul unei apropieri. Apropierea lui Emil de Adela este o confesiune
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
pleca printre străini, la oraș. Că urmează să mă fac domnișoară. Aseară am regretat că n-am mărul să mă plâng. A trebuit să mă îmbrac elegant. Să mă deghizez în doamnă. Firește că lumea din jur e mulțumită și admirativă, dar eu continuu să mă simt în astfel de situații ca la un carnaval pentru care împrumut o costumație, o identitate. Mărul s-a uscat când eram studentă. Îmi vine să cred că de supărare. Se simțea neiubit, părăsit undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
aglomerat. Am căzut peste Aidan și a apucat să mă sărute, înainte să fiu aruncată în direcția opusă. Cu interes am spus: —Șapte din zece? N-am mai avut de mult unul de-ăsta. Ia zi. A clătinat din cap admirativ și a spus șoptit: —E bun tipul ăsta, Anna, serios că e. A văzut-o pe prințesa Diana într-un 7-111 la el în cartier, cumpărând un litru de Gatorade 2 și douășpe gogoși. —Ce aromă? —O cutie asortată. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Persia sau din India. Îmi petreceam zilele preumblându-mă printre tarabele din suk, vizitând moscheile, străduindu-mă să stau de vorbă cu orice persoană care știa câteva vorbe în arabă și notând uneori seara, în camera mea, cele observate, sub privirea admirativă a Hibei. Caravana noastră trebuia să rămână o săptămână la Tombuctu, înainte de a se deplasa spre Gao, reședința lui Askia, ultima etapă a călătoriei noastre. Numai ca, din nou - din pricina oboselilor drumului, desigur - unchiul a căzut bolnav. Frigurile cu accese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
chiar așa: piramidele „au formă circulară“. — Asta pentru că nu le-a văzut niciodată. Sau poate de foarte departe, și noaptea, Dumnezeu să-l ierte! Dar nu-l condamna pentru atâta lucru. Când un călător își istorisește isprăvile, devine prizonierul chicotelilor admirative ale celor ce-l ascultă. El nu mai îndrăznește atunci să spună „nu știu“ sau „n-am văzut“, de teamă că se face de râs. Există minciuni pentru care urechile sunt mai vinovate decât gura. Ne reluaserămm mersul înainte. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
lui. — Îl vezi pe cel cu tunica albă cu două dungi roșii? E arbiter. Iar cel din spatele lui, care duce armele... Vezi cum Salix ezită când trebuie să-și aleagă pumnalul... Skorpius însă... Grăsanul izbucni într-un hohot de râs admirativ. Skorpius înșfăcase rapid un trident, un pumnal și o plasă. Lui Valerius i se părea că scena se derula cu încetineala unei ceremonii funerare. Veni un al treilea bărbat, însărcinat cu probatio armorum. Verifică armele, încercă lamele și vârfurile, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
dialogul e mai mult un monolog, că Leonida povestește Efimiței o istorie precum Jupân Dumitrache povestea lui Ipingescu. Cinstea, la care își ridică Leonida consoarta de a o face auditoriul lui permanent, se simte în satisfacția femeii, în exclamațiile ei admirative. Rolul ei este de a-l face să se simtă fericit ca între amicii de altădată. B. Elvin vede în cei doi bătrâni „o întreagă categorie socială - mica burghezie izolată de viață vie”<footnote B. Elvin, op. cit., p. 114. footnote
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]