1,694 matches
-
a ajutat pe parcursul spitalizării; - dorința exprimată de a continua medicația după externare; - în general o stare optimistă la externare; - absența efectelor secundare extrapiramidale, în special akatisia, sau preznța lor redusă; - bună complianță anterioară; - internare voluntară în spital, prin contrast cu admisia forțată; Toți acești factori s-au asociat cu o complianță bună la tratament. Adams & Howe, 1993 subliniază necesitatea de a căuta variabile asociate cu noncomplianța și cu intervențiile terapeutice potențiale. învestigând cinci variabile: efecte secundare, dificultăți în obținerea medicamentelor, refuzul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
însă sunt aplicate sporadic și nu în toate zonele țării în același mod. Aceste măsuri, care trebuie puse în aplicare în perioada internării provizorii, oferă informații importante, atât pentru evaluarea inițială și pentru stabilirea planului terapeutic și de îngrijiri, la admisia bolnavului în spitalul de psihiatrie pentru măsuri de siguranță, cât și pentru monitorizarea bolnavului, a bolii și a comportamentului acestuia, din perioada cât acesta este internat. Informațiile acestea sunt deosebit de utile, mai ales, comisiilor medico-legale psihiatrice care efectuează expertizele semestriale
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
mai frecvent decît cei care au apelat la alte forme de plasament protejat (Brown, 1959). Aceasta a condus la o investigație asupra caracteristicilor mediului familial, care ar putea potența recăderile la o persoană deja vulnerabilă, care a suferit o primă admisie pentru o tulburare schizofrenică. Observațiile făcute asupra acestor familii, au concluzionat că nivelele înnalte de tensiune și implicare emoțională,caracterizează familiile în care se noteazăcele mai multe recăderi ale pacienților (Brown, 1985). În studiul original al lui Brown et all
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
într-o serie de studii ulterioare în Oslo (Sundby & Nyhus, 1963), Nottingham (Giggs & Cooper, 1987) sau Mannheim (Hafner et al, 1967). 35 de ani mai târziu, datele nu mai apărea atât de clare: în Chicago doare recăderile nu și primele admisii părea să se supună acestei distribuții (Levy & Rowitz, 1970), în timp ce pentru Manneneim, patternul de distribuție părea să se mențină. Se pare însă că asemenea paternuri de distribuție să reprezinte un artefact generat de fenomenul de "drift": predilecția bolnavilor pentru aceste
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
eliberare naționale și lupta pentru independență a statelor africane care încă se mai aflau sub dominație. Caracterul regional al organizației era dat de prevederea din statutul acesteia (denumit "Cartă") potrivit căreia nu puteau adera la organizație decât state africane, independente, admisia acestora stabilindu-se prin votul cu majoritate simplă a statelor membre. Statele aflate sub dominație nu puteau dobândi calitatea de stat membru în organizație, ci doar statut de observator. Însă, odată admis, fiecare stat membru beneficia de tratament egal, având
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
aripile edificiului să fie cât mai ușoară. Spitalul preconizat va trebui să fie suficient de încăpător pentru a cuprinde, în secții speciale, toate categoriile de alienați: "furioși, liniștiți, gatoși, hronici, acuți, convaliscenți și cei ținuți sub observație"82. (Secție de admisie). Toate construcțiile aferente vor avea săli spațioase pentru "ocuparea în comun al bolnavilor liniștiți, bolnavii agitați urmând să fie plasați la parter". Se insistă cu convingere pentru a se înlătura "de la ele (camerele bolnavilor, n.n.) tot ce ar purta caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
simț; simțuri; sincer; slobodă; sobă; spălat pe dinți; speranță; spune; spurcat; stricată; sunete; de șarpe; șoapte; ca o șură; tată; umed; urechi; uriașă; urla; uscat; uscată; vorbărie; vorbe înțelepte; vorbește mult; cea cu care vorbește; vorbitoare; zice; zîmbitoare; zonă de admisie (1); 1496/268/90/178/1 haină: îmbrăcăminte (101); geacă (41); groasă (33); căldură (32); frig (31); cald (28); bluză (22); frumoasă (20); nouă (17); veșmînt (16); om (15); rea (15); palton (14); blană (12); modă (11); scumpă (11); rochie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
exterioare a flăcării. Atât combustibilul, cât și aerul de combustie sunt proiectate din colțurile camerei de ardere, de-a lungul unei linii tangente la un cerc mic situat în centrul camerei de ardere. În unele cazuri, duzele din gurile de admisie pot fi înclinate în mod automat pentru a controla temperatura de ieșire a gazelor din camera de ardere, pentru a menține aburul încălzit sau reîncălzit la temperatura proiectată a sistemului. 5.1.1.3. Sistemul de ardere verticală Primele sisteme
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
cazanelor și de generare a aburului. Turbina cu abur produce aproximativ 80% din totalul energiei electrice. În prezent, sistemele PFBC sunt capabile să atingă randamente termice de până la 45%. Îmbunătățirile suplimentare sunt limitate din cauza temperaturii relativ scăzute a gazului de admisie al turbinei, care este determinată de temperatura de ardere în cazanul cu strat fluidizat. Mai multe scheme de proces pentru a crește temperatura de admisie a turbinei cu gaz au fost propuse și sunt analizate. Aceste configurații ale procesului oferă
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
termice de până la 45%. Îmbunătățirile suplimentare sunt limitate din cauza temperaturii relativ scăzute a gazului de admisie al turbinei, care este determinată de temperatura de ardere în cazanul cu strat fluidizat. Mai multe scheme de proces pentru a crește temperatura de admisie a turbinei cu gaz au fost propuse și sunt analizate. Aceste configurații ale procesului oferă valori de eficiență considerabil mai mari, dar nicio instalație pilot sau demonstrativă nu a fost construită deocamdată. Controlul intrinsec al emisiilor este una dintre caracteristicile
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
conducă la eficiențe și la capacități de producție mai mari. O turbină cu gaz este compusă în esență din trei elemente: un compresor, o cameră de combustie și o turbină de expansiune. Aerul este preluat de compresor prin sistemul de admisie al aerului, este filtrat și apoi comprimat la o presiune între 10 și 30 bar în turbine cu gaz industriale aeroderivative sau în turbine industriale mai mari. Deoarece o turbină cu gaz consumă cantități mari de aer de combustie, prezența
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
de la turbina cu gaz, iar restul de o treime de la turbina cu abur. Cu toate acestea, experiența recentă sugerează că există dificultăți în realizarea nivelurilor foarte mari de eficiență. Deoarece mai puțin de o treime din oxigenul din aerul de admisie este consumat pentru arderea în turbina cu gaz, arderea suplimentară a combustibilului este posibilă în gazele evacuate. În instalațiile moderne, acest lucru duce la o ușoară creștere a ratei de generare a energiei termice. Cu toate acestea, în cogenerarea industrială
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
combustibilului elimină impuritățile și apa din combustibil. Păcura grea este preîncălzită la viscozitatea dorită, pentru o bună atomizare a combustibilului la duză. Atunci când funcționează cu combustibil lichid ușor este necesară o preîncălzire sau o separare a combustibilului. Geometria duzei pentru admisia combustibilului reprezintă unul dintre factorii-cheie pentru procesul de ardere. Arderea se realizează parțial la volum constant, cu o creștere a presiunii, etapa importantă a procesului având loc la presiune constantă. Arderea nu este continuă, ci apare numai în timpul unei perioade
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
ventricul drept plămâni atriu stâng) este conectată în serie cu cea sistemică (ventricul stâng țesuturi atriu drept) la nivelul valvelor atrioventriculare (fig. 28). Fiecare din cele două circuite circulatorii are propria pompă ventriculară (tab. 4), iar atriile sunt camere de admisie ce se contractă pentru a adăuga un volum suplimentar de sânge la umplerea ventriculară pasivă. Legile fizice care guvernează curgerea sângelui sunt prezentate mai jos. Pe scurt, în aortă și arterele mari sângele curge rapid, sub presiune mare și oscilantă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
uman are aproape exclusiv rolul de a pompa ritmic sânge în cadrul aparatului circulator. Fiecare din cele două circuite, sistemic și pulmonar, este deservit de propria pompă, adică ventriculul stâng, respectiv ventriculul drept. Fiecare din atrii funcționează ca o cameră de admisie pentru ventriculul corespunzător, iar unidirecționalitatea curgerii este asigurată de sistemul valvular. Sistola atrială o precede pe cea ventriculară, fiind astfel realizată o mai bună umplere cu sânge a ventriculelor. Există o terminologie clasică privind activitatea cardiacă, bazată pe așa-numitele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ciclul cardiac Inima ca organ este specializată exclusiv pentru punerea în mișcare a sângelui (funcție de pompă). Energia mecanică potențială necesară apare sub formă de tensiune parietală activă a miocardului ventricular în timpul contracției sale (sistolă). Atriile funcționează ca și camere de admisie pentru fiecare pompă ventriculară și contribuie activ la umplerea ventriculară prin sistola atrială. Din punct de vedere strict fiziologic generarea potențialului de acțiune la nivel sinoatrial reprezintă debutul fiecărui ciclu cardiac (revoluție cardiacă). Ciclul cardiac poate fi descris sub aspect
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ventricul drept plămâni atriu stâng) este conectată în serie cu cea sistemică (ventricul stâng țesuturi atriu drept) la nivelul valvelor atrioventriculare (fig. 28). Fiecare din cele două circuite circulatorii are propria pompă ventriculară (tab. 4), iar atriile sunt camere de admisie ce se contractă pentru a adăuga un volum suplimentar de sânge la umplerea ventriculară pasivă. Legile fizice care guvernează curgerea sângelui sunt prezentate mai jos. Pe scurt, în aortă și arterele mari sângele curge rapid, sub presiune mare și oscilantă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
uman are aproape exclusiv rolul de a pompa ritmic sânge în cadrul aparatului circulator. Fiecare din cele două circuite, sistemic și pulmonar, este deservit de propria pompă, adică ventriculul stâng, respectiv ventriculul drept. Fiecare din atrii funcționează ca o cameră de admisie pentru ventriculul corespunzător, iar unidirecționalitatea curgerii este asigurată de sistemul valvular. Sistola atrială o precede pe cea ventriculară, fiind astfel realizată o mai bună umplere cu sânge a ventriculelor. Există o terminologie clasică privind activitatea cardiacă, bazată pe așa-numitele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
ciclul cardiac Inima ca organ este specializată exclusiv pentru punerea în mișcare a sângelui (funcție de pompă). Energia mecanică potențială necesară apare sub formă de tensiune parietală activă a miocardului ventricular în timpul contracției sale (sistolă). Atriile funcționează ca și camere de admisie pentru fiecare pompă ventriculară și contribuie activ la umplerea ventriculară prin sistola atrială. Din punct de vedere strict fiziologic generarea potențialului de acțiune la nivel sinoatrial reprezintă debutul fiecărui ciclu cardiac (revoluție cardiacă). Ciclul cardiac poate fi descris sub aspect
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
ventricul drept plămâni atriu stâng) este conectată în serie cu cea sistemică (ventricul stâng țesuturi atriu drept) la nivelul valvelor atrioventriculare (fig. 28). Fiecare din cele două circuite circulatorii are propria pompă ventriculară (tab. 4), iar atriile sunt camere de admisie ce se contractă pentru a adăuga un volum suplimentar de sânge la umplerea ventriculară pasivă. Legile fizice care guvernează curgerea sângelui sunt prezentate mai jos. Pe scurt, în aortă și arterele mari sângele curge rapid, sub presiune mare și oscilantă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
uman are aproape exclusiv rolul de a pompa ritmic sânge în cadrul aparatului circulator. Fiecare din cele două circuite, sistemic și pulmonar, este deservit de propria pompă, adică ventriculul stâng, respectiv ventriculul drept. Fiecare din atrii funcționează ca o cameră de admisie pentru ventriculul corespunzător, iar unidirecționalitatea curgerii este asigurată de sistemul valvular. Sistola atrială o precede pe cea ventriculară, fiind astfel realizată o mai bună umplere cu sânge a ventriculelor. Există o terminologie clasică privind activitatea cardiacă, bazată pe așa-numitele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
ciclul cardiac Inima ca organ este specializată exclusiv pentru punerea în mișcare a sângelui (funcție de pompă). Energia mecanică potențială necesară apare sub formă de tensiune parietală activă a miocardului ventricular în timpul contracției sale (sistolă). Atriile funcționează ca și camere de admisie pentru fiecare pompă ventriculară și contribuie activ la umplerea ventriculară prin sistola atrială. Din punct de vedere strict fiziologic generarea potențialului de acțiune la nivel sinoatrial reprezintă debutul fiecărui ciclu cardiac (revoluție cardiacă). Ciclul cardiac poate fi descris sub aspect
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
ventricul drept plămâni atriu stâng) este conectată în serie cu cea sistemică (ventricul stâng țesuturi atriu drept) la nivelul valvelor atrioventriculare (fig. 28). Fiecare din cele două circuite circulatorii are propria pompă ventriculară (tab. 4), iar atriile sunt camere de admisie ce se contractă pentru a adăuga un volum suplimentar de sânge la umplerea ventriculară pasivă. Legile fizice care guvernează curgerea sângelui sunt prezentate mai jos. Pe scurt, în aortă și arterele mari sângele curge rapid, sub presiune mare și oscilantă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
uman are aproape exclusiv rolul de a pompa ritmic sânge în cadrul aparatului circulator. Fiecare din cele două circuite, sistemic și pulmonar, este deservit de propria pompă, adică ventriculul stâng, respectiv ventriculul drept. Fiecare din atrii funcționează ca o cameră de admisie pentru ventriculul corespunzător, iar unidirecționalitatea curgerii este asigurată de sistemul valvular. Sistola atrială o precede pe cea ventriculară, fiind astfel realizată o mai bună umplere cu sânge a ventriculelor. Există o terminologie clasică privind activitatea cardiacă, bazată pe așa-numitele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ciclul cardiac Inima ca organ este specializată exclusiv pentru punerea în mișcare a sângelui (funcție de pompă). Energia mecanică potențială necesară apare sub formă de tensiune parietală activă a miocardului ventricular în timpul contracției sale (sistolă). Atriile funcționează ca și camere de admisie pentru fiecare pompă ventriculară și contribuie activ la umplerea ventriculară prin sistola atrială. Din punct de vedere strict fiziologic generarea potențialului de acțiune la nivel sinoatrial reprezintă debutul fiecărui ciclu cardiac (revoluție cardiacă). Ciclul cardiac poate fi descris sub aspect
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]