476 matches
-
Dacă o licitație publică, privind livrarea de nave pentru serviciile maritime românești, a fost cîștigată de șantierele din Saint Nazaire, fiindcă cele din Italia cereau cu 25% mai mult, reprezentanții Italiei în loc să se supere pe compatrioții lor și să-i admonesteze, găseau aici un nou motiv pentru refrenul lor antifrancez și de incriminări contra noastră. În această privință, în loc să ne conjugăm eforturile pentru bune relații politice și o dezvoltare fructuoasă de schimburi economice, Legația României de la Roma nu găsea nici o colaborare
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
să amintească acest fapt! Și, într-adevăr, erau presiuni mari să fie dați afară cei doi, presiuni insistente care veneau nu numai de la partid, dar și de la Uniune.Ă Cum își justifica Raicu „blândețea” cronicilor sale și refuzul de a admonesta impostura literară, drapată, nu rareori, de o teamă politică prostituantă? Avea o teorie (cred că sugerată lui de Matei Călinescu, care m-a rugat și el să-l angajez într-un post adjunct din cele două pe care le mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mitologic mitocănesc“, să savurezi alunecarea „Constituției“ spre „Costicuție“, să citești cu glas tare, printre hohote de râs, descrierea lenei cronice valahe drept „Pigritia orientalis fetida“ sau „stenograma“ năucitoare a modului „cum se înțeleg țăranii“. Când o vajnică matroană română își admonestează copilul care își bagă mâna în nas în prezența perechii regale, spunându-i, printre dinți: „șezi frumos că te vede madam Carol!“ nu e vorba nici de antimonarhism, nici de critica pedagogiei „burgheze“, ci, înainte de toate, de hazul imanent al
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cu ochiul omenesc, pe când ea trebuie privită cu ochiul credinței». Acela și lucru s-a întâmplat și când a fost mustrat pentru că surorile (viitoarele Slujitoare Sărace) primiseră o fată de 15 ani, adunată de pe stradă. Cardinalul, prost informat, l-a admonestat: «Ce faceți din surori? Eu i-am răspuns: Ceea ce Divina Providență va voi. Deocamdată lucrează pentru Casă, iar acum au adunat o fată de pe drumuri, refuzată de toți. Eminența Sa mi-a spus: Nu, nu, e mai bine să o
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a acționa ca un magnet pentru masa nemulțumiților.” Deși Vadim a fost văzut deci ca un «cavaler al dreptății» nu putem explica spiritul său răzbunător și fanatismul unor adepți ai săi: În timpul campaniei electorale din 2000, Dinescu (Mircea) a fost admonestat în Piatra Neamț, după ce a vorbit în favoarea unui candidat local al PD, și aproape linșat de un grup de activiști PRM conduși de Dumitru Badea. Badea era senator PRM de Neamț și membru al comisiei juridice a Senatului. Potrivit unui purtător
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
șoltuzului, a pârgarilor și a altor „oameni buni și bătrâni”, ce fuseseră martori, după dreptul cutumiar. Judecata Episcopiei nu era întotdeauna „dreaptă și curată”, iar zvonurile privind abuzurile clerului au ajuns și la urechile domnitorului. Antioh Cantemir (1695-1700, 1705-1707) îl admonesta, în plin Divan, pe episcopul Varlaam de la Huși: „Popo! Ce nu giudeci dreptu când îți vin cărțile mele? Ți-oiu rade pletele!”. Nu știm cum vor fi făcut judecată alți episcopi, acesta fiind un subiect de cercetare special, la granița
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu securitatea, din care se vede că nu „partidul e-n toate”, ci securitatea, dar mediocru la guvernare (atâta poate el!), nu-i lăsat să facă nici atât cât ar putea face, că vine peste el spărgătorul de alianțe, care-l admonestează, îl desconsideră, îi dictează, îl umilește și tare l-ar schimba, dar se opune o prevedere a Constituției. Matrozul fără flotă habar n-are că Napoleon, strateg genial, atât de mare, încât, de 200 de ani, francezii se hrănesc din
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Nicolaie". Acolo, tradițional, era spațiul "șcheienilor", unde orice acțiune a oricărui intrus era primită cu ostilitate bine calculată, adică el era mai întâi întrebat pe cine caută în cartierul lor, dacă răspunsul intrusului nu era clar și politicos, intrusul era admonestat să plece, după care, imediat, se adunau câțiva alți tineri, care aplicau nepoftitului corecțiile considerate de ei drept necesare pentru securitatea cartierului lor. Îmi aduc aminte de o întâmplare grăitoare, în acest sens. La scurt timp după moartea lui Stalin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
nu era nimic grav. Dar ce-ar fi putut să i se întâmple, ne-am despărțit adineauri în fața poștei?..." Ce-a putut să i se întâmple ce-a putut să i se întâmple? îl maimuțări comisarul. Se ridică pentru a admonesta mai îndeaproape această uluitoare naivitate: Vrei să-ți spun eu ce i s-a putut întâmpla? Dacă nu te deranjează să răcnești așa?... I-a spart nasul vreunul dintre bosiacii ăia pe care nu încetați să-i răsfățați! Dar de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
O să-ți dai seama singur, Filip!" Lillișu, înroșindu-se toată, împinse deoparte scaunul și ieși precipitat din cameră. Caterina se ridică să se ducă după ea, explicând reacția tinerei fete: "A devenit foarte susceptibilă..." Constantin, profund afectat de incident, o admonestă pe fetiță. Gata să plângă, Nel nu înțelegea ce i se reproșează. Portretul poate că nu-i reușise, putea să accepte asta, dar nu ofensa modelul: "N-am urâțit-o." Constantin puse capăt discuției: "Du-te și-i cere iertare
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
duminica își ținea încă toate făgăduielile. Traversă coridorul și întârzie o clipă în pragul ușii ca să privească grădina. Colegele ei de clasă se plimbau în grupuri mici, flecărind și râzând cu distincție. Din când în când, se opreau ca să le admonesteze pe cele mici, care, prinse de joacă, li se încurcau printre picioare. Gabriela nu avea poftă să se închidă într-o clasă, afară era prea frumos, dar, ducându-se să se plimbe singură, risca privirile ironice, ba chiar și zeflemelile
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Suruga! Unde e marele General Yoshimoto? O rafală de vânt ridică marginea unei perdele, fulgerul lumină și Jinnai văzu un om purtând o haină roșie peste armură și un coif cu opt dragoni pe blazon. Glasul furios cu care-și admonesta vasalii putea fi al lui Yoshimoto: — Pe mine lăsați-mă! E o urgență! N-am nevoie de o mulțime de oameni În jurul meu. Fugăriți inamicul care a venit să vă ofere capul lui. Omorâți-l pe Nobunaga! Nu mă apărați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Spune că nu trebuie să greșim și te pot asigura că nu-ți va uita niciodată prietenia. Murashige deveni puțin mai serios și vorbi oarecum din inimă: — De fapt, am primit de la Hideyoshi două sau trei scrisori În care mă admonesta și sunt mișcat de prietenia lui. Dar Akechi Mitsuhide și alți vasali ai clanului Oda au venit unul după altul, ca trimiși ai Seniorului Nobunaga și i-am refuzat pe toți. Cu siguranță, acum nu pot să accept cererea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
dinspre un șir de pruni se auzi, pe neașteptate, un glas: — Sunteți acolo, stăpâne? Am vești importante. Chipul vasalului păli. — Adună-te. Un samurai trebuie să vorbească stăpânit despre problemele importante, Îl mustră Shoyoken. Shoyoken nu făcea numai să-l admonesteze pe tânăr, ci Încerca și să-și liniștească nepotul. Spre deosebire de obișnuita sa manieră decisă, Katsuyori pălise, fiind surprins. — Nu e un fleac. Credeți-mă că e ceva foarte important, stăpâne, replică Genshiro, În timp ce se prosterna. Kiso Yoshimasa din Fukushima a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
le legă de șei. Nu se va pune la socoteală ca infidelitate dacă nu muriți aici. De veți scăpa cu viață, creșteți-vă copiii și aveți grijă să țină slujbe de comemorare pentru jalnicul clan al fostului nostru stăpân. Astfel, admonestându-le pe mamele care plângeau atât de tare Împreună cu copii lor, Sozo lovi fără milă, cu coada lăncii, cei trei cai pe care le urcase. Caii porniră la galop, În timp ce mamele și copiii plângeau și se tânguiau. Apoi, Sozo se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
majoritate de voturi, ca Hideyoshi să fie recunoscut ca aghiotant al tânărului senior, alături de cei doi tutori ai acestuia. Pe temeiul acestui fapt, nu putea fi acuzat de Înfumurare. Și, numai pentru că nu putea găsi nici un motiv de a-l admonesta pe Hideyoshi, Katsuie arăta extrem de nemulțumit. — Vă rog să vă duceți la altar În ordinea cuvenită, mârâi Katsuie la Nobuo și Nobutaka, smucindu-și bărbia. Vorbea cu glas scăzut, dar fierbând de indignare. — Scuză-mă, te rog, Îi spuse Nobuo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
și Îmbrăcă armura care fusese pusă lângă patul lui. În timp ce termina, cineva bătu la ușa colibei, după care se Împinse În ea cu tot trupul. Ușa căzu Înăuntru, cu trei-patru vasali rostogolindu-se peste ea. — Shibata! strigară. — Liniștiți-vă! Îi admonestă Sebei. Din relatările incoerente ale grăjdarilor scăpați cu viață, Sebei nu putu afla pe unde răzbătuse inamicul, nici cine era În frunte. Ar fi o ispravă extraordinară, chiar și pentru un dușman Îndrăzneț, să pătrundă atât de departe În spatele liniilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
că un soldat profită de prilejurile care i se ivesc. Cum putem ședea aici, lăsând această ocazie căzută din cer să ne scape printre degete? Vă rog, dați-mi mie În seamă urmărirea, insista Nobuo, cu vehemență crescândă. Ieyasu Îl admonestă În două-trei vorbe, dar Nobuo făcea paradă de curaj mai mult decât oricând Înainte. Contrazicându-l pe Ieyasu, se purta ca un copil răzgâiat, care nu ascultă de nimeni. — Ei bine, atunci nu mai e nimic de făcut. Fă cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
direcție freudiană, eul subliminal îi apare ca depozitar al unei experiențe elementare, urcând fie din refulări individuale infantile, fie din tare filogenetice (Râsul, Adevărul, Fereastra, Somnul ș.a.). Atunci când îi preferă ipostaza de factor moderator, de instanță superioară dominând, ba chiar admonestând moral ființa socială (Păianjenul negru, Omul din vis, Omul care și-a găsit umbra ș.a.), orientarea pare să sugereze apropierea de viziunea poetului și cercetătorului englez F.W.H. Myers, foarte popular în Europa prin lucrarea postumă Personalitatea umană și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
a asculta. Profesorul autoritativ pare dispus să stabilească o minimă colaborare cu elevii săi: el fixează restricții ferme elevilor, dar, în același timp, încurajează și independența. Profesorul autoritativ explică adesea necesitatea adoptării unor reguli și justifică impunerea unor decizii; el admonestează politicos, dar sever comportamentul perturbator al elevului, uneori putând încălca anumite limite și reguli, dar numai după o considerare atentă a circumstanțelor. Profesorul autoritativ este deschis discuțiilor cu elevii, acceptă chiar controversele și dezbaterile critice; elevii știu că-și pot
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
profesorului are un efect semnificativ nu numai asupra elevului aflat "în culpă", ci și asupra restului clasei. Kounin a numit acest efect, răsfrânt asupra elevilor care n-au participat la actul de indisciplină, efect de undă. În momentul în care admonestează un elev, profesorul trebuie să aibă în vedere și implicațiile care pot decurge din acest fapt în raport cu restul clasei, deoarece acestea nu sunt de neglijat. De pildă, când elevul admonestat ocupă un loc central în matricea sociometrică a grupului (adică
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
transformă în oroare exacerbată, paralizantă: "[e]a se dădu înapoi, amuțită de groază, și apariția o ajunse în iatacul în care încă plutea mireasma caldă a dragostei". În lumina dezintegratoare de mituri, adevărul iese la iveală: "nu era decât vechilul". Admonestat de îndrăgostită, acesta își verbalizează prompt suspiciunile; bruscat, devine amenințător. În cele din urmă, "a ieșit, tropăind din cizmele grele". Profilul de anxioasă al protagonistei este dublat de unul eminamente mistic. Pasajul următor este o remarcabilă radiografie sinestezică a unui
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
băgat de seamă este că d-na Rădulescu avea exact părerea d-sale, exprimîndu-se însă ironic. Nesimțind antifraza, corespondență noastră vede în autoarea scrisorii un dușman. Deși îi era un aliat și un precursor. În fine, dl I. Pomojnicu o admonestează și el drastic pe d-na Speranța Rădulescu, citind-o însă corect, și luînd deschis partea d-lui Mihăieș. Și care credeți că e obiectul nemulțumirii d-lui pomojnicu? Autoarea scrisorii nu de soarta țării se preocupă, ci de cea
Dreptul la opinie, dreptul la replică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18080_a_19405]
-
Luni îmi înaintez demisia", a spus fostul europarlamentar. În opinia sa, un partid "nu trebuie să fie mereu la remorca partidului principal". "Ori de câte ori am avut puncte de vedere, completări, nu critici, analize ale situației, am fost respins, am fost chiar admonestat că nu am voie să critic Guvernul", a adăugat el. Coșea s-a arătat nemulțumit și de situația de la UNPR sector 5, unde adeziunile se fac pe "trei pâini".
Mircea Coşea anunţă că demisionează din UNPR () [Corola-journal/Journalistic/47453_a_48778]
-
burg cu alură medievală, înghețat în mentalitățile epocii revolute, întreținute de bigotismul primarului conte, ce crede că-și va reconsolida astfel autoritatea de bărbat abandonat de soție (excelent Alfred Molina, caricaturizînd virilitatea ultragiată). Episodul în care acest personaj negativ e admonestat exemplar - uitîndu-și de principii, se-mbuibă și adoarme în vitrină - pare desprins din filmul lui Peter Greenaway Bucătarul, hoțul, nevasta lui și amantul ei. Umorul fin amendează discret excesele de orice fel. Indiferent că aparțin unei bătrîne bolnave care-și
Ciocolată și film by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15972_a_17297]