11,268 matches
-
longitudinal că prezența unei dizabilități în cazul copiilor adoptați nu reprezintă un factor predictibil pentru întreruperea/ desfacerea adopției, ba mai mult, în a doua etapă prezența unei dizabilități a fost asociată cu o evoluție pozitivă a adopției. Relația cu copiii adoptați a fost apreciată de majoritatea părinților ca fiind una favorabilă. De asemenea participarea școlară a copiilor și rezultatele copiilor au fost apreciate pozitiv. 76% dintre copiii cu dizabilități studiați și 29% dintre cei fără dizabilități frecventau o școală cu un
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mame). Media de vârstă a copiilor în momentul adopției a fost de 5,4 ani. Majoritatea copiilor au avut un istoric de maltratare: abuz fizic (65%), abuz emoțional (72%), neglijare fizică (83%). Adițional, 77% dintre părinți au declarat că, copiii adoptați au prezentat manifestări comportamentale și emoționale îngrijorătoare. Ancheta pe baza de chestionar, Tan, Tony Xing, 2006 și-au propus să examineze influența neglijării în copilăria mică asupra dezvoltării competențelor sociale în perioadele ulterioare 115 fete din China, adoptate de 110
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
familii americane, împărțite în două grupuri: un grup de control, format din 84 de fete și un grup format din 31 de fete cu istoric de neglijare. părinții adoptatori au completat 2 chestionare: unul referitor la datele demografice ale copilului adoptat și altul referitor la adaptare; s-au utilizat scale din chestionare standardizate și variabile utilizate în studii similare Deși studiile demonstrează rezultate pozitive, totuși un număr mic de copii cu dizabilități sunt adoptați. Coyne 154, într-o sinteza a unor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
profesională în raport cu alte persoane cu dizabilități. O altă barieră o reprezintă resursele și în special lipsa sau insuficiența resurselor financiare alocate familiilor pentru a îngriji un copil cu dizabilități. Un mare neajuns este cel al serviciilor sociale. Copiii cu dizabilități adoptați și familiile lor au nevoie de ele pe termen lung, uneori chiar pe parcursul întregii vieți. Tendința specialiștilor de a se opune adopției copiilor cu dizabilități de către asistenții maternali, reprezintă o altă piedică. În fine, o ultimă piedică semnalată de Coyne
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în formele particulare de adopție 2.4.1 Adopția închisă versus adopția deschisă În secțiunea de față ne-am propus să prezentăm o analiză a impactului adopției deschise asupra tuturor celor trei părți implicate în acest proces: părinți biologici, copii adoptați, părinți adoptatori. Rațiunea pentru care am ales să ne oprim și asupra părinților biologici, este aceea că, în cazul adopțiilor deschise, într-o măsură mai mare sau mai mică, ei interacționează cu familia adoptivă influențându-i adaptarea. În prezent în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
lor pozitive. Lipsa legăturii mamelor biologice cu familia adoptivă și, mai ales, lipsa informațiilor despre copilul dat spre adopție cauzează trăiri traumatizante părinților biologici 163, trăiri imposibil de șters, asociate cu o nevoie permanentă de a primi informații despre copilul adoptat. Winkler și Keppel 164 semnalau și ei prin studiile lor trăiri profund negative, de pierdere, care, potrivit studiilor lui Condon 165 pot lua forma unei tristeți profunde, a furiei și a vinovăției. Aceste trăiri se mențin la fel de intense pe perioade
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
perspectiva copilului, care se situează împotriva adopției deschise: copilul se poate simți "prins la mijloc" între părinții biologici și părinții adoptatori; contactul lui cu părinții biologici poate fi distructiv pentru rutina zilnică a familiei adoptive; legătura de atașament dintre copilul adoptat și părinții adoptatori poate fi deteriorată 171. Pe de altă parte susținătorii adopțiilor deschise consideră că, părinții biologici stabilesc o legătură cu copilul adoptat înainte de nașterea copilului, legătură care nu poate fi schimbată sau negată prin documente legale 172; sentimentele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
familiei adoptive și una imaginara a familiei biologice, pe de alta parte 176. Rezultatele studiilor empirice. Grotevant și McRoy 177, respectiv Wrobel et al178, arătau prin studiile lor că, multe dintre temerile inițiale legate de adopția deschisă sunt nefundamentate. Copiii adoptați nu par a se confrunta cu dificultatea de a-și manifesta loialitatea față de cele două familii și nici nu par a prezenta diferențe în raport cu copiii care nu au avut contact cu părinții biologici, în ceea ce privește valorizarea de sine sau gradul de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
curiozitate pentru cunoașterea părinților biologici. Brodzinsky 179 arăta în studiul lui că, cu cât gradul de deschidere al adopției este mai ridicat și interacțiunea familiei adoptive cu cea biologică este mai frecventă cu atât nivelul stimei de sine al copiilor adoptați este mai crescut. De asemenea gradul de deschidere al adopției corelează pozitiv și cu gradul de comunicare despre adopție. Nu s-au identificat legături între deschiderea adopției și problemele de comportament raportate de părinții adoptatori. În mod specific, copiii care
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
deschis despre adopție cu părinții adoptatori, nu numai că au prezentat un nivel al stimei de sine mai crescut ci, părinții au raport pentru ei mai puține dificultăți de adaptare. Tabelul 2.12 Studii cu privire la efectele adopției deschise asupra copiilor adoptați Autori, an, unde s-a realizat studiul Obiectivul studiului Eșantion Metode utilizate Principalele rezultate Berry, 1993, California, SUA identificarea experienței adoptatorilor în adopțiile deschise 1268 familii care au adoptat 1396 copii din California ancheta pe bază de chestionar contactul postplasament
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
modele atitudinale în funcție de relațiile post-plasament în definirea deschiderii adopției: de respingere a deschiderii, de acceptare a deschiderii și de deplină "îmbrățișare" a deschiderii Brodzinsky, 2006, SUA contribuția relativă a deschiderii structurale a familiei versus deschiderea spre comunicare asupra adaptării copilului adoptat s-au definit două forme de adopție deschisă: deschidere structurală (structural openness), similară cu ceea ce McRoy et al. defineau adopție complet deschisă, care implică schimbul de informații de identificare și contactul dintre familia adoptivă și părinții biologici deschidere spre comunicare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Inventory Adoption Communication Openness Scale Self-Perception Profile for Children Child Behavior Checklist cu cât gradul de deschidere al adopției este mai ridicat și interacțiunea familiei adoptive cu cea biologică este mai frecventă cu atât nivelul stimei de sine al copiilor adoptați este mai crescut. gradul de deschidere al adopției corelează pozitiv și cu gradul de comunicare despre adopție. nu s-au identificat legături între deschiderea adopției și problemele de comportament raportate de părinții adoptatori. copiii care au putut comunica deschis despre
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
când primesc acceptul și sunt recunoscuți ca atare de părinții biologici, relațiile familiale sunt mai sănătoase într-o atmosferă de deschidere și onestitate 182, pot preveni temerile și fanteziile care, altfel pot avea efecte negative asupra relației lor cu copiii adoptați, prin posibilitatea de a le oferi copiilor informații corecte despre aceștia 183. Studiile empirice indică, în mare măsură rezultate pozitive. De pildă, Grotevant și colaboratorii săi184, în diferite studii, arătau că familiile adoptive nu prezintă temeri legate de eventuala încercare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
lor; părinții adoptatori simt că dețin controlul asupra gradului de intruziune a părinților biologici în viața lor, sunt mult mai empatici în raport cu copiii, dar și cu părinții biologici, au un sentiment de încredere în raport cu permanența relației dintre ei și copilul adoptat și prezintă mai puțină teamă în raport cu eventuala încercare a părinților adoptatori de a-și redobândi copilul/copiii. Berry 185 arăta prin studiul său că majoritatea părinților adoptatori se simțeau confortabil în a primi și a oferi informații în relația lor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
asociat cu implicarea mamei biologice în planificarea contactului, absența experiențelor de abuz în istoricul psiho-medical al copil, nivelul de educație al mamelor biologice, vârsta mai înaintată a mamelor adoptatoare și întâlnirile pre-plasament dintre părinții adoptatori și cei biologici. În timp ce copiii adoptați transrasial s-au bucurat mai puțin de contactul cu părinții lor biologici decât ceilalți, părinții care au adoptat transrasial nu au prezentat nici o diferență din punct de vedere al confortului și al satisfacției în relaționarea cu părinții biologici 186. Într-
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
4.2 Adopția internațională și transetnică / transrasială După 1970 s-au efectuat o serie de studii care și-au propus să evalueze rata de succes a adopțiilor transetnice, efectele acestei forme de adopție asupra dezvoltării psihologice și sociale a copiilor adoptați, precum și satisfacțiile/dificultățile întâmpinate de părinții adoptatori înainte și după încheierea adopției. În studiile identificate nu s-au evidenția probleme deosebite manifestate de copiii adoptați transrasial, iar rata de succes a acestor adopții s-a dovedit a fi similară sau
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a adopțiilor transetnice, efectele acestei forme de adopție asupra dezvoltării psihologice și sociale a copiilor adoptați, precum și satisfacțiile/dificultățile întâmpinate de părinții adoptatori înainte și după încheierea adopției. În studiile identificate nu s-au evidenția probleme deosebite manifestate de copiii adoptați transrasial, iar rata de succes a acestor adopții s-a dovedit a fi similară sau cu puțin diferită față de cea a adopțiilor intra-rasiale190. De pildă, Zastrow 191 arăta, în unul dintre primele studii efectuate asupra familiilor care au adoptat transrasial
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
identității și prezența unui sentiment bine conturat, de apartenență la propria rasă. De pildă, Simon și Altstein 195, arătau în prima etapă (1971-1972) a unui studiu longitudinal, derulat pe o perioada de 20 de ani că, adopțiile transrasiale oferă copiilor adoptați, dar și copiilor biologici, oportunitatea de a dezvolta preocuparea pentru diferite rase și respect pentru caracteristicile fizice indiferent de diferențe. Această afirmație s-a bazat pe rezultatele aplicării testului Kenneth-Clark "păpușa". În contradicție cu toate rezultatele studiilor anterioare realizate pe
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Simon și Altstein nu au manifestat o preferință pentru păpușile albe. Păpușile albe nu au fost apreciate a fi nici mai deștepte, nici mai frumoase sau mai amabile comparativ cu păpușile negre. Studiile referitoare la gradul de adaptare al copiilor adoptați transrasial la mediul familial, social și școlar demonstrează și ele rezultate satisfăcătoare. Feigelman și Silverman 196 au comparat gradul de adaptare al copiilor columbieni, coreeni și afro-americani, adoptați transrasial cu gradul de adaptare al copiilor adoptați intra-rasial. Rezultatele au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
comparativ cu păpușile negre. Studiile referitoare la gradul de adaptare al copiilor adoptați transrasial la mediul familial, social și școlar demonstrează și ele rezultate satisfăcătoare. Feigelman și Silverman 196 au comparat gradul de adaptare al copiilor columbieni, coreeni și afro-americani, adoptați transrasial cu gradul de adaptare al copiilor adoptați intra-rasial. Rezultatele au demonstrat că, acei copii adoptați transrasial s-au adaptat în mod similar celor adoptați intra-rasial, cu mici variații. Astfel, copiii columbieni s-au arătat chiar ușor mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de adaptare al copiilor adoptați transrasial la mediul familial, social și școlar demonstrează și ele rezultate satisfăcătoare. Feigelman și Silverman 196 au comparat gradul de adaptare al copiilor columbieni, coreeni și afro-americani, adoptați transrasial cu gradul de adaptare al copiilor adoptați intra-rasial. Rezultatele au demonstrat că, acei copii adoptați transrasial s-au adaptat în mod similar celor adoptați intra-rasial, cu mici variații. Astfel, copiii columbieni s-au arătat chiar ușor mai bine adaptați decât copiii adoptați intra-rasial. Nici
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
social și școlar demonstrează și ele rezultate satisfăcătoare. Feigelman și Silverman 196 au comparat gradul de adaptare al copiilor columbieni, coreeni și afro-americani, adoptați transrasial cu gradul de adaptare al copiilor adoptați intra-rasial. Rezultatele au demonstrat că, acei copii adoptați transrasial s-au adaptat în mod similar celor adoptați intra-rasial, cu mici variații. Astfel, copiii columbieni s-au arătat chiar ușor mai bine adaptați decât copiii adoptați intra-rasial. Nici copiii coreeni nu au prezentat probleme mai mari de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și Silverman 196 au comparat gradul de adaptare al copiilor columbieni, coreeni și afro-americani, adoptați transrasial cu gradul de adaptare al copiilor adoptați intra-rasial. Rezultatele au demonstrat că, acei copii adoptați transrasial s-au adaptat în mod similar celor adoptați intra-rasial, cu mici variații. Astfel, copiii columbieni s-au arătat chiar ușor mai bine adaptați decât copiii adoptați intra-rasial. Nici copiii coreeni nu au prezentat probleme mai mari de adaptare decât copiii adoptați intra-rasial, exceptând frecvența mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adaptare al copiilor adoptați intra-rasial. Rezultatele au demonstrat că, acei copii adoptați transrasial s-au adaptat în mod similar celor adoptați intra-rasial, cu mici variații. Astfel, copiii columbieni s-au arătat chiar ușor mai bine adaptați decât copiii adoptați intra-rasial. Nici copiii coreeni nu au prezentat probleme mai mari de adaptare decât copiii adoptați intra-rasial, exceptând frecvența mai mare a problemelor de creștere și a disconfortului creat de propria înfățișare. Doar copiii afro-americani au prezentat câteva semne
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adaptat în mod similar celor adoptați intra-rasial, cu mici variații. Astfel, copiii columbieni s-au arătat chiar ușor mai bine adaptați decât copiii adoptați intra-rasial. Nici copiii coreeni nu au prezentat probleme mai mari de adaptare decât copiii adoptați intra-rasial, exceptând frecvența mai mare a problemelor de creștere și a disconfortului creat de propria înfățișare. Doar copiii afro-americani au prezentat câteva semne în plus de neadaptare față de copiii adoptați intra-rasial, dar dovezile au arătat că, aceste semne
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]