KorAP: Find »[drukola/base=adoptat & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...60 >

1,476 matches

Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830

împlinit vârsta de 10 ani. Autoritatea tutelara poate da încuviințare adoptatorului minor, la cererea acestuia, după împlinirea vârstei de 14 ani, să aibă locuința pe care o cere desăvârșirea învățăturii sau pregătirii profesionale (art.102 din C.fam). j. Cetățenia adoptatului a) Dobândirea cetățeniei române Art.6 din Legea nr. 21/1991 privind cetățenia română, prevede ca minorul (persoana sub 18 ani) străin sau fără cetățenie adoptat de un cetățean român sau de doi soți cetățeni români dobândește cetățenia română. Când

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
21/1991 privind cetățenia română, prevede ca minorul (persoana sub 18 ani) străin sau fără cetățenie adoptat de un cetățean român sau de doi soți cetățeni români dobândește cetățenia română. Când numai unul din soții adoptatori este cetățean român , cetățenia adoptatului se decide de adoptatori, de comun acord și în caz de neînțelegere, instanța competentă să încuviințeze adopția hotărăște asupra cetățeniei adoptatului. b) Pierderea cetățeniei române prin adopție Minorul cetățean român, adoptat de un cetățean străin, pierde cetățenia română, in condițiile

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
sau de doi soți cetățeni români dobândește cetățenia română. Când numai unul din soții adoptatori este cetățean român , cetățenia adoptatului se decide de adoptatori, de comun acord și în caz de neînțelegere, instanța competentă să încuviințeze adopția hotărăște asupra cetățeniei adoptatului. b) Pierderea cetățeniei române prin adopție Minorul cetățean român, adoptat de un cetățean străin, pierde cetățenia română, in condițiile in care adoptatorii sau adoptatorul solicită aceasta în mod expres și dacă adoptatul este considerat, potrivit legii străine, că a dobândit

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
instanța competentă să încuviințeze adopția hotărăște asupra cetățeniei adoptatului. b) Pierderea cetățeniei române prin adopție Minorul cetățean român, adoptat de un cetățean străin, pierde cetățenia română, in condițiile in care adoptatorii sau adoptatorul solicită aceasta în mod expres și dacă adoptatul este considerat, potrivit legii străine, că a dobândit cetățenia străină (art.29 alin.1 din Legea nr. 21/1991). c) Schimbarea cetățeniei adoptatorului În situația in care se schimba cetățenia adoptatorilor se produc anumite corelații si in problema cetățeniei adoptatului

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
adoptatul este considerat, potrivit legii străine, că a dobândit cetățenia străină (art.29 alin.1 din Legea nr. 21/1991). c) Schimbarea cetățeniei adoptatorului În situația in care se schimba cetățenia adoptatorilor se produc anumite corelații si in problema cetățeniei adoptatului ca și în cazul părinților firești. Dobândirea cetățeniei române de către adoptator produce efecte asemănătoare asupra cetățeniei adoptatului, ca și în cazul părinților firești. V.7. Desființarea și desfacerea adopției a. Generalități Adopția încheiată cu nerespectarea condițiilor de fond și formă

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
nr. 21/1991). c) Schimbarea cetățeniei adoptatorului În situația in care se schimba cetățenia adoptatorilor se produc anumite corelații si in problema cetățeniei adoptatului ca și în cazul părinților firești. Dobândirea cetățeniei române de către adoptator produce efecte asemănătoare asupra cetățeniei adoptatului, ca și în cazul părinților firești. V.7. Desființarea și desfacerea adopției a. Generalități Adopția încheiată cu nerespectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 25/1997 este lovită de sancțiunea nulității, ceea ce înseamnă

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
existența unor cauze de nulitate absolută a actului adopției, pe care le va putea invoca din oficiu. Cazurile în care poate fi declarată nulitatea absolută a adopției sunt următoarele: * Adopția s-a încheiat fără consimțământul adoptatorului sau fără cel al adoptatului .minor peste 10 ani 256; * Adoptarea unei persoane cu capacitate deplină de exercițiu, fără ca aceasta să fi fost crescută pe timpul minorității sale de către adoptator (art.2 alin.2 din Ordonanță). În acest caz, adopția este încheiată cu nerespectarea uneia din

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
persoane cu capacitate deplină de exercițiu, fără ca aceasta să fi fost crescută pe timpul minorității sale de către adoptator (art.2 alin.2 din Ordonanță). În acest caz, adopția este încheiată cu nerespectarea uneia din condițiile ei de validitate, privitoare la persoana adoptatului; * Adopția unui copil de către două sau mai multe persoane care nu sunt soț și soție (art.4 alin.1). Interzicerea adopțiilor multiple urmărește să prevină suprapunerea mai multor raporturi de rudenie născute ca efect al adopției, precum și preîntâmpinarea conflictelor dintre

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
se referă la adopțiile succesive ale aceluiași copil; c. Adopția încheiată de un adoptator care nu îndeplinește cerințele legale referitoare la deplina capacitate de exercițiu a adoptatorului. Acesta trebuie să fie cu cel puțin 18 ani mai în vârstă decât adoptatul, să prezinte condiții materiale și garanțiile morale necesare asigurării dezvoltării armonioase a copilului, si care încalcă principiul protejării intereselor superioare ale copilului. Neîndeplinirea acestor condiții este sancționată cu nulitatea adopției, deoarece în astfel de situații este afectat însăși scopul pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului și Adopție și care sunt atribuțiile ei în realizarea adopției? b) Teste de autoevaluare: 1) Condițiile de fond la adopție sunt următoarele: a) consimțământul copilului care a împlinit 10 ani; b) diferența de vârstă dintre adoptat și adoptator de cel puțin 18 ani; c) sunt adoptați doar copii minori. 2) Constituie impedimente la adopție: a) rudenia; b) calitatea de soți a adoptatorilor și adoptatului; c) existența unei adopții nedesfăcute a acelui copil. 3) Procedura adopției este

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
consimțământul copilului care a împlinit 10 ani; b) diferența de vârstă dintre adoptat și adoptator de cel puțin 18 ani; c) sunt adoptați doar copii minori. 2) Constituie impedimente la adopție: a) rudenia; b) calitatea de soți a adoptatorilor și adoptatului; c) existența unei adopții nedesfăcute a acelui copil. 3) Procedura adopției este alcătuită din următoarele faze: a) administrativă, realizată de către instituțiile create în acest scop; b) judecătorească, de încuviințare a adopției de către instanță; c) notarială, pentru autentificarea consimțământului la adopție

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
acelui copil. 3) Procedura adopției este alcătuită din următoarele faze: a) administrativă, realizată de către instituțiile create în acest scop; b) judecătorească, de încuviințare a adopției de către instanță; c) notarială, pentru autentificarea consimțământului la adopție; 4) Efectele adopției sunt: a) numele adoptatului; b) cetățenia copilului adoptat; c) întreținerea copilului de către adoptator. 5) Pot fi adoptați: a) copilul minor; b) copilul major, dacă a fost crescut de către adoptator în timpul minorității sale; c) toți cei care doresc acest lucru. 6) Comitetul Român pentru Adopție

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
adopției este alcătuită din următoarele faze: a) administrativă, realizată de către instituțiile create în acest scop; b) judecătorească, de încuviințare a adopției de către instanță; c) notarială, pentru autentificarea consimțământului la adopție; 4) Efectele adopției sunt: a) numele adoptatului; b) cetățenia copilului adoptat; c) întreținerea copilului de către adoptator. 5) Pot fi adoptați: a) copilul minor; b) copilul major, dacă a fost crescut de către adoptator în timpul minorității sale; c) toți cei care doresc acest lucru. 6) Comitetul Român pentru Adopție (C.R.A.) are următoarele

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
cooperează cu autoritățile străine competente în realizarea adopțiilor internaționale; c) coordonează întregul cadru instituțional al adopției, 7) Poate avea calitatea de părinte adoptiv (adoptator): a) familia care dorește acest lucru; b) orice persoană interesată; c) persoana sau familia care oferă adoptatului condițiile materiale și morale, precum și toate garanțiile prevăzute de lege. CAPITOLUL VI OBLIGAȚIA LEGALĂ DE ÎNTREȚINERE Cunoașterea problemei obligației de întreținere Obligația legală de întreținere este îndatorirea impusă de lege unei persoane de a acorda altei persoane mijloacele necesare traiului

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
care au vocație la întreținere Persoanele prevăzute de art. 86 C. fam. sunt: * între soț și soție. Aceasta presupune existența căsătoriei valabile; * între părinți și copii, fără a deosebi după cum aceștia sunt din căsătorie sau din afara căsătoriei; * între adoptator și adoptat. În urma apariției Ordonanței de urgență nr. 25 / 1997 cu privire la adopție trebuie avut în vedere că, în prezent, adopția dă naștere la rudenie între adoptat și descendenții săi, pe de o parte, și rudele adoptatorului, pe de altă parte. Așa fiind

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
fiind, în acest caz, obligația de întreținere dintre bunici și nepoți și strănepoți, dintre frați și surori trebuie înțeleasă ca referindu-se și la rudele prin adopție. Obligația de întreținere între părinți și copii include și raportul dintre adoptator și adoptat; * între bunici și nepoți. În lumina celor mai sus arătate când: bunicul este adoptatorul și nepotul este descendentul adoptatului, obligația de întreținere exista potrivit legii * între străbunici și strănepoți: obligația de întreținere există conf. prev. legale; * între frați și surori

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
ca referindu-se și la rudele prin adopție. Obligația de întreținere între părinți și copii include și raportul dintre adoptator și adoptat; * între bunici și nepoți. În lumina celor mai sus arătate când: bunicul este adoptatorul și nepotul este descendentul adoptatului, obligația de întreținere exista potrivit legii * între străbunici și strănepoți: obligația de întreținere există conf. prev. legale; * între frați și surori, fără a deosebi după cum sunt din căsătorie sau din afara căsătoriei, ori din adopție; * între celelalte persoane anume prevăzute de

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
imposibilitate absolută de a-și întreține copilul, ori nu are mijloace îndestulătoare. C. Frații și surorile își datorează întreținere după părinți, însă înaintea bunicilor. În cazul adopției, obligația de întreținere între adoptat și copilul firesc al adoptatorului ori un alt adoptat al aceluiași adoptator când adopția s-a încuviințat de către instanța de judecată există în aceleași condiții recunoscute fraților și surorilor rezultați din căsătorie sau din afara ei, după părinți, însă înaintea bunicilor. D. Între "celelalte persoane prevăzute de lege" (art. 86

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
există o excepție, și anume descendentul, cât timp este minor, are drept la întreținere fiind dispensat de a dovedi că se află în nevoie din cauza incapacității de a munci. Descendentul este copilul din căsătorie, și din afara căsătoriei, precum și pe cel adoptat. C. Condiții speciale pentru unele categorii de obligații de întreținere A. În unele cazuri, pe lângă cele două condiții menționate, creditorul obligației de întreținere trebuie să îndeplinească unele cerințe. In cazul obligației de întreținere între foștii soți a căror căsătorie a

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
toți creditorii întreținerii. Titlul IV PROTECȚIA COPILULUI CAPITOLUL I OCROTIREA PĂRINTEASCĂ Cunoașterea problemei ocrotirei părintești Ocrotirea părintească reprezintă ansamblul obligațiilor și datoriilor care revine părinților față de copiii lor minori, în egală măsură pentru copilul din căsătorie, din afara căsătoriei și cel adoptat, a cărei exercitare sa face exclusiv în interesul minorilor, sub îndrumarea și controlul efecitv și permanent al autorității tutelare. Durata de timp în care se realizează ocrotirea părintească cuprinde perioada de la nașterea copilului și până la majorat, când acesta dobândeșta capacitatea

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
încetează la majoratul său și cea care durează cât timp acesta este bolnav. b) Noțiunea de ocrotire părintească Ocrotirea părintească reprezintă ansamblul drepturilor și îndatoririlor care revine părinților față de copiii lor minori, în egală măsură pentru copilul din căsătorie, cel adoptat și cel rezultat din afara căsătoriei, a căror exercitare trebuie să se facă exclusiv în interesul minorului, sub îndrumarea și controlul efectiv și permanent al autorităților tutelare. Ocrotirea părintească durează 285 de la nașterea copilului până la majoratul său, la împlinirea vârstei de

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
când minorul este lipsit de ocrotirea părintească, atunci când părinții minorului sunt decedați, necunoscuți, decăzuți din drepturile părintești, puși sub interdicție, dispăruți sau declarați morți, minori sau condamnați la o pedeapsă privată de libertate ori în cazul desfacerii adopției dacă fostul adoptat este minor, iar instanța apreciază ca fiind în interesul minorului instituirea tutelei. La intrarea în funcție, tutorele are obligația de a cere autorității tutelare desemnarea unui delegat care să inventarieze toate bunurile minorului. Ținând seama de munca depusă de tutore

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
în imposibilitatea, din diferite motive, de a redobândi exercițiul drepturilor părintești). Această împrejurare este prevăzută de art. 9 O.U.G. nr. 25/ 1997, aprobată prin Legea nr. 87/1998, 319 care are următorul cuprins : La desfacerea adopției, dacă fostul adoptat este minor, părinții firești redobândesc drepturile părintești, numai dacă instanța judecătorească, in interesul minorului, nu hotărăște instituirea unei tutele." În vederea instituirii tutelei minorului aflat în oricare dintre situațiile prevăzute de art. 113 C. fam., autoritatea tutelară competentă poate fi sesizată

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
încredințare se face în cadrul procedurii administrative a adopției, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art.6, art.7 alin.1 lit.a și d și în art.8 din Ordonanța nr. 25/1997, adică atestatul și consimțământul părinților firești ai adoptatului, ai persoanei ori familiei care dorește să adopte. Copilul care este lipsit de părinți sau de îngrijire corespunzătoare, este primit în familia adoptatorilor unde urmează a fi crescut ca și un copil firesc al acestora. Încredințarea copilului în vederea adopției este

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
1993. Art. 23 din O.U.G. nr.25/1997 prevede obligația Comitetului Român pentru Adopții, ajutat de reprezentanțele diplomatice și consulare române) de-a depune diligențele necesare pe lângă autoritățile sau organismele statului al cărui cetățean este adoptatorul pentru ca minorul adoptat să beneficieze de garanțiile și normele echivalente celor aplicate în cazul unei adopții naționale. e) Măsuri educative Potrivit noilor reglementări din O.U.G.nr.26/1997, măsura educativă este o măsură de protecție a copilului care a săvârșit o faptă

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]