1,765 matches
-
fi beneficiat de plasament în centru de plasament, aspect expectat ca urmare a vârstei mici a copiilor în momentul adopției. Este interesant de specificat faptul că, majoritatea celor care au beneficiat de măsura plasamentului familial, au fost plasați la familia adoptivă, care ulterior i-a adoptat. Datele indică o asociere semnificativă între anumite județe în care s-a înfăptuit adopția și această practică (V=0,675, p<0,000). După cum indică valorile reziduale ajustate adopția copiilor din plasament familial este mult
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
să se înfăptuiască în Bihor și Pitești, și mai puțin probabil în regiunea Harghita/Covasna, respectiv Brașov/Sibiu. Tabelul 4.13 Adopția copiilor din plasament familial în diferite regiuni 300 Persoane infertile Regiuni Copil adoptat din plasament familial la familia adoptivă Bihor 3,3** Harghita/Covasna -2,9** Pitești 3,7** Brașov/Sibiu -4,2** Preluarea copilului în plasament familial anterior adopției se practică în cel puțin două condiții: pe de o parte, când copiii sunt abandonați încă de la naștere, fără
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în cele șase județe, nu am avut la dispoziție nicio metodă de control pentru a ne asigura că ne-au fost date spre analiză toate dosarele de adopție înregistrate în acea perioadă. Capitolul 5 Tranziția spre parentalitate și adaptarea familiei adoptive 5.1 Abordări teoretice 5.1.1 Definirea conceptelor 5.1.2 Ipotezele cercetării 5.2 Designul cercetării 5.2.1 Metode și instrumente 5.2.2 Eșantionarea și procesul de colectare a datelor 5.3 Caracteristici ale copiilor adoptați
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
să nu fie la fel de sănătos precum a fost declarat în documentele medicale din dosarul de adopție etc. În analiza noastră ne vom centra pe câteva caracteristici ale copilului care, potrivit literaturii de specialitate (vezi capitolul 2), provoacă stres în familia adoptivă: vârsta și genul copilului, istoricul de plasament, starea de sănătate psiho-fizică și conduita în raport cu părinții adoptatori. În plus, în demersul de cercetare calitativ vom lua în considerare factorii familiali și sociali, pre și post adopție care se asociază cu evenimentul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
În mod special au fost luate în considerare studiile lui Barth și Berry 314, ale lui Groze et al.315, respectiv Groza et al316. 5.2.2 Eșantionarea și procesul de colectare a datelor La acest studiu au participat familii adoptive, constituite după 2005, din județele Covasna, Harghita, Alba, Cluj, Mureș, Sibiu, Pitești, Brașov și Bihor. În primele cinci județe contactarea familiilor adoptatoare s-a realizat prin poștă, cu spijinul Oficiului Român pentru Adopție. Au fost trimise chestionare tuturor familiilor adoptatoare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
acest proces. De cele mai multe ori, vârsta înaintată a copilului ascunde în spate un istoric social și de plasament încărcate de evenimente nefavorabile dezvoltării copilului. În cazul acesta vârsta copilului se asociază semnificativ cu tulburările comportamentale manifestate de copil în familia adoptivă, semnificând că, cu cât vârsta este mai înaintată cu atât copilul este mai predispus să manifeste tulburări de comportament. Tabelul 5.5 Asocieri între dimensiunile dezvoltării copilului, factorii socio-demografici și istoricul de plasament 324 Gen masculin Vârstă în momentul adopției
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în cazul copiilor care au beneficiat numai de măsura plasamentului în centre, în acest caz, stimularea cognitivă și comunicarea cu asistenții maternali putând reprezenta o posibilă explicație. 5.3.2 Conduita copilului adoptat A. Descriere. Analiza conduitei copilului în raport cu mama adoptivă ne relevă faptul că majoritatea copiilor manifestă încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare și de a-și petrece timpul liber cu mamele adoptive (vezi Tabelul 5.6). Mediile pentru toți cei cinci indicatori situându-se toate între valorile 3 și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
reprezenta o posibilă explicație. 5.3.2 Conduita copilului adoptat A. Descriere. Analiza conduitei copilului în raport cu mama adoptivă ne relevă faptul că majoritatea copiilor manifestă încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare și de a-și petrece timpul liber cu mamele adoptive (vezi Tabelul 5.6). Mediile pentru toți cei cinci indicatori situându-se toate între valorile 3 și 4, 4 fiind valoarea maximă a scalei. Tabelul 5.6 Conduita copilului în raport cu mama adoptivă Medie Abatere standard Min. Max. Conduita copilului în raport cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de a-și petrece timpul liber cu mamele adoptive (vezi Tabelul 5.6). Mediile pentru toți cei cinci indicatori situându-se toate între valorile 3 și 4, 4 fiind valoarea maximă a scalei. Tabelul 5.6 Conduita copilului în raport cu mama adoptivă Medie Abatere standard Min. Max. Conduita copilului în raport cu mama adoptivă 18,2 1,465 13 20 Încredere 3,75 ,422 2 4 Respect 3,31 ,601 2 4 Afecțiune 3,69 ,383 2 4 Dorință de comunicare 3,68 ,391
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Tabelul 5.6). Mediile pentru toți cei cinci indicatori situându-se toate între valorile 3 și 4, 4 fiind valoarea maximă a scalei. Tabelul 5.6 Conduita copilului în raport cu mama adoptivă Medie Abatere standard Min. Max. Conduita copilului în raport cu mama adoptivă 18,2 1,465 13 20 Încredere 3,75 ,422 2 4 Respect 3,31 ,601 2 4 Afecțiune 3,69 ,383 2 4 Dorință de comunicare 3,68 ,391 2 4 Dorință de a-și petrece timpul cu mama
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
influențează semnificativ negativ conduita copilului în raport cu mama, dimensiunile afectate în mod special sunt respectul și afecțiunea. Interesant de constat este asocierea negativă dintre plasamentul copilului la asistent maternal profesionist și respectul față de mamă. Tabelul 5.7 Conduita copilului în raport cu mama adoptivă, asociată cu particularitățile socio-demografice și istoricul de plasament ale copilului adoptat 325 Vârstă Gen Copilul nu a beneficiat de protecție specială Copilul a fost în plasament la AMP Copilul a fost în plasament în CP Copilul a fost în plasament
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
056 -,123 ,089 -,065 -,152 5.3.3 Relația dintre starea de sănătate și conduita copilului Asociind conduita copilului cu prezența diferitelor categorii de tulburări, constatăm faptul că, prezența tulburărilor de comportament se asociază semnificativ negativ cu conduita față de mama adoptivă, în special cu variabilele încredere, respect și afecțiune manifestate de copil în raport cu aceasta (vezi Tabelul 5.8). De asemenea, problemele de sănătate par a influența conduita copilului, dar în mod special pe o dimensiune și anume dorința de petrecere a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de copil în raport cu aceasta (vezi Tabelul 5.8). De asemenea, problemele de sănătate par a influența conduita copilului, dar în mod special pe o dimensiune și anume dorința de petrecere a timpului liber. Tabelul 5.8 Conduita copilului în raport cu mama adoptivă, asociată cu tulburări psiho-sociale și probleme de sănătate 326 Tulburări de comportament Tulburări emoționale Tulburări senzoriale Dezvoltarea cognitivă și a limbajului Dezvoltare fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar Conduita copilului raportat la mama -,571** ,109 ,101 -,190
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de comunicare -,278 ,102 ,046 ,078 -,195 Dorință de a-și petrece timpul cu dvs. -,189 ,073 ,033 ,120 -,386* Tulburările emoționale, senzoriale și întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului nu par a influența semnificativ conduita copilului în raport cu mama adoptivă. 5.3.4. Concluzii și implicații practice Majoritatea copiilor prezintă în momentul adopției diferite tulburări fizice sau psihologice. Cei mai mulți copii au întârzieri în dezvoltare fizică, mai exact greutate scăzută, înălțime mică, și probleme medicale precum rahitism, anemie, dificultăți de nutriție
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
măsură și conduita copilului în raport cu părinții adoptatori. Este recunoscut că, modelul de interacțiune copil-părinte/îngrijitor din primele 18/24 de luni de viață și istoricul de plasament influențează calitatea relațiilor pe care copilul le va stabili ulterior cu membrii familiei adoptive 328. Punând în balanță datele consemnate în dosarele de adopție de către practicieni cu referire la sănătatea copiilor și datele expuse de părinții adoptatori post-adopție, concluzionăm că, în cazul în care "dosarul copilului" a reprezentat singura sursă de informare și pregătire
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de copii. Dimpotrivă, accentuăm și aici capacitatea ridicată de recuperare pe care o posedă majoritatea copiilor, în condițiile în care întâlnesc un mediu favorabil de dezvoltare, pregătit să răspundă nevoilor lor. Considerăm necesară dezvoltarea de servicii specifice la care familia adoptivă să aibă acces în diferitele etape ale dezvoltării sale. Adopția copiilor este un proces de durată, care nu trebuie perceput încheiat definitiv odată cu finalizarea procedurii judecătorești sau a celor doi ani de monitorizare. 5.4 Expectanțele și resursele părinților adoptatori
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
00 4,00 Preoți 2,07 1,19 1,00 4,00 Analizând indicatorii din cadrul fiecărei categorii, constatăm că specialiștii DGASPC (M=3,4), medicii (M=3,24) și membrii familiei extinse (M=3,07) sprijină cel mai mult familia adoptivă. Este important de semnalat, având în vedere probleme psiho-comportamentale frecvente la copiii adoptați, că psihologii și psihoterapeuții sunt percepuți ca fiind profesioniștii care conferă spijin redus părinților adoptatori (vezi Tabelul 5.13). C. Accesibilitatea, nevoia și utilizarea serviciilor sociale. În
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
încă din perioada pre-adopție, o strategie de coping pe care aceștia o numesc "respingerea diferențelor", strategie care de multe ori este adoptată din teama de stigmatizare. Cei care se conduc după această strategie consideră că, integrarea unui copil în familia adoptivă, nu este cu nimic diferită integrării unui copil nou născut într-o familie biologică. O altă posibilă explicație este lipsa de conștientizare a posibilelor constrângeri și provocări cu care se pot confrunta și a importanței informării pentru a preîntâmpina acești
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
2 Resurse și expectanțe pentru familia copilului cu tulburări de comportament. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 336 În ceea ce privește resursele sociale, identificăm o asociere negativă între prezența tulburărilor de comportament și suportul formal de care a beneficiat și beneficiază familia adoptivă. De asemenea identificăm nevoia de servicii de pregătire pre-adopție și de consiliere post-adopție pentru părinții adoptatori. Figura 5.3 Resurse și expectanțe pentru familia copilului cu întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 337
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Relația mamei cu copilul adoptat și partenerul marital asocierea variabilelor 342 Relația afectivă Acceptare Abilitatea de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului Implicare activă și suport Relația părinților post adopție Caracteristici socio-demografice ale adoptatorilor Nivel educațional al mamei adoptive ,118 ,103 ,190 -,134 -,067 Nivel profesional al mamei adoptive ,267 -,074 ,053 ,0633 -,098 Venit ,145 -,098 ,195 -,213 ,309 Resursele adoptatorilor Suficiența informațiilor .599** .346 .531* .655** .268 Corectitudinea informațiilor 0,126 ,029 ,457* ,487* ,019 Nevoia de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
342 Relația afectivă Acceptare Abilitatea de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului Implicare activă și suport Relația părinților post adopție Caracteristici socio-demografice ale adoptatorilor Nivel educațional al mamei adoptive ,118 ,103 ,190 -,134 -,067 Nivel profesional al mamei adoptive ,267 -,074 ,053 ,0633 -,098 Venit ,145 -,098 ,195 -,213 ,309 Resursele adoptatorilor Suficiența informațiilor .599** .346 .531* .655** .268 Corectitudinea informațiilor 0,126 ,029 ,457* ,487* ,019 Nevoia de servicii -.479* -.456* -.189 -.498* -.010 Accesarea serviciilor -.275 -.134
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
parte dintre variabilele dependente fiind introduse în modele numai dacă s-au asociat cu variabila dependentă testată. Conduita copilului în raport cu mama se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Unele dintre aceste variabile sunt de asemenea asociate cu conduita copilului în raport cu tatăl adoptiv. Dintre variabilele referitoare la caracteristicile socio-demografice ale părinților adoptatori (nivel educațional, nivel profesional, venit), niciuna nu se asociază semnificativ cu relația mamei cu copilului, respectiv cu partenerul marital. În ceea ce privește resursele disponibile părinților adoptatori constatăm că, resursele informaționale, suficiența și corectitudinea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
o astfel de asociere. În schimb nevoia de servicii, se asociază negativ cu majoritatea variabilelor dependente. Expectanțele părinților raportat la caracteristicile copilului se asociază cu majoritatea variabilelor dependente. Rezultatele analizelor de regresie efectuate cu scopul de a explica relația mamei adoptive cu copilul adoptat și partenerul marital sunt rezumate în Tabelul 5.18. În ceea ce privește relația afectivă dintre mama adoptivă și copilul adoptat, ecuația de regresie finală explică 77,6% din variația totală. Așa cum anticipam, relația afectivă este negativ influențată de tulburările
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
raportat la caracteristicile copilului se asociază cu majoritatea variabilelor dependente. Rezultatele analizelor de regresie efectuate cu scopul de a explica relația mamei adoptive cu copilul adoptat și partenerul marital sunt rezumate în Tabelul 5.18. În ceea ce privește relația afectivă dintre mama adoptivă și copilul adoptat, ecuația de regresie finală explică 77,6% din variația totală. Așa cum anticipam, relația afectivă este negativ influențată de tulburările de comportament (β = 0,607), tulburările emoționale (β = -0,407) și întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
modele inițiale prezintă influență semnificativă, în modelele finale își pierd din semnificație, ceea ce ar putea indica o influență indirectă asupra variabilei dependente, mediată de variabilele care definesc starea de sănătate psiho-fizică. O influență pozitivă în formarea relației afective dintre mama adoptivă și copilul adoptat o are prezența resurselor informaționale, mai exact suficiența informațiilor primite anterior adopției (β = 0,554), confirmarea expectanțelor părinților adoptatori (β = 0,320) și conduita pozitivă a copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,200). Acceptarea copilului, definită prin
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]