1,960 matches
-
de leguminoase ce fixează azotul Înaintea Însămânțării de cereale), teste care au arătat că efectul acestui tip de fertilizare depinde În mare măsură variabilele amintite, precum și de alegerea momentului potrivit și de umiditatea solului, care favorizează reacțiile chimice (mai Întâi aerobe, iar apoi anaerobe) necesare producerii de mai mult humus. Vezi Sir Albert Howard, An Agricultural Testament, Oxford University Press, Londra, 1940. Alcalinizarea are loc și În reacție cu sărurile lăsate În urmă de irigațiile intensive. Agricultorii din acele zone ale
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
3 și 2/3 din musculatura organismului uman). 2) În funcție de sursele energetice și durata efortului, rezistența este clasificată în: a) Rezistența anaerobă: specifică pentru eforturile cuprinse între 45 secunde și 2 minute (numite și eforturi de durată scurtă); b) Rezistența aerobă: specifică pentru eforturile care depășesc 8 minute (numite și eforturi de lungă durată); c) Rezistența mixtă: specifică pentru eforturile cuprinse între 2 și 6 minute (numite și eforturi de durată medie), în care pe fondul unor procese de tip aerob
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
aerobă: specifică pentru eforturile care depășesc 8 minute (numite și eforturi de lungă durată); c) Rezistența mixtă: specifică pentru eforturile cuprinse între 2 și 6 minute (numite și eforturi de durată medie), în care pe fondul unor procese de tip aerob apar și unele anaerobe, mai ales spre limita inferioară de efort. 3) În funcție de modul în care se combină cu alte calități motrice, rezistența se clasifică în: a) Rezistență în regim de viteză; b) Rezistență în regim de forță; c) Rezistență
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
va putea dezvolta rezistența cu condiția ca pacest proces să fie condus științific; între 7 și 10/11 ani vom pune accentul pe dezvoltarea rezistenței generale, prin eforturi de lungă durată, în tempouri uniforme; între 10 și 12 ani capacitatea aerobă crește progresiv; Importante pentru studenții noștri sunt cerințele care trebuie respectate în procesul de instruire pentru a putea dezvolta rezistența: exercițiile pentru dezvoltarea rezistenței vor trebui să solicite capacitatea de efort aerob, deoarece copii și adolescenții au o capacitate de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
tempouri uniforme; între 10 și 12 ani capacitatea aerobă crește progresiv; Importante pentru studenții noștri sunt cerințele care trebuie respectate în procesul de instruire pentru a putea dezvolta rezistența: exercițiile pentru dezvoltarea rezistenței vor trebui să solicite capacitatea de efort aerob, deoarece copii și adolescenții au o capacitate de efort anaerob redusă; în lecția de educație fizică, se va evita metoda eforturilor repetate care să includă distanțe care solicită glicoliza anaerobă. Forța Literatura de specialitate ne prezintă o serie de definiții
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
3. Calitățile motrice de bază Viteza (viteză de reacție la stimuli vizuali, viteză de execuție în acțiuni motrice singulare, viteză de deplasare pe direcție rectilinie). Îndemânarea (coordonarea acțiunilor motrice realizate individual). Forța (forță dinamică segmentară). Rezistența (rezistență generală la eforturi aerobe). 4. Deprinderi motrice de bază Mers (mers obișnuit cu ținută corectă și coordonare de brațe, mers cu păstrarea direcției către diferite repere; mers în coloană câte unul). Alergare (pasul de alergare, alergare cu păstrarea direcției, alergare în coloană câte unul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de bază Viteza (viteză de reacție la stimuli vizuali și auditivi, viteză de execuție cu obiecte portative, viteză de deplasare). Îndemânarea (în acțiuni motrice individuale și pe perechi). Forța (forță dinamică generală și segmentară). Rezistența (rezistență cardio respiratorie la eforturi aerobe). 4. Deprinderi motrice de bază Mers (mers pe vârfuri, pe călcâie, pe părțile inferioare și exterioare a labei piciorului, mers ghemuit). Alergare (alergare cu genunchii sus, alergare cu călcâiele la șezut, alergare cu ocoliri de obstacole, alergare în coloană câte
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de reacție la stimuli auditivi și tactili; viteza de execuție în acțiuni variate; viteza de deplasare pe 25 m). Îndemânarea (în acțiunile segmentelor corpului; în manevrarea de obiecte). Forța (forță segmentară cu învingerea greutății propriului corp). Rezistența (rezistență la eforturi aerobe; rezistență musculară locală). 4. Deprinderi motrice de bază Mers (mers în coloană câte doi, mers cu pas fandat, mers cu pas adăugat, mers cu diferite poziții ale brațelor). Alergare (alergare cu picioarele înainte, alergare cu pas încrucișat, alergare cu schimbare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
viteză de deplasare pe distanța de 30 metri). Îndemânarea (coordonarea acțiunilor motrice în acțiunile segmentelor corpului; în manevrarea de obiecte; în relații motrice de colaborare cu partenerii). Forța (forță dinamică segmentară și generală, forță explozivă). Rezistența (rezistență generală la eforturi aerobe; rezistență musculară locală). Mobilitate și stabilitate articulară. 4. Deprinderi motrice de bază Mers și variante de mers (mers în cadență, mers cu schimbarea direcției de deplasare, mers cu purtare de obiecte). Alergare și variante de alergare (alergare șerpuită, alergare laterală
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
motrice cu obiecte portative. viteza de deplasare: pe direcție rectilinie; cu schimbări de direcție. 2. Îndemânarea coordonarea segmentelor față de corp; manevrarea de obiecte. 3. Forța forță dinamică segmentară; forță segmentară în regim de rezistență. 4. Rezistența rezistență cardio-respiratorie la eforturi aerobe; rezistența musculară locală. IV. DEPRINDERI MOTRICE DE BAZĂ, APLICATIVUTILITARE ȘI SPORTIVE DEPRINDERI MOTRICE DE BAZĂ 1. Mersul pe vârfuri; pe călcâie; pe părțile laterale ale labei piciorului; ghemuit; cu pas adăugat; cu pas încrucișat. 2. Alergarea fazele alergării; pe direcții
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Îndemânarea coordonarea acțiunilor corpului în spațiu și timp; coordonarea acțiunilor cu obiecte și la aparate; coordonarea acțiunilor cu partener și adversar. 3. Forța forță dinamică segmentară; forță segmentară în regim de rezistență. forță explozivă. 4. Rezistența rezistență cardio-respiratorie la eforturi aerobe; rezistența musculară locală; rezistență cardio-respiratorie la eforturi variabile. IV. DEPRINDERI MOTRICE DE BAZĂ APLICATIV UTILITARE ȘI SPORTIVE DEPRINDERI MOTRICE DE BAZĂ 1. Mersul mers cu variante; cu schimbări de direcții; în formații diferite; cu diferite poziții de brațe; cu purtare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
direcție; cu manevrarea unor obiecte. 2. Îndemânarea coordonarea segmentelor față de corp; coordonarea acțiunilor corpului în spațiu și timp; coordonarea acțiunilor față de obiect, aparat, parteneri, adversari. 3. Forța forța explozivă; forța în regim de rezistență. 4. Rezistența rezistența cardio-respiratorie la eforturi aerobe; rezistența musculară locală; rezistența în regim de forță. IV. DEPRINDERI APLICATIV-UTILITARE ȘI SPORTIVE DEPRINDERI APLICATIV-UTILITARE cățărare pe banca înclinată; cățărare la scara fixă; cățărare la frânghie/prăjină în trei timpi; escaladare prin încălecare și prin rulare; transport de greutăți, individual
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
mișcării segmentelor; îndemânare specifică probelor și disciplinelor sportive predate; îndemânare în regim de viteză. 3. Forța forța dinamică segmentară; forța explozivă; forța segmentară în regim de rezistență; forța specifică probelor și disciplinelor sportive predate. 4. Rezistența rezistența cardio-respiratorie la eforturi aerobe; rezistența cardio respiratorie la eforturi mixte; rezistența musculară locală; rezistența specifică probelor și disciplinelor sportive predate. IV. DEPRINDERI APLICATIV-UTILITARE ȘI SPORTIVE DEPRINDERI APLICATIV-UTILITARE acțiuni combinate de cățărare, escaladare, tracțiune, împingere, transport de obiecte; parcursuri utilitar aplicative; întreceri. DEPRINDERI SPORTIVE Atletism
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
la glucoză și prin reducerea depozitelor de grăsimi. Din acest motiv programul kinetic este parte componentă a modului de viață la gravida cu diabet zaharat gestațional; 3. Scade riscul de feți mici pentru vârsta gestațională; 4. Realizează o condiționare fizică aerobă, adică antrenamentul și adaptarea la efort, cu modificarea răspunsurilor aparatelor și sistemelor în repaus și la solicitare; 5. Scade riscul de depresie și starea de anxietate a viitoarei mame, cu influențarea favorabilă a stării psihice postpartum, în acest mod menținându
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
sintetic, având o viteză de acumulare de cca. 2,5 ori mai mare decât cultura de P. aeruginosa care se dezvoltă pe un mediu puternic organic. Autorii nu au semnalat diferențe la viteza de acumulare la celulele dezvoltate în condiții aerobe și anaerobe. Lucrări anterioare ale acelorași autori indică faptul că bioacumularea uraniului cu S. cerevisiae nu impune un metabolism celular, în timp ce bioacumularea atât de rapidă a uraniului cu P. aeruginosa sugerează implicarea transportului metabolic al uraniului. Celulele ambelor specii microbiene
Introducere în geochimia microbiană a uraniului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]
-
cât mai îndelungat posibil (Rinderiu, 1996). 2.1.1. Parametrii efortului fizic Parametrii esențiali ai efortului de care depinde influența acestuia asupra diferitelor organe și sisteme ale corpului omenesc și prin acestea asupra celor două tipuri ale capacității de efort (aerobă și anaerobă) sunt: volumul, intensitatea, durata, densitatea și complexitatea. Volumul efortului reprezintă cantitatea totală de lucru mecanic efectuat, fiind sinonim cu termenul de travaliu total din fizică. Se exprimă în kg/m. Volumul efortului se poate determina și indirect prin
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
O2 = 427 kg/m). Ambele metode sunt pretențioase, recurgându-se în practică la aprecierea volumului prin metode metodico-tactic. Considerații teoretice și rezultatele cercetărilor experimentale au arătat că volumul efortului constituie un parametru important pentru creșterea capacității de adaptare la efort aerob și anaerob. Intensitatea efortului reprezintă cantitatea de efort (lucru mecanic, travaliu) efectuat într-o unitate de timp, fiind sinonim cu termenul de putere din fizică. Ea poate fi apreciată după formula Putere = Lm/timp și se exprimă în watt. În
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
apariția mai rapidă a oboselii generale (mai ales în lecțiile cu învățare a unor noi elemente tehnice). În schimb, complexitatea nu are repercusiuni prea mari asupra „prețului energetic” plătit de organism pentru efectuarea lui. Influența ei asupra capacității de efort aerob și anaerob este nesemnificativă în comparație cu ceilalți parametri volum, intensitate, durată, densitate (Apostol,1998). 2.1.2. Clasificarea eforturilor fizice Clasificarea clasică și uzuală împarte efortul în : 1. Efort de scurtă durată: predominant anaerob; forță - viteză; neuropsihic - neuromuscular. 2. Efort de
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
nesemnificativă în comparație cu ceilalți parametri volum, intensitate, durată, densitate (Apostol,1998). 2.1.2. Clasificarea eforturilor fizice Clasificarea clasică și uzuală împarte efortul în : 1. Efort de scurtă durată: predominant anaerob; forță - viteză; neuropsihic - neuromuscular. 2. Efort de lungă durată: predominant aerob; rezistență; cardiorespirator - metabolic - muscular. 3. Eforturi mixte: aerobe + anaerobe; neuropsihic; jocuri sportive, alergări atletism (400 1500m), box, scrimă, tenis de câmp (Rinderiu, 1996). Cornelia Bota și B. Prodescu-Anton (1997), studiind marea diversitate a eforturilor fizice prestate în viața cotidiană, dar
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Apostol,1998). 2.1.2. Clasificarea eforturilor fizice Clasificarea clasică și uzuală împarte efortul în : 1. Efort de scurtă durată: predominant anaerob; forță - viteză; neuropsihic - neuromuscular. 2. Efort de lungă durată: predominant aerob; rezistență; cardiorespirator - metabolic - muscular. 3. Eforturi mixte: aerobe + anaerobe; neuropsihic; jocuri sportive, alergări atletism (400 1500m), box, scrimă, tenis de câmp (Rinderiu, 1996). Cornelia Bota și B. Prodescu-Anton (1997), studiind marea diversitate a eforturilor fizice prestate în viața cotidiană, dar mai ales în activitatea sportivă, evidențiază posibilitatea clasificării
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
3-8 secunde (Zațiorschi, citat de Bota și Prodescu,1997). Energia se eliberează pe cale anaerobă din ATP-ul care se resintetizează din fosfocreatină; efort de intensitate submaximală, cu o durată de până la un minut. Eliberarea de energie se face tot pe cale aerobă; efort de intensitate mare, cu o durată de până la 6 minute, cu eliberare de energie atât pe cale anaerobă cât și pe cale aerobă; efort de intensitate moderată, cu o durată de până la 60 minute. Formarea de energie se realizează pe cale aerobă
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
efort de intensitate submaximală, cu o durată de până la un minut. Eliberarea de energie se face tot pe cale aerobă; efort de intensitate mare, cu o durată de până la 6 minute, cu eliberare de energie atât pe cale anaerobă cât și pe cale aerobă; efort de intensitate moderată, cu o durată de până la 60 minute. Formarea de energie se realizează pe cale aerobă în condiții de stare stabilă relativă, denumită și ergostază. Apare un oarecare echilibru între consumul de oxigen și necesarul de oxigen; efort
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
aerobă; efort de intensitate mare, cu o durată de până la 6 minute, cu eliberare de energie atât pe cale anaerobă cât și pe cale aerobă; efort de intensitate moderată, cu o durată de până la 60 minute. Formarea de energie se realizează pe cale aerobă în condiții de stare stabilă relativă, denumită și ergostază. Apare un oarecare echilibru între consumul de oxigen și necesarul de oxigen; efort de intensitate mică, cu o durată între 60 de minute și câteva ore, în care formarea de energie
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
stare stabilă relativă, denumită și ergostază. Apare un oarecare echilibru între consumul de oxigen și necesarul de oxigen; efort de intensitate mică, cu o durată între 60 de minute și câteva ore, în care formarea de energie are loc pe cale aerobă. 2. După aprovizionarea cu O2 a organismului, efortul poate fi: efort anaerob, când acesta se realizează în condiții de apnee sau într-o ventilație limitată. Eliberarea energiei se desfășoară în lipsa oxigenului; efort aerob, în care lucrul se desfășoară în condiții
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
care formarea de energie are loc pe cale aerobă. 2. După aprovizionarea cu O2 a organismului, efortul poate fi: efort anaerob, când acesta se realizează în condiții de apnee sau într-o ventilație limitată. Eliberarea energiei se desfășoară în lipsa oxigenului; efort aerob, în care lucrul se desfășoară în condiții aerobe. Doar în primele 2-3 minute până când sistemele de captare și transport a oxigenului își ridică nivelul funcțional se lucrează în deficit de oxigen; efort mixt, care se întâlnește în sporturile în care
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]