291 matches
-
compuse din cîteva atingeri de condei. Dar multum in parvo, fie direct, fie aluziv. Grafic, e de remarcat scrisul larg (10 15 rînduri pe pagină și 5 6 cuvinte pe rînd), de ins cu „dicție” sigură și cu ceva morgă, afabil și totodată distant, de obicei grăbit (de unde desele prescurtări). Sub toate aspectele, deci, un scris supravegheat, laconic. (1) <citation author=”N.V. Turcu” data =”[f.d]”> Iubite File, Cu bine și cu sănătate din Iași. Orașul studenției tale te așteaptă. Și
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
un birou spațios și elegant, cu fotolii îmbrăcate în pluș roșu, de un bărbat tânăr, înalt, corpolent, cu fața luminoasă, neînchipuit de prietenos. Era Tiberiu Utan. M-a invitat să iau loc lângă el pe o canapea și a stat afabil, destins câteva minute de vorbă cu mine. Orice umbră de teamă mi s-a risipit. Spațiul primei mele întâlniri cu Tiberiu Utan mi-a rămas în amintire inundat de lumina zâmbetului său. Așa a înțeles el să întâmpine un debutant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
nu-l poate totuși dezbăra de talent. Transcriu aici câteva rânduri în care-și portretizează personajul : „...în toamna anului 1977, când l-am cunoscut, Nenițescu nu ne-a apărut ca un estet interesat de «piața» artistică, ci ca un cărturar afabil, aplecat, cu creionul în mână, asupra lui Thoma de Aquino sau a lui Leonțiu din Bizanț... Justificarea prelungitelor sale, surâzătoare tăceri ar putea sta aici, în preaplinul unor astfel de lecturi” (p. 31). L-am frecventat și eu pe Nenițescu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
povestește anecdote din viața petrecută, intercalează proverbe populare, jocuri de cuvinte și replici umoristice. Novicii, pe ascuns, adnotează cuvintele și gesturile, pe care le treceau apoi într-un jurnal. Lectura acestor note este plăcută și revelează un don Calabria patern, afabil și genuin, veronez dintr-o bucată. Surprinde simplitatea, bunătatea, iscusința lui don Calabria. În mijlocul acestor viitori religioși se simte într-adevăr părinte, asemenea unui patriarh înțelept și bun. Adunând toată bogăția anecdotică, ne apare tabloul unui suflet simplu, senin, plin
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
sunt martorul tuturor întâlnirilor avute cu acest preot sfânt». Don Calabria a avut continuu relații bune cu camilianii Casei San Giuliano din Verona. Mergea să-i spovedească pe tinerii aspiranți religioși și deseori se oprea la prânz la ei. Conversa afabil cu religioșii, mărturisindu-și intențiile și preocupările, simțindu-se complet în largul său. Se poate spune că în mijlocul lor respira aerul de familie. În chip deosebit, se simțea unit spiritual părintelui Berri, care se oferea frecvent să-l substituie în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
prietena sa devotată, transfugă de la Burgtheater 73. Cu excepția zilelor cînd pleca, în costum tirolez, să vîneze cerbul și mistrețul desemnați puștii imperiale. Franz Iosif își petrecea ultima sa etapă pămînteană în cadrul zilelor reglate dinainte, o dată pentru totdeauna, ne varietur. Foarte afabil cu străinii, galant cu femeile, făcea să tremure, numai cît apărea, turma de arhiduci, inclusiv și mai ales ginerele său, Franz Salvator. Din această grămadă de Habsburgi se detașau cîteva figuri: arhiducele Leopold Salvator avea într-adevăr competență militară și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
orele mele de masă". O vizită oficială a împăratului Wilhelm și a împărătesei, flancați de Komprinz și de tînăra sa soție, ne-a dat ocazia să vedem, iluminate ä giorno, noile săli de la Hofburg; împăratul făcea onorurile cu o ușurință afabilă pe care Kaiserul nu reușea să o concureze. Îmbrăcat în uniforma albă de feldmareșal austriac care nu-i stătea bine și ai cărei pantaloni răsuciți aveau buzunarele aproape de genunchi, maestrul Războiului adopta poze pe care le voia marțiale și armonioase
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cunoșteam prea bine metodele și tertipurile prin contacte zilnice pentru a nu presimți zădărnicia negocierilor ce ne erau impuse. Am găsit în fața mea pe Danev, secondat de doctorul Sarafov, chirurg reputat ieșit din universitățile franceze, fost ministru la Viena, fire afabilă, menit să joace rolul de complice util pentru a da glas unor refuzuri intransigente în locul șefului. Dezbaterile nu au trenat; încă de la prima rundă, delegații bulgari s-au cantonat într-o atitudine de negare absolută. Strîngînd din dinți, domnul Danev
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
-mă atent de după lorgnionul său așa cum îl știam din portrete și caricaturi atît de mic de statură încît chiar el spunea despre sine: Sînt un fel de pitic, dar din rasa piticilor Rh(ne"117. Primirea sa a fost foarte afabilă; felul în care mi-a primit pledoaria mi-a permis să sper că l-am convins. Îi expusesem că, după lovitura dată Turciei de Italia, urmată de cea a războiului balcanic, Europa era în pragul unui conflict general pe care
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de durere se auzeau de la un etaj la altul. De altfel, a murit în timpul unei asemenea crize. O stare de sănătate atît de lamentabilă se răsfrîngea asupra dispoziției sale, prea adesea proastă, dar în intervalele de acalmie fizică putea fi afabil, iar spiritul său caustic, adăugat harului de inteligență cu care fusese dotat, făceau din el un interlocutor sclipitor, cinic diletant, lăudîndu-se cu diferite vicii, amuzîndu-se uneori să-i deconcerteze pe diplomații străini spunînd: "Bunicul meu se pricepea foarte bine să
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Cu travaliu, cu laboare, un popol ce jace risorge, căci Domnul e omnipotent și operele sale sunt admirabili. Domnul îl deiface. Reforma avu efecte întinse și durabile, nefaste bineînțeles. Totuși Eliade a împămîntenit câteva noțiuni subtile, neatinse în acea vreme: afabil, adorabil, absurd, actual, abuziv, abject, absolut, colosal, conjugal, cristalin, consecvent, ingrat, inert, implacabil, inefabil, juvenil, legal, legitim, mistic, nupțial, pervers, serafic, suav, venerabil etc. Și ca gânditor Eliade este interesant, oricât de naive ar fi uneori ideile lui, în genere
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și cultivarea parodică a livrescului - sau la prezența emfatică în prim-planul textului a unei instanțe personalizate. În fine, critica promoției - crede Ț. - reușește o sinteză între profesionistul excelând tehnic, informat la zi, și scriitorul de talent. Cartea acestui autor „afabil și caustic în același timp”, ale cărui propoziții „de o obiectivitate inclementă scapă rareori fără un sâmbure de malițiozitate” (Al. Cistelecan), reprezintă deocamdată un unicat istorico-literar, dedicat unei perioade unde predominante rămân evaluările impresioniste. SCRIERI: Viața și opiniile personajelor, București
ŢEPOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290153_a_291482]
-
toată sala e rumoare. Prezidentul agită clopoțelul.) SCENA I Trahanache, Cațavencu, Brânzovenescu, Farfuridi, Ionescu, Popescu, Cetățeni, Alegători, Public rumoare Farfuridi: (de la tribună) Dați-mi voie (gustă din paharul cu apă.) Dați-mi voie! (Rumoare.) Trahanache: (trăgându-și clopoțelul) Stimabili! Onorabili! (afabil) faceți tăcere! Sunt cestiuni importante, arzătoare la ordinea zilei... Aveți puțintică răbdare... (cătră Farfuridi.) Dă-i înainte, stimabile, aveți cuvântul! Farfuridi: (cătră adunare) După ce am vorbit dar din punctul de vedere istoric, din punctul de vedere de drept, voi încheia
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
bine de ce va să zică... de ce este un plebicist... Ionescu: Știm ce este plebicistul! Mersi de explicație! Toți: Nu trebuie explicație... (rumoare.) Farfuridi: (cătră întrerupători) Dați-mi voie! (cătră Trahanache.) Domnule prezident!... Trahanache: (clopoțel) Stimabilii, onorabilii, rog nu întrerupeți pe orator, (foarte afabil) faceți tăcere; sunt cestiuni arzătoare la ordinea zilii; aveți puțintică răbdare. (cătră Farfuridi.) Aveți cuvântul, stimabile, dați-i înainte! Farfuridi: (luând vânt) Când zicem dar 64, zicem plebicist, când zicem plebicist, zicem 64... Știm, oricine dintre noi știe ce este
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
la ordinea zilei? Dacă nu mă-nșel, îmi pare că suntem în anul de grație 1883... Ce are a face? Chemați pe onorabilul orator la cestiune... Trahanache: (ridicându-se iar peste masă și atingându-l pe umere pe Farfuridi) Stimabile... (afabil și rugător) să lăsăm plebicistul, dacă mă iubești; să trecem la cestiune. Farfuridi: (obosit de întreruperi, întorcându-se cu fața spre Trahanache și cu spatele la adunare) Domnule prezident, ați binevoit a-mi acorda cuvântul... Eu cred c-ar trebui... Cațavencu: (strigând
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mult dor la Teatrul Național, simbol de cultură, de poleire și de mărire, pentru o națiune mare, poleită și cultă. Presa, care este lumina conducătoare a popoarelor, scutul cel mai putinte al instituțiunilor naționale, presa să-și îndrepte privirea mai afabilă, mai benevolă, mai frățească la această amară încercare; un cuvânt de încurajare, un strigăt de deșteptare și Teatrul Național va fi salvat! Teatrul Național va fi restabilit! M. Pasccaly Artist comedian“86 Acesta era sistemul reclamei teatrale acum mai bine
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
apoi numai știrea privind cucerirea redutei Grivița I. Potrivit „reminiscențelor“ lui Caragiale, pe care Bacalbașa le cunoștea, desigur (apăruseră în decembrie 1899 în Uni versul), corespondentul „oficial“ al Națiunii române, „un om cu un nume binecunoscut în societatea noastră, binecrescut, afabil și inteligent, dar boier scăpătat“ trimisese din Turnu Măgurele următoarea depeșă „cifrată“: „Medoc fini. Votca, Tzuica, dedans“ tăl măcită astfel de Caragiale: „Medoc - Plevna; fini. - luată; Votcă - rușii; Tzuica - românii; dedans - înăuntru“ (v. I.L. Caragiale, Opere, vol. III, ediție critică
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la el. Îl salutam, însă fără dorința de a sta de vorbă. Oare, pe lîngă alura de personaj dintr-o nuvelă de Sadoveanu, avea și o biografie pe măsură? *Ca și Ulrich din romanul lui Robert Musil, sînt aplicat, sincer, afabil etc. Însă doar cu asemenea însușiri nu se poate reuși, iar cine nu reușește e un „nimeni”. Cineva mi-a și zis astfel, și în clipa aceea m-am simțit obiect, cîrpă de șters colbul coridoarelor, preș. Disprețul celorlalți îmi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
-mi și mie, cum merg treburile pe acolo, ce părere ai pentru cele ce țiam scris mai sus, contează mult pentru mine. Poate poți să-l vezi, nu e ceva cu grabă ca să te deranjeze, pe Ustencu, e un tânăr afabil și a fost gentil cu 389 Teodor Tatos (n. 28.1.1901, Fălticeni - m. 11.1.1985, Fălticeni). Avocat, scriitor, ziarist, pictor. Remarcabil cunoscător al istoriei culturale fălticenene. Rudă cu familia Missir din Botoșani. 856 mine. Nu sunt lămurit ce
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
spus de Tov. Chircă, de la Casa de Creație, că vin ei, cu mașina. Aș fi tras o fugă, dar nu voiam să lipsesc, tocmai când vin ei. Dacă Îl cunoști pe directorul Chircă, poate vorbești cu el, este un om afabil. Cu cele mai bune gânduri, sărutări de mâini mamei și soției. Prietenie, Teodor Tatos 17 Fălticeni, 3 august 1969 Dragă domnule Eugen, A trecut o bucată bună de vreme și numai am auzit că ai fi trecut prin orașul Fălticeni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fi o ușurare să improvizez În voie. Răspunsesem degajat la Întrebare, deși nu eram deloc relaxat. Înainte de a urca la tribună, fusesem acostat, cu un surâs afectuos și cu brațele larg deschise, de atașatul cultural al României, un domn grăsuț, afabil și elegant, venit de la Roma Împreună cu un Însoțitor, pe care Îl știam vag de la București și care lucra, acum, la Casa di Romania. „În ce limbă veți vorbi?”, mă Întrebase prompt diplomatul. I-am Împărtășit, tot prompt, bucuria de a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
la ceea ce numește, eufemistic, „naivitate” emigrase, În cele din urmă, În Israel, salvându-se la timp de consecințele acelor contradicții... Coleg de redacție cu Paul Georgescu la Viața Românească, În anii ’50, dl Campus oferă detalii interesante despre cel evocat. „Afabil cu colegii”, dar „prudent, realist”, Paul Georgescu părea decis, În acei ani tulburi, să păstreze, „sub cenușa mohorâtă a unui aparent conformism, jarul viu al idealurilor sale”. Greu de dedus dacă idealistul vorbea vreodată despre caricatura În care conformismul transformase
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
obișnuit să stea cu lunile și anii, zi de zi, În bibliotecă, În toate anotimpurile meteorologice sau politice, ci să fie și „prezent În cetate”, ca om de legătură și tainic arbitraj, uneori, În tot soiul de intermedieri răbdătoare și afabile, mijlocind importante apropieri și alianțe În momente-cheie ale vieții literare, inevitabil (și) politică, sub comunism. Puteam spera de la Zigu o evaluare obiectivă a situației din țară, ca și a atmosferei culturale. Nu știam cât cunoaște despre sau ar fi interesat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
carnețel În care Își nota numele tuturor celor cu care se Întâlnea și ceea ce discutau, ca să-și arate, astfel, gratitudinea față de cei care Îi dăduseră pașaportul de călătorie... După primele pahare de vin și după excelenta friptură pregătită de Simone, afabila sa parteneră, discuția a trecut, treptat, la subiecte mai neutre. Vorbeam românește, când Simone trebăluia În colțul care servea drept bucătărie și reveneam, apoi, cuminți, la franceză. Vroia să afle cu cine am programat prânzul și cina În zilele următoare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
clienți, aliniați cuminte În fața ghișeelor, dialog În surdină, mișcările de o timidă grație mecanică. Când am ieșit, Paul m-a Întrebat: „Ei, ai văzut Templul? Ăsta-i templul modern. Un sanctuar! Liniște, concentrare, transcendență! Enoriașii tăcuți, preocupați de esențial. Preoții afabili, concentrați. Capitalismul modern”. Și-apoi, după câțiva pași: „Banul guvernează. Nu trebuie să-ți clădești «peretele despărțitor», ca În povestirea ta. Societatea are grijă de asta. Împotriva indiscreției te mai poți apăra, nu și Împotriva indiferenței”. Și după alți câțiva
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]