1,384 matches
-
de sine E.T.E.S. a fost concepută astfel Încât să permită reflectarea percepției pe care subiectul o are În raport cu sine, la nivelul a cinci subdiviziuni ale stimei de sine: * sinele emoțional (E) autoevaluarea controlului asupra emoțiilor și impulsivității; „un control eficient al afectelor permite o organizare adecavtă a activităților, facilitează planificarea și elaborarea realistă a scopurilor și strategiilor prin care acestea pot fi atinse” (N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis, 1994, p. 309-317) *sinele social (So) autoevaluarea abilităților sociale (capacitate de comunicare
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
mai mult o analiză, destul de convențională, a acestui sentiment. O elegie, Melancolia, după Legouvé, încearcă să sugereze corespondențele misterioase dintre natură și stările afective: ruinele sau un țintirim sărac trezesc cuvenitele reflecții. Scriitorul e un reflexiv, un contemplativ, care mimează afectele poeților romantici. Mai conform firii sale poate fi socotit un Apolog, unde predică o existență cumpătată, sub semnul rațiunii. În volumul selectiv Păcatele tinerețelor (1857), trei secțiuni (Amintiri de junețe, Fragmente istorice, Negru pe alb - Scrisori la un prieten) sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
masive, globale" și la boicotarea "propriei demnități", este de a intui corect elementele structurale și formale care, prin dispoziția polarizantă, fac posibilă departajarea teoretică. Referirile criticului interbelic privesc tonalitatea (neutră sau, dimpotrivă, vehementă), raportul "dominat""dominator", natura "adevărului", intelectul și afectul, finalitatea diferită polemica "să convingă", iar pamfletul "să miște" etc. demersul său putând fi considerat, la noi, piatra de temelie în cercetarea polemicii literare 33. În pledoaria sa pentru reconsiderarea pamfletului ca discurs literar, Cornel Munteanu operează, pe urmele lui
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cele mai multe ori, sursa unui umor de o intensitate variabilă: de la surâsul persiflant sau malițios, la caraghioslâcul savant al unui simplu gest, până la comicăria generalizată a situației și râsul necenzurat sau până la deriziunea sarcastică, frizând umorul negru sau tragi-comicul, așadar, gama afectelor în registrul comic este extrem de flexibilă. Atunci când își propune să denunțe atitudinea megalomană a adversarului, începe discret prin intermediul detaliului sugestiv -, stârnind ilaritate prin trimitere discretă la narcisismul aulic: "Domnul Iorga admite un tip de individ, acela-i pedicurul său; și
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Prin etichetă, societatea de curte procedează la autoreprezentare, fiecare distingându-se de celălalt, toți împreună distingându-se de persoanele străine de grup, fiecare și toți împreună administrându-și dovada absolută a existenței lor"420. Asemenea reguli merg în sensul controlului afectelor și servesc la acea refulare a iraționalului și a pulsionalului care constituie pentru Norbert Elias procesul însuși de civilizare. În viața indivizilor, eticheta servește pentru a opera în mod foarte vizibil ceea ce Bourdieu numește distincție. Boitard scria în mod foarte
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
crescut în această limbă "străină" a cărei artificialitate și stranietate o simte: germana este o limbă seacă, abstractă, cea a educației și a domesticirii, cea pe care maimuța Rotpeter se străduiește să și-o însușească. Dar ea nu poate spune afectul, sentimentul, iraționalul senzației și al emoției. Germana este mai întâi limba birocrației austro-ungare, germana oficială, germana de cancelarie (Kanzleideutch) care asigură coeziunea dublei monarhii. Admirația sa pentru Goethe nu este separabilă de acest aspect clasic al germanei zeului din Weimar
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
stau pe vas cu străini atât de ciudați", scrie el în septembrie 1911), idișul, altă limbă disprețuită de către congenerii săi "avizi de respectabilitate" (M. Robert) pare să fie o limbă mai puțin falsă, mai adevărată și mai strâns legată de afect. Discursul său asupra limbii idiș de pe 18 februarie 1912 la Casa comunității evreiești din Praga prezintă unui public burghez evreiesc această limbă care suscită "o frică amestecată cu respingere" pentru că este nu numai o limbă populară dar și, cum ne
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
poate fi înțeles altfel decât ca un mim care deplasează în aparență structurile dominante ale pieței pe baze substitutive, analogice sau metaforice. El reprezintă o simulare a autonomiei care se inspiră din monedele non-capitaliste, făcând în același timp să persiste afectele și raporturile care dirijează universurile relaționale capitaliste. Într-adevăr, se manifestă o puternică rezistență față de dar ca raport în afara oricărei contabilizări și, în mod mai general, actorii exprimă o reală angoasă față de datorie ca dependență de colectiv, desemnând "conturi în
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
propria-i posteritate). Vorbea de literatură, firește. Dar examinarea producțiilor plastice sugerează mai degrabă efectul invers. Ca și cum aspirația spre autosuficiență ar conduce la o artă inospitalieră, rece sau închisă, cu care nu ne mai putem alia, fiindcă este lipsită de afect și de rezonanță în noi. Rata de frecventare a ultimelor săli de artă contemporană, la M.N.A.M. din Beaubourg, de exemplu, nu poate decât să-i bucure pe cei care au ales să nu satisfacă vechea cerință de complicitate afectivă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Moise împotriva idolatrilor "amenințarea de castrare care însoțește iubirea interzisă a mamei"24. Dar nu și să decelăm în spatele acesteia obsesia persistentă a unei recăderi virile în sânul, gineceul, matriarhatul imaginarului. Miraje ale imaginii, oglinzi ale erosului. Înțelegem atunci ce afecte îi atribuiau idolului religiile Scripturii. Ca și acel schimb continuu de la fascinație la repulsie, acea alternanță între tămâie și ruguri, de-a lungul răfuielilor creștine cu "scandaloasa". Iubirea-ură față de femeie (vrăjitoare și servitoare, credulă și credincioasă, diabolică și divină) se
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
retrovizor. În biserici, mulți necredincioși înclină capul în fața crucifixului, unii pun o lumânare sub cromolitografia Sfântului Francisc. Putere a imaginii sau putere a primitivului? S-a înțeles deja că ar trebui să includem psihanaliza printre rezervoarele noastre disciplinare. Deși filonul afectelor este într-adevăr la baza tuturor, o simplă trimitere va fi suficientă. Mai întâi, fiindcă această falsă știință căreia i se mai întâmplă să spună adevărul domină reflecțiile actuale asupra imaginii, și încă foarte clar. Apoi, fiindcă îi preferăm paleontologia
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
prezidențiale. Nu doar că aceste trei vârste se suprapun, dar în mod constant ultima reactivează fantoma celei dintâi. Blestemul anteriorității: comunicarea telepatică (prin corp, mimici, gesturi) a precedat, în specie și în fiecare individ, comunicarea simbolică (așa cum imediatul precede mediatul, afectul conceptul și indicele simbolul). Nicio calitate a privirii nu este superioară alteia pentru că i-ar fi posterioară, și cu atât mai puțin exclusivă. Idolul nu este gradul zero al imaginii, ci superlativul ei. De unde nostalgiile noastre. Caracterul retrograd al progresului
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
paginile unei cărți, dar nu peste secvențele unui film văzut în sală, care-ți impune desfășurarea și ritmul lui. Percepția vizuală este în sine distanțată, percepția sonoră este apropiată, dacă nu chiar tactilă. Sunetul ține de pathos, imaginea de idea. Afect într-o parte, abstragere dincolo. Oricât de discret și de eterogen ar fi, spațiul sunetelor este refractar la more geometrico 95. Auzul nu este în mod spontan un organ de analiză, precum văzul. El ignoră separația dintre subiect și obiect
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
artă, niciun gen de imagini nu sunt imuabile în demnitatea lor. După apariția plăcii fotosensibile, vitraliul nu mai este ce era; iar imaginea fotografică a fost bulversată de imaginea electronică. Capacitatea lirică a unui tip de imagini vizuale, sau intensitatea afectelor pe care este susceptibil a le produce, "impactul" lui, variază cu timpul. Ceea ce face ca, având un talent egal și înzestrări comparabile, un autor de imagini va fi freschist în secolul al XIV-lea, gravor în al XVI-lea, pictor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Când luăm masa în oraș pălăvrăgim despre emisiunile din ziua precedentă. În termeni de localizare cerebrală, emisfera stângă a societăților noastre, profesioniștii simbolicului (obiectivitate, distanță, precizie), tinde să funcționeze la rândul ei ca și emisfera dreaptă, dedicată imaginarului (subiectivitate, emoție, afect). Clasa simbolică (fără a-l uita, bineînțeles, pe autorul acestor rânduri) se desimbolizează, regresează de la analiză la contact, de la citit la văzut. Se droghează cu propria-i icoană, prinsă în dorința de vizibilitate de boala timpului nostru, narcisismul. Și de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
regulament comun și într-o incintă izolată, prin care un trib poate deveni o Cetate. Iar o democrație poate rezista demagogiei. Libertatea, a cetățeanului și a spiritului, funcționează la reprezentare, nu la prezență; ulterior, nu concomitent; la argument, nu la afect. Ea are nevoie de timp pentru a recupera, verifica și confrunta. Cine nu știe că democrația directă (când se votează prin ridicarea mâinii, la unison și imediat) se transformă mai devreme sau mai târziu în tiranie? Ce este, în fond
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Avem nevoie de amândouă, iar jurnalismul are sarcina redutabilă de a găsi distanța potrivită între cei doi poli opuși la care s-ar nega pe sine117. Dacă transmisia se fixează pe eveniment, la cald, ea devine comunicare brută, transmitere de afecte epidemice, emoție în stare pură, cu un puternic coeficient consensual. Dacă se desprinde, pentru a face o relatare sau o analiză la rece, în decalaj sau în "diferanța" derridiană, se transformă în editorial sau în predică. Situația de criză incită
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
organele simțurilor și se numește percepție. Imaginabil și perceptibil este ceea ce cade sub imaginație și sub percepție, după cum vederea este însăși puterea optică, vizibil este ceea ce cade sub vedere, spre exemplu: o piatră sau altceva din acestea. Imaginația este un afect al sufletului irațional produs de un lucru ce cade sub imaginație. Halucinația este un afect zadarnic al sufletului irațional, care nu are ca pricină nici un lucru ce cade sub imaginație. Organul puterii de imaginație este cavitate anterioară a creierului"123
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sub percepție, după cum vederea este însăși puterea optică, vizibil este ceea ce cade sub vedere, spre exemplu: o piatră sau altceva din acestea. Imaginația este un afect al sufletului irațional produs de un lucru ce cade sub imaginație. Halucinația este un afect zadarnic al sufletului irațional, care nu are ca pricină nici un lucru ce cade sub imaginație. Organul puterii de imaginație este cavitate anterioară a creierului"123. Imaginația este clasificată în două: imaginea perceptuală legată de obiect și cea halucinantă în care
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în zadar"58. Așa explică Bacon apariția conceptelor de infinit, regresie la infinit sau infinitum a parte ante, și infinitum a parte post. Tendința de a căuta cauze finale tot de aici apare. 5. Intelectul este influențat de voință și afecte și de aceea științele apar după placul nostru. Noi nu surprindem realul ci ceea ce dorim noi să surprindem. Inserarea voinței duce la subiectivitate și la eroare. 6. Intelectul este influențat și de slăbiciunea simțurilor. "de aceea știința încetează acolo unde
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
urmărește binele în general (atât binele social, cât și binele individual). Știința teoretică a moralei este o știință a modelului, completată cu o știință a lumii reale care studiază fiecare om în parte din punctul de vedere al caracterului, al afectelor și al remediilor. Știința omului în societate este o altă știință practică. Ea urmărește comportarea individului și a societății și este completată cu știința guvernării. Privită din punctul de vedere al științelor din ziua de astăzi, ea ar cuprinde sociologia
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
descoperirea culturilor "primitive", a tabuurilor și cutumelor străvechi, provenite din teritoriile necunoscute până atunci. De fapt, formele, expresiile și manifestările fenomeologice ale sacrului au putut fi investigate, așa cum enunța filosoful francez Jean-Jacques Wunenburger, "în experiența psihică a omului, (..) în emoțiile, afectele și reprezentările sale"14, care au oferit cadrul primar al resimțirii acestei importante potențe supranaturale. În ansamblu, cercetarea sacrului se înscrie în trei mari orientări sociologică, fenomenologică și istoriografică 15 -, fiecare având parte de propriile idei, fundamente, principii și susținători
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
fi clasice, dar, și cel mai adesea, ele pot fi mascate de tulburări de comportament cu iritabilitate și agresivitate și de atitudine, de închidere în sine” (Larousse, 1998, p. 453). A. Cosmovici (1998) împarte stările afective în două mari grupe: afectele statice (care au o slabă influență asupra inițierii și dirijării unor acțiuni) și afecte dinamice (constituie cele mai durabile și puternice motive de comportament). Afectele statice cuprind: a) agreabilul și dezagreabilul- însoțesc toate percepțiile (observarea unui peisaj este mai plăcută
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
comportament cu iritabilitate și agresivitate și de atitudine, de închidere în sine” (Larousse, 1998, p. 453). A. Cosmovici (1998) împarte stările afective în două mari grupe: afectele statice (care au o slabă influență asupra inițierii și dirijării unor acțiuni) și afecte dinamice (constituie cele mai durabile și puternice motive de comportament). Afectele statice cuprind: a) agreabilul și dezagreabilul- însoțesc toate percepțiile (observarea unui peisaj este mai plăcută, pe când gunoiul azvârlit pe jos impresionează neplăcut). b) dispozițiile- stări destul de durabile, dar difuze
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
sine” (Larousse, 1998, p. 453). A. Cosmovici (1998) împarte stările afective în două mari grupe: afectele statice (care au o slabă influență asupra inițierii și dirijării unor acțiuni) și afecte dinamice (constituie cele mai durabile și puternice motive de comportament). Afectele statice cuprind: a) agreabilul și dezagreabilul- însoțesc toate percepțiile (observarea unui peisaj este mai plăcută, pe când gunoiul azvârlit pe jos impresionează neplăcut). b) dispozițiile- stări destul de durabile, dar difuze, provocate de factori interni, organici sau de cauze externe, sociale, în
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]