55,287 matches
- 
  
  anunță o premieră. Că BNR se va ocupa și de stabilitatea prețurilor din România, nu numai de stabilitatea monedei românești. Pentru cine are urechi de auzit acest anunț echivalează și cu o declarație politică. E pentru prima oară cînd Banca Națională a României afirmă că își va lua în serios și acest rol, de care nu s-a putut ocupa atîta timp cît n-a avut control asupra evoluțiilor leului.  Potrivit unui raport al Societății Academice Române, guvernul cu cea mai încărcată schemă din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
 - 
  
  documentelor ca atare din diferitele dosare consultate, ca să ne putem da seama ce și cît îi aparține d-sale. Așa cum sînt alcătuite fișele, ele lasă loc la interpretări dezavantajoase pentru intențiile și efortul autorului. Le citim în-tr-o dilemă perpetuă: cine afirmă ce se afirmă, documentul de Securitate ori dl Pelin? ce adaugă dl Pelin literei documentului? dar, ce să mai spun, spiritului său? Anumite lucruri par să fie neîndoielnic aprecieri ale autorului, completări. Dar nu putem fi siguri. Nu e vorba
Securitatea și scriitorii transfugi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15038_a_16363]
 - 
  
  din diferitele dosare consultate, ca să ne putem da seama ce și cît îi aparține d-sale. Așa cum sînt alcătuite fișele, ele lasă loc la interpretări dezavantajoase pentru intențiile și efortul autorului. Le citim în-tr-o dilemă perpetuă: cine afirmă ce se afirmă, documentul de Securitate ori dl Pelin? ce adaugă dl Pelin literei documentului? dar, ce să mai spun, spiritului său? Anumite lucruri par să fie neîndoielnic aprecieri ale autorului, completări. Dar nu putem fi siguri. Nu e vorba că d-sa
Securitatea și scriitorii transfugi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15038_a_16363]
 - 
  
  regulă nemilos: "noaptea trecută am băut iarăși/ cu o femeie necunoscută/ alcoolul acela abject numit Desperados/ un amestec de cruzime/ și diamant/ adică o și mai mare cruzime" (ibidem). Cinismul e, firește, o manifestare a cruzimii iar aceasta e, după cum afirmă Nietzsche, "una din cele mai vechi desfătări ale umanității (...) pentru că procură cea mai înaltă voluptate a sentimentului puterii". Solitarul ultragiat care e poetul în discuție apare crud în gesticulația d-sale ce acreditează absurdul asezonîndu-l cu sarcasme. E o violență
O lacrimă a lucidității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15023_a_16348]
 - 
  
  fost dintotdeauna: o analiză estetică, mai mult ori mai puțin sumară, dar făcînd din axiologic criteriul decisiv. Aceste lucruri sînt așa de evidente, încît, poate, nu mai era nevoie să insist asupra lor. Dar vine, iată, dl Ștefan Borbély și afirmă rituos că, după 1989, o dată cu impunerea postmodernismului, criticii foiletoniști de ieri nu mai au obiectul muncii. Nu din motive conjucturale, am fi abandonat eu și alții recezia, ci pentru că n-am mai putut spune "nimic relevant" despre o literatură nouă
Dl. Borbély față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15077_a_16402]
 - 
  
  de acest reprezentant de frunte al Școlii lingvistice de la Copenhaga. La fel, dintre lingviștii autohtoni, J. Byck, amintit la fond, nu figurează în Bibliografie. Un caz ceva mai curios apare la semantică: L. Șăineanu, despre Semasiologia (1887) căruia C. Tagliavini afirma că este "la prima monografia generale sulla semantica di una lingua romanza"(Le origine delle lingue romanze, ed. a 6-a, Bologna, 1969, p. 45), este citat după M. Bréal (1897) deși ordinea cronologică ar fi cerut inversarea! În toate
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
 - 
  
  da seama, fără a citi, despre ce ar putea fi vorba în misivă. Prea multe semnale, introduse explicit! Corespondentul îl acuză pe Dumas că, într-adevăr, nu a făcut decît să copieze, în tot ciclul Muschetarilor, acest manuscris, pe care, afirmă tot expeditorul, cineva l-a confruntat cu textul celor trei romane și corespundea întocmai. Șirul de întîmplări neverosimile - și comice - continuă. Bulversat de acuzație, Dumas afirmă că pornește să se plimbe și, absolut din întîmplare, ajunge la bibliotecă. Unde îi
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
 - 
  
  nu a făcut decît să copieze, în tot ciclul Muschetarilor, acest manuscris, pe care, afirmă tot expeditorul, cineva l-a confruntat cu textul celor trei romane și corespundea întocmai. Șirul de întîmplări neverosimile - și comice - continuă. Bulversat de acuzație, Dumas afirmă că pornește să se plimbe și, absolut din întîmplare, ajunge la bibliotecă. Unde îi cere custodelui "Memoriile contelui de La Fère". Reacția custodelui e edificatoare: " M-a privit o clipă, ca și cum ar fi avut de a face cu un nebun, apoi
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
 - 
  
  edificatoare: " M-a privit o clipă, ca și cum ar fi avut de a face cu un nebun, apoi, cu cel mai mare sînge rece, mi-a răspuns: - Știi foarte bine că o astfel de carte nu există, de vreme ce chiar dumneata ai afirmat că ar exista". Scenariul pare astfel anulat. Dar numai spre a fi reluat în fraza următoare. Dumas pretinde că, întors acasă, mai găsește o scrisoare. Ce introduce încă un manuscris... Mai poate vreun lector să se înșele? Oricît de neverosimil
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
 - 
  
  e pe veci închis într-un donjon și poartă o mască de fier, precum armurile dintr-un muzeu?! Însă dovedește că e fiu de rege (încă un fiu, al cîtelea?) prin acest unic gest de a răsturna ordinea cosmică, deși afirmă că-și acceptă, totuși, soarta. El își scrie numele și rezumă, într-o frază, viața pe o tipsie de argint, pe care o aruncă pe o plajă, de la o fereastră a întunecatei închisori și o transformă astfel în cometă ce
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
 - 
  
  în acest fel. De altfel, se simte mereu în toate textele sale afinitatea cu Luca Pițu, cu acel umor moldav foarte livresc și deosebit de enervant, așa încît această erudiție, atunci cînd e străvezie, face mai mult rău celor scrise și afirmate de el. Primul lucru care se spune întru demolarea lui Dan Petrescu e că "n-are operă", obsesia națională nemuritoare. Cu alte cuvinte avem o ștachetă ridicată pentru totdeauna la înălțimea amețitoare a istoriei călinesciene și onorabilitatea literatului român se
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
 - 
  
  sau, cel puțin, așa cred). E o măsură de a asigura transparența "lucrărilor". Totul se face la vedere: aceștia sînt, în opinia noastră, candidații, între ei am avut a alege. Și nu e o competiție joasă, "în vacarmul tîrgului", cum afirmă poetul, ci un mod limpede și democratic de vot. Ipocrizia nu constă, cum pare a crede poetul, în a avansa mai multe nume (și ce nume!), spre a ne opri la urmă la unul singur; ea ar consta, din contra
Semnificația unui gest by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15101_a_16426]
 - 
  
  cel mai bun hebdomadar intelectual din lume) în care ziceam că cei doi mari scriitori ai anilor '80 în România sunt Sârbu și Steinhardt. Îmi mențin părerea. Aceștia sunt adevărații "optzeciști", nu diverși anonimi care se tot semețesc și se afirmă în sus și în jos. C.F.: Crezi că dacă ar fi fost publicate la timp, cărțile lui ar fi schimbat ceva în literatura română? V.N.: Nu-mi dau prea bine seama cum ar fi schimbat literatura română a anilor '80
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
 - 
  
  un masiv tratat de psihiatrie, mult prea scump ca să-l pot cumpăra), de o "epilepsie morfeică neconvulsivă de lob temporal stîng" sau, poate, doar de o dispoziție mistică sau poetică exagerată, ce avea să-mi distrugă mintea cu desăvîrșire." Putem afirma (puțin în glumă) că Mircea Cărtărescu a ieșit din zodia literaturii "perfecționiste", nu-și mai irosește timpul servind capodopere precum Nostalgia sau proiecte istovitoare cu aer demonstrativist precum Levantul sau Postmodernismul românesc. Orbitor a însemnat o relaxare neașteptată și binevenită
Complexul "Mendebilul" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15108_a_16433]
 - 
  
  care să nu publice știrea că Sorin Ovidiu Vîntu ar fi suferit un grav accident, în Deltă. Televiziunile au povestit și ele, amănunțit, accidentul. Ce e mai interesant în această stranie poveste - inițial reprezentanți ai autorităților locale din Tulcea au afirmat că sînt la curent cu acest accident. S-a spus că Sorin Ovidiu Vîntu e în drum spre spital - nu se știa către care. Fabulația a tot crescut pînă cînd "accidentatul" a dat o dezmințire unui post de televiziune. Din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
 - 
  
  Mai pe șleau, deputatul Mihai Bar povestește, reluat de Ziua, că actualul prefect i-a oferit un miliard și jumătate de lei pentru a-l trece pe Tărău jr. pe un loc eligibil în Parlament. După ce a refuzat această ofertă, afirmă Mihai Bar, citat de Ziua, a intrat în scenă tatăl lui Tărău, care a plusat la două miliarde de lei, pentru a-l băga în Parlament pe actualul prefect al județului, Florian Serac. După cum remarcă ziarul citat, firele întregii afaceri
Voluptăți ca la "Săptămîna" by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15122_a_16447]
 - 
  
  în altă direcție, și limbii române - și care explică super-latinitatea fostelor state-marcă ale Imperiului Roman, ori ale Sfântului Imperiu Romano-German de Apus, latinitate sporită față de aceea a statelor din preajma Cetății Eterne, Roma. Cerbicia cu care catalanii grupați în jurul Barcelonei își afirmă identitatea națională a dat rezultate notabile în literatură. Piața Diamantului este un punct geometric al Barcelonei (un fel de Place d´Étoile) iradiind simbolurile și culorile folosite de Mercè Rodoreda: sărbătorile comunității, localurile vechi populate de intelectuali, modelele de străveche
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
 - 
  
  s-o abordez și asupra personajelor care vor fi implicate. În cea mai mare parte a timpului îmi povestesc mie însămi, încet, viitoarea istorie, căci am nevoie să mă ascult relatând lucrurile ca să pot crede în ele. Într-un roman afirm că "numai după ce am spus verbal lucrurilor pe nume, se instalează în mine, definitiv, certitudinea că le-am trăit". Pentru mine asta e o frază-cheie și mi-ar plăcea ca interlocutorii mei s-o înțeleagă. Când mă întorc acasă, după
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
 - 
  
  și, ca urmare, rămân cu certitudinea că lucrurile au fost trăite de mine! Este ceea ce mulți scriitori denumesc cu formula "minciună adevărată". De altfel, Roland Barthes spunea că fraza constituie adevăratul spațiu de libertate oferit scriitorului, iar Rémy de Gourmont afirma că "opera unui scriitor nu trebuie să fie doar reflectarea, ci o reflectare mărită a personalității sale. Scriitorul trebuie să-și creeze propria sa estetică." Ca să revenim acum la oile noastre, ca să existe literatură, e clar că realitatea trebuie să
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
 - 
  
  spital, dar că volumul a apărut abia "aproape doi ani după moartea lui." Poetul a murit în 6 mai 1961 iar Poeziile au fost pe piață, cum se zice, la începutul lui 1962, din cîte îmi aduc aminte. G. Ivașcu afirma chiar că apucase să-i arate lui Blaga o formă brută a cărții. Cronicarul face aceste precizări de dragul adevărului, fără nici cea mai mică intenție de a minimaliza dificultățile prin care poetul a trecut în anii de după 1947. Chiar împrejurarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
 - 
  
  și atîția alții ș...ț sînt victimele odiosului defunct Nae Ionescu. ș...ț din cauza lui toți au devenit fasciști. A creat o stupidă, înfiorătoare Românie reacționară. Al doilea vinovat este Eliade..." Matei Călinescu interpretează neșteptat textul citat mai sus. El afirmă că există o forma mentis a generației (și a generațiilor) în general, în care priteniile și dușmăniile ajung paradoxal să stea sub același semn. Aș spune că, mai presus de toate, textul lui Ionesco are meritul de a fi limpede
Depinde de hermeneutică? by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15151_a_16476]
 - 
  
  puteam acum cu ajutorul istoriei literaturii să-mi rotunjesc monografia, și cu sprijinul acesteia din urmă să adîncesc pe cea dintîi." Un amănunt poate scăpa ochiului încă nedeprins cu scrisul lui G. Călinescu. Etalîndu-și atît de atent modul de lucru, el afirmă, la un moment dat, în 1947: "Nimic nu mă împiedică pe mine însumi să scriu un eseu critic cu totul nou." Fără să fi bănuit, el prevestește în 1947, eseul pe care avea să-l scrie în 1964, despre valoarea
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
 - 
  
  neurologică. Ceea ce nu-i de neglijat însă într-o asemenea situație este tocmai caracterul revoluționar al perspectivei freudiene, principiul novator după care tulburările psihice sunt provocate de cauze tot psihice - precum și particularitățile foarte speciale și intimiste ale terapiei psihanalitice. Roudinesco afirmă, pe bună dreptate și cu exemplificări riguroase, că detractorii scientiști ai psihanalizei ajung finalmente fie la truisme ridicole, fie la impasuri teoretice mult mai stânjenitoare decât cele despre care ei susțin că există. Toate acestea se întâmplă în condițiile în
Freud - ultimul "câine mort"? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15191_a_16516]
 - 
  
  telenovelistică" (fortunecity.com) - mai ales la apariția figurată în contexte inedite, de exemplu în ironii politice: "declarațiile telenovelistice ale premierului" (CLD 2002). Și în acest caz, schema se completează cu toate posibilitățile morfologice: uzul adverbial - "aceste experiențe îi permit să afirme, telenovelistic: "viața mea e un roman"" (a-arecords.ro) -, ca și substantivizarea în formă feminină, cu sensul "ansamblul telenovelelor; stilul, maniera lor" ("Noroc că încă nu s-au contaminat cu toții de kitschul din jur ori de telenovelistica de la televizor" (formula-as
"Telenovelist", "telenovelic", "telenovelistic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15196_a_16521]
 - 
  
  continuă. R.B.: Foarte bine. FIindcă ceea ce urmăream era exact negarea ideii că noul roman ar fi "decedat" și că... A.R.-G.: dar nu este o idee, este o prostie, pur și simplu! că Noul Roman a murit, s-a afirmat (începe să rîdă) încă din anul 1953, cînd mi-am publicat prima carte. În 1955, cînd a început să se vorbească de Noul Roman, ziarele au anunțat deîndată că el a murit - publicații ca "Le Figaro Litteraire", "Les Nouvelles Litteraires
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]