7,843 matches
-
un stenic apel la reactivarea energiilor intarisabile ale gândirii simbolice născută illo tempore din țărână, din vânturi și valuri, din fulgere și trăsnete, din foșnet de frunze și cutremurare de stânci. Artistul își propune să reinstituie arta drept forum de afirmare a unei etici planetare, întemeiată pe simboluri vizuale cu deschidere universală. Intuiția artistului reperează adevăruri simple, concrete, tangibile -precum „tare ca piatra”, „iute ca săgeata” - pe care le amplifică apoteotic prin forța imaginației transfigurându-le în repere inamovibile ale condiției
VALORI ȚĂRĂNEȘTI ÎN SCULPTURA BRÂNCUȘIANĂ by http://uzp.org.ro/valori-taranesti-in-sculptura-brancusiana/ [Corola-blog/BlogPost/93200_a_94492]
-
de națiune, cu valori care se tot apropie, se unifică, se omogenizează, o cultură unică. Este un proces nivelator, desfigurator al identitaților de pâna acum. Așa a fost conceptia. Secolul XIX și o parte din secolul XX au aparținut naționalităților, afirmărilor naționale. Acum nu mai este națiunea pe primul plan, ci globalizarea, din care face parte și unificarea europeană. Motivația celor ce au pus la cale globalizarea este că națiunile s-au aflat mereu în conflicte și pe linie religioasă, și
TRĂIND CU ADEVĂRAT CREDINŢA ORTODOXĂ, EA NE DUCE LA ÎMPLINIREA FIRII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Traind_cu_adevarat_credinta_ortodoxa_ea_ne_duce_la_implinirea_firii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349063_a_350392]
-
act de curaj, un pas hotărâtor în viață omului și voință de a lua totul de la capăt, într-o țară străină, vorbind o limbă străină, printre oameni și repere necunoscute. Alții au privit „evadarea” că pe o nouă oportunitate de afirmare și realizare a dezideratelor. Există o părere comună a celor plecați temporar sau definitiv din țară de baștină: nu le-a fost ușor. Schimbarea radicală a vieții, este un fapt copleșitor, devastator, care uneori devine o piatră de încercare pentru
CEZARINA ADAMESCU by http://confluente.ro/articole/cezarina_adamescu/canal [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
act de curaj, un pas hotărâtor în viață omului și voință de a lua totul de la capăt, într-o țară străină, vorbind o limbă străină, printre oameni și repere necunoscute. Alții au privit „evadarea” că pe o nouă oportunitate de afirmare și realizare a dezideratelor.Există o părere comună a celor plecați temporar sau definitiv din țară de baștină: nu le-a fost ușor. Schimbarea radicală a vieții, este un fapt copleșitor, devastator, care uneori devine o piatră de încercare pentru
CEZARINA ADAMESCU by http://confluente.ro/articole/cezarina_adamescu/canal [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
efortul de recuperare a tradiției cu necesara deschidere spre modernitate. Cultura și educația clădesc deopotrivă o națiune puternică și demnă. Ziua Culturii Naționale ne amintește că avem un capital cultural și uman însemnat, pe care România îl poate utiliza în afirmarea valorilor sale. Avem o datorie comună față de cultura română, față de valorile care ne-au format și pe care trebuie să le transmitem generațiilor viitoare. Astăzi, mai mult ca oricând, în diveristatea culturii europene, România trebuie să pună în valoare creația
OMAGIU LUI EMINESCU de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_nedelcu_omagiu_lui_eminescu_georgeta_nedelcu_1358293156.html [Corola-blog/BlogPost/348837_a_350166]
-
ne luminează destinul, indicând drumul cel bun, conturând sensul devenirii noastre. Un asemenea simbol și reper este profesorul, care sădește în inimile copiilor speranțe de viitor luminos, de fericire prin muncă, prin dăruire, prin rafinament și pasiune, prin dorință de afirmare. Și care, oricare ar fi traseul în viață al discipolilor, luminează destinele chiar și după încheierea frumoșilor ani de studiu, exemplul profesorului nu încetează să îndrume, întocmai ca steaua polară mândră și neclintită pe bolta magică a cerului. Așa l-
AGONIA MAESTRULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Agonia_maestrului_viorel_darie_1388279575.html [Corola-blog/BlogPost/363656_a_364985]
-
un profesor, ne-a fost ca un frate mai mare, iar pentru copiii mai mici din școală era ca un părinte grijuliu cu soarta lor. Tot ce făcea, făcea cu pasiune, cu mare răspundere pentru cei încredințați școlii, știind că afirmarea discipolilor este o cale sigură a propriei afirmări. Nu avea alt țel în viață, decât desăvârșirea profesiei încredințate de Cel de Sus. Și o făcea cu deosebită pasiune și bucurie sau, după caz, cu tristețe. Pentru că și tristețea face parte
AGONIA MAESTRULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Agonia_maestrului_viorel_darie_1388279575.html [Corola-blog/BlogPost/363656_a_364985]
-
mai mare, iar pentru copiii mai mici din școală era ca un părinte grijuliu cu soarta lor. Tot ce făcea, făcea cu pasiune, cu mare răspundere pentru cei încredințați școlii, știind că afirmarea discipolilor este o cale sigură a propriei afirmări. Nu avea alt țel în viață, decât desăvârșirea profesiei încredințate de Cel de Sus. Și o făcea cu deosebită pasiune și bucurie sau, după caz, cu tristețe. Pentru că și tristețea face parte din viața unui dascăl de școală. Știa să
AGONIA MAESTRULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Agonia_maestrului_viorel_darie_1388279575.html [Corola-blog/BlogPost/363656_a_364985]
-
le susții an de an pe marele scene lirice, te-am ascultat cu drag și sunt cucerit de minunatul glas cu care te-a înzestrat bunul Dumnezeu. Aș dori să le împărtășești cititorilor noștri când a început acest drum al afirmării artistice ca solistă de muzică populară, și ce amintiri te leagă de marea doamnă Emilia Comișel, profesor universitar doctor, etnomuzicolog de talie internațională, având în vedere că pe 28 Februarie 2013 va avea loc în sala George Enescu din cadrul Universității
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_dialog_marin_voican_ghioroiu_1361266470.html [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
Doamne, Maria Tănase: „Lung e drumul Gorjului" și „Doină din Gorj", fiind recompensată cu premiul întâi. M.V.G: Unde a avut loc Festivalul „Pe marginea Dunării”? Rodica Anghelescu: La Casa de Cultură din municipiul Giurgiu a început adevăratul drum al afirmării mele artistice! Fiind considerată de specialiști ca o tânără, viitoarea Maria Tănase, fiindcă prin interpretarea mea: gestică, nuanțare, timbru, melisme, trăire scenică, vocea gravă... ajunsesem s-o copiez la indigou. Cum destinul fiecărui om este de a-l ridica sau
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_dialog_marin_voican_ghioroiu_1361266470.html [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
cum mi se deschid înspre zări necuprinse..., iar mulți, extraordinar de mulți ascultători, erau încântați de vocea mea și mă aplaudau cu entuziasm minute în șir. Îmi doream din toată ființa mea să urc pe cele mai înalte trepte ale afirmării, iar nopți întregi mă visam că sunt pe cele mai mari scene lirice ale lumii și cânt la fel de bine ca îndrăgita mea gorjeancă „regină a melosului românesc" Maria Tănase. M.V.G: Cum ai pășit în noul an 1993, tot cu
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_dialog_marin_voican_ghioroiu_1361266470.html [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
17 ani care este pe scenă și cântă alături de inegalabilii artiști ai geniului: Alexandru Grozuță, Rodica Bujor, Maria Ciobanu? Bucurie imensă și ambiție de-a mă depăși prin studiu permanent, a nu înșela încrederea celor care mi-au deschis ușile afirmării vocale! La Festivalul „Maria Lătărețu" - 1993 Târgu Jiu, care a avut loc în toamnă, am obținut „Premiul special al juriului". Am avut surpriza ca „șefii localnici" să se opună hotărârii luată în unanimitate de către profesoarele Emilia Comișel, Steluța Popa, Eugenia
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_dialog_marin_voican_ghioroiu_1361266470.html [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
modificare | modificare sursă] • Etapa pregătitoare, prin lupta pentru revendicări politice și naționale dusă de Inocențiu Micu-Klein, episcopul românilor uniți, care cere drepturi și libertăți pentru românii din Transilvania, în schimbul unirii cu biserica romană (Sinodul de la Blaj); Etapa de elaborare și afirmare a ideologiei naționale: formularea crezului latinist extremist atît pe plan filologic cît și istoric, dezvoltarea învățămîntului românesc; • Etapa pronunțat iluministă, care a culminat în Revoluția de la 1848 Trăsăturile mișcării[modificare | modificare sursă] • Caracterul politic: în 1791, burghezia română în formare
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471861984.html [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
credința ortodoxă a constituit nucleul de rezistență a neamului de-a lungul încercărilor dramatice ale istoriei de a ne desființa. Momentul la care face referire cartea a însemnat din această perspectivă o încercare tot atât de tragică precum acela al sacrificiului pentru afirmarea creștinismului din epoca Imperiului Roman. Este lupta împotriva tenebrelor ce urmăreau să transforme poporul ortodox român într-un stat ateu. Astfel, atmosfera în închisorile comuniste, unde prin dramatismul coerciției forțelor ostile prezenței noastre demne în istorie, se concentrase forța de
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1471963875.html [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
Imaginile mișcate ale propagandei , (Editura Militară, 2006) în capitolul intitulat „Ambasadori sau mercenari”, referindu-se la militarii romani din teatrele de operații, constată: „Cert este că tocmai conștiința acestei inferiorități materiale este unul dintre cele mai puternice motoare motivaționale de afirmare a competențelor profesionale intelectuale sau chiar fizice a militarilor români în fața colegilor din armatele mai mari și mai țări ale lumii. A-ți face treaba -oricât de rutiniera ar fi aceasta - la fel de bine și poate chiar într-un mod mai
VRAJBĂ ŞI INSTITUŢIA ADMIRAŢIEI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 by http://confluente.ro/Vrajba_si_institutia_admiratiei.html [Corola-blog/BlogPost/343168_a_344497]
-
la un ceai/cafea sau de mici cenacluri literare, iar târgurile de carte sunt un eveniment monden, cu deschideri spectaculoase, unde mai apar vedete de divertisment (mai intelectuale), oameni politici (în scop electoral), foști scriitori, savanți neînțeleși, tineri dornici de afirmare, dar și excroci mai rafinați, etc Unii mai pot invoca prețul mai piperat al unei cărți noi. De fapt, în lumea liberă, capitalistă, cărțile bune nu au fost ieftine. Numai în fostul lagăr socialist, cărțile erau subvenționate și foarte accesibile
CINE MAI CITEȘTE ....CĂRȚI ? de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1490109425.html [Corola-blog/BlogPost/382887_a_384216]
-
stări tonice, de luptă, esențială vindecării. În final, de ce se scriu mai multe cărți decât se citesc ? SIMPLU ! Scrisul unei cărți conferă prestigiu, notorietate, face bine adăogat la CV, chiar dacă rămâne necitită ! Și ne mai mirăm că politicienii dornici de afirmare scriu cărți chiar în pușcării. Ce intelectuali am devenit ! Referință Bibliografică: CINE MAI CITEȘTE ....CĂRȚI ? / Radu Olinescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2272, Anul VII, 21 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Radu Olinescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CINE MAI CITEȘTE ....CĂRȚI ? de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1490109425.html [Corola-blog/BlogPost/382887_a_384216]
-
când nu scriu gândesc la ce ar urma să scriu. -Criticul este cel care își pune pecetea pe operă, sau este doar un reper? Al.Florin Țene-Unii afirmă că, de-a lungul istoriei literare, critică a fost și este o afirmare a valorii. Spuneam altă dată că eul criticului, la fel ca eul poetului este o subiectivitate inversă. Critica reprezintă în general judecătorul și cenzorul care alege ce este bun de ce este rău, dar se pune întrebarea, cine alege critica bună
CRITICA LITERARĂ DĂ CONTACTUL CU OPERA CA LUCRU ÎNFĂPTUIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Critica_literara_da_contactul_cu_opera_ca_lucru_infaptuit.html [Corola-blog/BlogPost/369279_a_370608]
-
este personalitatea emblematică a actului Micii Uniri. Societatea românească a beneficiat din plin de reformele impuse de Cuza în cei șapte ani de domnie. Personalități de marcă precum C. Negri și Vasile Alecsandri i-au stat alături domnitorului, contribuind la afirmarea noului stat, România, în Europa modernă. Al treilea moment al ședinței de cenaclu a fost consacrat poeziei. Au citit din creațiile proprii: Ioan Ghiolțean, Gheorghe Șoptirean, Romulus Moldovan, Titina Nica Țene, Olimpia Bebu, Al. Florin Țene, Ioan Nemeș și Antonia
LA CENACLUL „RADU STANCA” DIN CLUJ-NAPOCA, UN FRUMOS ŞI BOGAT ÎNCEPUT DE AN de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1421255376.html [Corola-blog/BlogPost/382032_a_383361]
-
nu numai vibrația sentimentală m-a îndemnat să scriu despre el, ci și faptul conștientizării că volumul, alături de monografiile localităților patriei, face parte din marea istorie a Neamului Românesc. În acest contest afirm că întreprinderea celor doi autori contribuie la afirmarea adevărului exprimat de Emil Cioran: “Când valorile pentru care luptă un neam se cristalizează într-o adevărată lume istorică, atunci acel neam s-a integrat în devenirea culturală “. Cartea structurată în patrusprezece capitole, bibliografie și un rezumat în limba engleză
FILE DIN ISTORIA COMUNEI ŞUŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/File_din_istoria_comunei_sus_al_florin_tene_1379840074.html [Corola-blog/BlogPost/360919_a_362248]
-
scurtmetraj din concurs. În Competiția locală, adresată realizatorilor de film din Cluj, au fost înscrise 23 de producții. În programul 10 pentru FILM, zece dintre cei mai talentați actori de pe scenele din țară, care nu au avut până acum șansa afirmării pe marele ecran, vor avea parte de expunere, de întâlniri cu publicul și profesioniștii din cinematografie, în cadrul Zilelor Filmului Românesc. BILETE Biletele sunt puse în vânzare pe www.biletmaster.ro și pe aplicația mobilă TIFF începând din 20 mai. De la
TIFF la ediția a 15-a by http://www.zilesinopti.ro/articole/12563/tiff-la-editia-a-15-a [Corola-blog/BlogPost/100672_a_101964]
-
POETUL IONEL MARIN, DESCOPERĂ, PREMIAZĂ ȘI LANSEAZĂ TINERI CONDEIERI.LISTA LAUREAȚILOR 2016 Autor: Mihai Marin Publicat în: Ediția nr. 2002 din 24 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Ediția a V-a a Festivalului național literar ”BOGDANIA”- o nouă treaptă în afirmarea talentelor tinerilor români Ediția a V-a a Festivalul național de creație literară „Bogdania”- organizat de ASOCIAȚIA CULTURAL-UMANITARĂ „BOGDANIA” președinte Ing. Ionel MARIN din Focșani, s-a finalizat pe data de 21 iunie 2016, la Sediul AGIR din București, într-
FESTIVALUL NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ „BOGDANIA” ,ORGANIZAT DE POETUL IONEL MARIN, DESCOPERĂ, PREMIAZĂ ȘI LANSEAZĂ TINERI CONDEIERI.LISTA LAUREATILOR 2016 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 2002 din 24 iu by http://confluente.ro/mihai_marin_1466778753.html [Corola-blog/BlogPost/363329_a_364658]
-
avea preocuparea constantă pentru dialogul știință - religie, teologie - știință. Tema dialogului între credința creștină și cunoașterea științifică a rămas o preocupare constantă a Părintelui Constantin Galeriu. Această preocupare a sporit în intensitate în ultimii ani ai vieții sale, sub influența afirmării preocupărilor lumii științifice pentru dialogul știință-religie, reflecția teologică a părintelui înglobând ultimele descoperiri ale cunoașterii umane. Inițierea și coordonarea, începând cu anul 2001, a grupului de reflexie duhovnicească „Conștiințe în slujirea cu iubire a adevărului“, care aduna în Biserica „Sfântul
ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/stelian_gombos_1438938040.html [Corola-blog/BlogPost/368148_a_369477]
-
lui. Toate sunt o hrană pentru sufletul cititorului, din partea autorului cărții, dar și din citate selective, din rostirile celor mai multe dintre personalitățile artei și culturii românești, care și-au intersectat drumurile vieții cu maestrul, ori care îi datorează căutarea și găsirea afirmării și consacrării lor în lumina artei muzicale. Spre încheiere, soția maestrului dezvăluie în carte, tăria, iubirea și altruismul maestrului care până în ultimele secunde de viață și-a adunat resursele, negândindu-se mai mult la sine decât la cei dragi. Maestrul
TITEL POPOVICI. O CARTE DE OCTAVIAN URSULESCU, PRIN CARE MUZICIANUL ŞI IAŞIUL LUI VIBREAZĂ (PARTEA A DOUA) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 by http://confluente.ro/Titel_popovici_o_carte_de_oct_aurel_v_zgheran_1371027981.html [Corola-blog/BlogPost/346017_a_347346]
-
și Mapamondul.” Apreciatul om de cultură Al. Florin Țene a acordat domnului Constantin Toni Dârțu (căruia, la 2 martie 2006, regretatul scriitor Artur Silvestri, președinte al Asociației Române pentru Patrimoniu, îi conferise Premiul de Excelență pentru „monumentala operă de recuperare, afirmare și impunere a valorilor românești”) Medalia „Virtutea Literară”, din partea Ligii Scriitorilor Români, pentru întreaga activitate de concepere și editare, vreme de 15 ani, a Enciclopediei. Au mai vorbit domnii Lazăr Lădariu, redactor-șef al cotidianului „Cuvântul liber”, din Târgu-Mureș, președinte
PENTRU TATA, STRIG PREZENT ŞI SĂRUT DRAPELUL , REPORTAJ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 by http://confluente.ro/_pentru_tata_strig_prezent_si_sarut_d_al_florin_tene_1345381306.html [Corola-blog/BlogPost/358090_a_359419]