667 matches
-
aici am pus patlagină pe rănile năzbâtiilor și țărnă aici e podul cel cu minuni, cu viespi și sticle de lampă, cu scrijeli și ciuperci pe ață, ori unde-i sarea în buduroi, ori nucile pentru prăjituri, cireșele uscate, perjăle afumate pentru chisăliță, pentru mâncărurile cele ca niciunde și niciodată. Aici am văzut cum vițelul, ori mielul e dus în casă, învelit apărat de frig, ca pe-un copil mic, ființă fiind și el de la Dumnezeu și scump la casa omului
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
sârmă, îmbrăcate în hârtie colorată. Peste acestea sunt puse sfori din ață de fuior, pe care sunt înșirate boabe de fasole albă. În Bucovina, colacii de Crăciun se făceau în formă de opt și se păstrau până primăvara, când se afumau și se tămâiau boii și plugul înainte de pornitul la arat, apoi erau mâncați de plugari. Sfântul Ștefan, prăznuit pe 27 decembrie, a fost unul dintre martorii Învierii și Înălțării la cer a Mântuitorului, ca și al pogorârii Duhului Sfânt. A
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
firesc decât să facem o scurtă incursiune rețetelor vechi ca sfânta sărbătoare. Spectaculoase și gustoase, rețetele speciale pe care vi le prezentăm acum sperăm să vă aducă farmecul pe care îl aveau în momentul în care au fost inventate. Sarmale “afumate”. Amestecă într-un lighenaș carnea tocată cu slănină și carnea afumată date prin mașina de tocat. Adăugă ceapa tăiată mărunt, orezul fiert, sare, piper, cimbru și verdeața tocată fin. Unge ola de lut cu untură și așază un strat de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
viață la 27 ianuarie 1975. Referințe bibliografice: Neculai N. Maftei, Constantin GH. Radu, ,, Fii ai comunei Dănești, jud. Vaslui, 1981“; TRIST DAR ADEVĂRAT... Tata, sculându-se de dimineață ca de obicei, după ce a ascultat știrile la galenă, a mâncat prune afumate la lozniță cu nucă tot afumată, cu turte coapte pe plită făcute de mine în ajun, adică de cu seară. Aluatul era făcut cu drojdie pe care o strânsesem în toamnă de pe butoaie în timp cât fierbea vinul și spuma
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de consum excesiv de orez decorticat, sărac În enzime, vitamine și oligoelemente. O altă dovadă a efectului negativ produs de alimentația greșită este ilustrată de frecvența mare a cancerului de colon la populația din Tirol unde se consumă multă slănină afumată sau prăjită până la rumenire și udată din belșug cu rachiuri tari. La aceleași concluzii au ajuns și nutriționiștii americani care corelează frecvența cancerului cu consumul de grăsimi animale și carne de porc, constatat la negrii din S.U.A. și la polonezii
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
celor pe care i-ai clevetit și care, de o sută de ori, sunt mai buni decât tine! Nu ai ascultat! Acum vine suferința și s-a terminat cu toate plăcerile nefolositoare, trecătoare și vătămătoare: cu fumatul nu vei mai afuma limba ta și plămânii altora, cu băuturi alcoolice nu vei mai uda limba ta, înjurături nu vei mai putea adresa lui Dumnezeu și oamenilor, minciuni și clevetiri nu vei mai rosti. Dar să nu deznădăjduiești: Dumnezeu te-a cercetat; El
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
eram înarmați, dar n-am avut de gând să tragem în nimeni. Era’ pentru apărare sau de animale, când au stat ei în toamnă... Că aveau o cazemată acolo și se aproviziona de toamnă... Și vânau și puneau acolo la afumat... Dar eu n-am prins, că eu cu Rusu n-am stat iarna... Ce era cel mai greu? Frigul, foamea? Foame am îndurat și atunci, și dintr-un punct de vedere era mai rău acolo decât la închisoare. La închisoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
din Titu atras de mirajul unor oase afumate. Gestionarul fusese fără echivoc, în modul acela suprarealist în care se purtau discuțiile despre carne, brânză și cafea în 1987: „Să vină domnul Tudor încoace și o să-i dăm din oasele noastre afumate“. Astăzi, invitația sună lugubru, dar pe atunci suna nu doar îmbietor, ci și exclusivist. Niște oase „de folosință internă“, numai pentru muncitorii abatorului, păstrau, în mod logic, mai mult parfum și zaț de carne decât cele răzuite și suprarăzuite din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
a le încerca gustul, am devenit dependent de nicotină și numai după mulți ani, și cu mari eforturi de voință, m-am debarasat de această patimă. Mult mai târziu mi-am dat seama că eram niște copii proști care ne afumam plămânii și inspiram, odată cu fumul, mirosul pestilențial al unui closet fără apă curentă și fără scurgere. În anotimpurile calde și pe vreme bună mergeam pe dealul din spatele spălătoriei, urcând prin pădure o pantă abruptă care ne punea mari probleme la
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de un minut la fiecare, puteai afla tot ce știai și destule lucruri În plus despre ce se Întâmplase până-n acel moment și la ce te-ai mai aștepta. În dreptul gurilor de intrare În Pasaj apăruseră două cutii de tablă afumată cu nisip, pentru lumânări, din acelea care se găsesc la intrarea În biserici, iar locul era animat de o aglomerație de gară, Însuflețind o zarvă păstoasă și Încâlcind șuvoaie de lume venită din toată țara, Împănată din belșug cu străini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
fost scos de pe front etc. Și iac-așa, fost-au bunicii și am rămas doar cu amintirea lor, al treilea moment. Pe plita Încinsă fierb sarmalele domol, iar În ceaun se zvârcolesc câteva chiște. Mușchii și slănina sunt afară la afumat, În butoiul de lemn cu foc potolit pe dedesubt. Îl Întreține tata, care iese destul de des din casă, ducându-se când la locul cu pricina, când la magazia cu vin. Asta-i o treabă care durează Încă de dimineață. E
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
de țigară Gaze de eșapament Metale grele Pesticide Alte câteva sute + sau Radiații ionizante Raze X Deșeuri nucleare Raze ultraviolete Diminuarea stratului de ozon + sau Alimentație Abuz de alcool Abuz de grăsimi Insuficiență de fibre Insuficiență de antioxidanți Alimente murate, afumate + sau Anumiți viruși SIDA Hepatita C Epstein-Barr Papilom Formarea de radicali liberi Deteriorarea codului ADN Slăbirea funcției imunitare Formarea și dezvoltarea celulelor canceroase *Preluat din Gutman și Schettini, op. cit., pp. 37. Figura 3.2 Factorii cancerului* Produși industriali 1% Intervenții
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
clătiți-vă gura cu apă sărată (o linguriță de sare la 250 ml de apă) sau țineți în gură o măslină când trebuie să ieșiți din casă. Locuința trebuie să fie caldă, cu mult aer curat umed. În sezonul gripei, afumați casa cu oțet. La fiecare 9,3 m² folosiți 50 ml de oțet de orez și 50 ml de apă. Puneți lichidul pe o sobă, pentru a steriliza aerul. CE NU TREBUIE SĂ FACEȚI Evitați alimentele condimentate, prea sărate și
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
măgar și măcinați-o bine. Luați zilnic câte 3,5 g în 50 ml de vin de orez. Terapia prin căldură Cu ajutorul unui bețișor de moxă fără fum, care arată ca un trabuc și se găsește în farmaciile tradiționale chinezești, afumați de două ori pe zi, câte 15 minute, punctele prezentate mai jos. Aveți grijă să nu vă ardeți. Punctul aflat pe linia mediană a abdomenului, la patru degete sub ombilic (Vc4). Punctul aflat pe linia mediană a abdomenului, la două
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
clănțănind din clește. înspre seara Sf. Alexie se leagă foarfecele cu ață, ca gurile juvinilor, adică ale șerpilor, helgilor* ș.a., să fie peste întreg anul legate, ca ele să nu se poată atinge de vite. Tot spre acest scop, se afumă atunci împrejurul casei cu o petecă, cu busuioc și ceva lînă tăiată din cojoc. în ziua de Alexi Bojî învie toate juvinile de pe pămînt. Ziua Sf. Alexie sau bojiile se ține pentru că atunci ies toate jivinile la care nici nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a măsurat. Dacă ai închide bine puii unei aricioaice și să ncui cu lăcată, mama lor umblă pînă găsește iarba-fierului, cu care, atingînd lăcata, se sfarmă. Aceea o pun hoții în palmă și descuie lăcă țile numai atingîndu-le. Cînd te afumi cu arici scapi de friguri. Grăsimea de arici e bună pentru reumatism. Aripă Femeia în poziție* să nu mănînce aripi de paseri, căci se aripește* copilul. Femeia îngreunată să nu mănînce aripi de paseri, căci copi lul care se va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apă, căci băieților care-i vei avea au să le curgă bale. Balegă Nu-i bine să dai balegă vinerea, că faci pricaz* la vite. La Ziua Crucii [14 septembrie] se strîng balegile - se crede că ele sînt bune de afumat pentru oameni și vite la boale, spaimă ș.a. Ban Cînd te mănîncă palma stîngă, ai să iei bani; iar cînd te mănîncă cea dreaptă, ai să dai. B De primești bani lunea e semn bun. Cînd te scuipi pe haine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în vîrf, îi scapă la vale; iar pleacă să-i ia și iar îi scapă. Botez Cît timp e nebotezat copilul, se aprinde în toată sara, în casă, o zdreanță de lînă neagră, și atît copilul, cît și mama se afumă cu dînsa în tot acest timp, ca să nu se apropie lucrul slab de dînșii. în același timp, femeia nu iese fără lumină aprinsă sara, nici măcar pînă în tindă, iar în alte locuri fără mătură. Copiii pierduți, morți nebotezați, merg în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
leac bun, trebuie să pui în locul de scos o bobiță de poamă*, o fărămătură de mămăligă, iar la unele, pietricele. Sf. Gheorghe e o zi cînd se adună de pe cîmp și din păduri multe lucruri de leac. Cu buruiana-zmăului se afumă copiii care se greșesc în pat. Ca să aibă leac, să nu puie nimeni mîna pe ea cînd se afumă, decît acela pe capul căruia a căzut beleaua. Se mai afumă și cu frunzele plantei mama-pădurii. Cine se lă vinerea, îi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pietricele. Sf. Gheorghe e o zi cînd se adună de pe cîmp și din păduri multe lucruri de leac. Cu buruiana-zmăului se afumă copiii care se greșesc în pat. Ca să aibă leac, să nu puie nimeni mîna pe ea cînd se afumă, decît acela pe capul căruia a căzut beleaua. Se mai afumă și cu frunzele plantei mama-pădurii. Cine se lă vinerea, îi cresc toate buruienile și bălăriile în grădină și în sămănături. Buruienile culese de Sf. Gheorghe se pun la porți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și din păduri multe lucruri de leac. Cu buruiana-zmăului se afumă copiii care se greșesc în pat. Ca să aibă leac, să nu puie nimeni mîna pe ea cînd se afumă, decît acela pe capul căruia a căzut beleaua. Se mai afumă și cu frunzele plantei mama-pădurii. Cine se lă vinerea, îi cresc toate buruienile și bălăriile în grădină și în sămănături. Buruienile culese de Sf. Gheorghe se pun la porți. (Gh.F.C.) Buruienile culese de Sînziene [24 iunie] sînt bune de leac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd se fură cuiva ceva, să bage o cracă de busuioc într-un puț de unde se bea apă, că va găsi. Busuiocul, ca să miroase frumos, să se samene și să se răsădească numai vinerea. Cu busuioc de nouă ani se afumă grădinile în seara de Joii-mari, de vrei să alungi omizile. (Gh.F.C.) La horă, fetele poartă busuioc în sîn și în păr. (Gh.F.C.) 51 Butuc Cine sare de trei ori peste un butuc, înainte și înapoi, are noroc la păduri și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un pescăraș*, să-l taie și să puie la cap carnea lui încă caldă - și-i trece durerea. Să nu zvîrli dalta din tindă în gura podului, că te apucă dureri în creștetul capului. Cînd te doare capul și te afumi cu pelin de la Rusalii [a cincizecea zi de la înviere], îți trece. Vineri dimineață, pînă în răsăritul de soare, dacă te vei spăla pe cap în vale, îți trec durerile de cap. Să nu bați cu papucul pe copii, că-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cineva capul, apoi se crede că e bine a se pleca sub Evanghelie, ș-apoi se va însănătoșa. Se crede că, spre a scăpa de durere de cap, este bine a se uita în sfîntul potir. Dacă te doare capul, afumă-te cu sămînță de floarea-soarelui. Se crede că, spre a scăpa de durere de cap, este bine a aduce apă neîncepută sau stropi de la moară într-o oală nouă, a [o] turna apoi într-o strachină și a o pune
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a bine. Să nu te uiți în casă din afară, pe fereastră, că rămîne pustie. Cînd nu-ți merge bine într-o casă nici după ce ai făcut masle*, atunci ia lemn de la casa din dreapta și de la cea din stînga și afumă casa ta de trei ori. Casele se grijesc totdeauna la sfîrșitul lunii, ca să nu se facă juvini prin casă. Să nu scopești în casă în zi de vineri, că se umple de stălnițe*. Să nu fluiere cineva în casă, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]