6,798 matches
-
cartier considerat problematic pentru că acolo s-au stabilit mai mulți țigani romani și se afirmă că aceștia ar o sursă de probleme pentru conviețuirea dintre localnici, informează . Pe stâlpii pe care au fost instalate camerele de luat vederi au fost agățate și panouri informative în catalana și în română “Stradă de supraveghere. Controlul traficului”. ”Mulți vecini sunt sătui. Am pus semnale în românește pentru că în cartierul Salut circulă mulți șoferi români”, le-a declarat primarul Xavi Albiol jurnaliștilor spanioli. În curând
Un primar din Spania a montat camere speciale pentru români () [Corola-journal/Journalistic/24389_a_25714]
-
Sentința, din câte am înțeles, este executorie, chiar dacă nu este irevocabilă, deci Electrocentrale este obligată să înceapă furnizarea agentului termic pentru ca Apaterm să poată da căldură gălățenilor. Cei de la Electrocentrale nu mai au niciun motiv de care să se mai agațe pentru a nu da căldură gălățenilor, iar dacă nu vor pune în practică imediat sentința instanței, anunț că voi face plângeri penale pe numele celor care conduc Electrocentrale. Nu mai este admisibil ca locuitorii acestui oraș să continue să tremure
Coşmarul gălăţenilor se apropie de sfârşit. Electrocentrale, obligată să furnizeze căldură în locuinţe () [Corola-journal/Journalistic/24682_a_26007]
-
foudre, funcționează în logica muzicală a variațiunilor pe aceeași temă cu punerea în scenă a unui marivodaj care invocă lejeritatea și ludicul pur. În plus, la seria de «nu»-uri pe care le colectează răbdător, don Juan-ul nu dezarmează, rămânând agățat de prada sa și, atunci când îi dă temporar drumul, este doar ca să o apuce mai bine. Pe ce se bazează? În primul rând pe experiență, scena a mai fost jucată cu succes și în alte dăți. «Actorul» simulează tristețea, resemnarea
Ultima noapte de dragoste… by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2396_a_3721]
-
și schimbător, ca „Norii” - de fapt un credo poetic al ei. Dumnezeu și omul se înțeleg. Nevasta lui Lot nu a încălcat interdicția Domnului părăsind cu familia Sodoma. A revenit pentru că s-ar fi speriat de șarpe sau și-a agățat rochia de o cracă și a vrut să o desprindă. A fost nedrept pedepsită. Nu se înțeleg, după ea, nici îndrăgostiții, de aceea aproape că nu a scris versuri erotice, cu excepția poemului „Nimic de două ori nu se întâmplă” - una
“Dacă n-ar fi fost Premiul Nobel, Milosz ar fi fost la marginile literaturii“ by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2397_a_3722]
-
să merg la școală. Margaret Mitchell, Caks, Camus, Thomas Mann. Iarnă. O lumină palidă strecurându-se printre perdele. Mirosul paginilor cărților și emanațiile corpului, excitante și tari sub saltea. Vârfurile degetelor pipăind cusăturile și descoperind nodurile de care să te agăți. Pielea aspră pe coapsele mele - și acolo se ascunde copilăria. În vechea noastră casă, sub scară, mama se împiedică și scapă pe genunchii mei o lopățică plină cu cărbuni aprinși. Nu-mi mai amintesc lucrul ăsta sau mai degrabă rețin
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
genunchii mei o lopățică plină cu cărbuni aprinși. Nu-mi mai amintesc lucrul ăsta sau mai degrabă rețin durerea, dar nu mai știu cât rău mi-a făcut durerea aia. Fără miros, fără gust, ca un buchet prăfuit de imortele agățat într-un cui la bucătărie. Să merg poate s-o ajut să dea zăpada? Sau mai bine să-mi fac vânt și să dispar până deseară? O să vină imediat, gâfâind toată, o să-și ungă o pâine cu unt și o să
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
cei mai respectați oameni politici. În precipitările sale, Goga demonstrase a fi un prea mediocru om politic. A stat în derivă cîțiva ani și, în aprilie 1932, isi formează propria grupare, Partidul Național Agrar, neînsemnat pe eșichierul politic. Dar se agață în struna lozincilor naționaliste, declarîndu-se chiar solidar cu crezurile generației de la 1922, din care se vor recolta, apoi, membri ai mișcării legionare. Consideră, si in 1930, că e valabilă, în continuare, deviza ideii naționale, prin necesitatea unificării sufletești a românilor
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
că și mulțimea, adică poporul alegăror, în condițiile respectării înțelegerilor, știa la fel. De aici și pacea socială, a lor, a germanilor, pentru ei și pentru cei din jur. La noi, aci, în spațiul în care Evei (blonde) i se agață iarăși frunza, (că, de, cică ar fi iar fată mare!), grija pentru popor, tradus în binele pentru cei mulți, (evident, la nivel formal), și-a asumat-o, de la al doilea Război Mondial încoace, „doar tovarășul” și Marea Adunare Națională. Mai
Marea Adunare Națională, singurul Parlament consensual la români. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_446]
-
paradoxal, de o manieră mai subtilă, frizînd non-partizanatul. Or, dacă privim lucrurile pe termen puțin mai lung decît această campanie electorală, un post comercial care lucrează partizan în campanie poate obține un anumit succes, azi, eventual mîine-poimîine însă va rămîne agățat de un succes de care nu va mai ști cum să scape. Fiindcă, în cele din urmă, partizanatul unui post comercial face parte din afacere. Dacă acel post crede că partizanatul - respectînd cerințele Constituției, firește - îi aduce un plus de
Ce se poate și ce nu în campanie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16692_a_18017]
-
zile se scrie în presă pro sau contra despăgubirii păgubașilor de la FNI. Cei care scriu pro vor ca statul să plătească. Cei care scriu contra vor ca lucrurile să-și urmeze cursul în justiție. Păgubiții acestui fond de investiții se agață de faptul că directorul CEC-ului a legat această instituție de fondul la care și-au vîrît banii. Dl Camenco Petrovici e, așadar, cuiul, lui Pe-pelea în această afacere. De ce nu i se pune sechestru pe avere celui care a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
o vomă a dominării și supunerii un lanț de batjocură și/ înstrăinare un rânjet orgasmatic în plasa unor strigăte/ ascuțite" Comedia se încheie, surprinzător, cu o ridicare bruscă a "camerei de luat vederi" spre cerul pe care se profilează hameiul agățat pe țăruși "de-a lungul șoselei Sighișoara-Brașov". Marius Ianuș este un poet pe măsura timpului lipsit de glorie pe care îl trăim. Poezia sa este maximum de poezie pe care îl poate produce stilul nostru de viață. Marius Ianuș, Manifest
DEBUT ȘOCANT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16712_a_18037]
-
și schimbare; ceea ce autorul propune nu este de fapt, așa cum pretinde, o înțelegere deschisă a faptelor și a persoanelor (și, finalmente, a propriei persoane) în singularitatea lor, ci un manual de manipulare casnică, potrivit unor grafice și unor scheme minune agățate pe ușa frigiderului. S-ar mai cuveni poate subliniată, deloc ironic, o ultimă calitate a acestei cărți. E vorba despre contribuția ei reală la inițierea cititorului într-un alfabet al motivațiilor ascuns psihologice și al explorărilor nesimulate ale obscurului. Cititorul
Cum să, cum să nu... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16765_a_18090]
-
al supraviețuirii eului. Ea folosește un mod abstract, eliberat de lume care se substituie zonelor inaccesibile ale sensibilității. Astfel parcă înfățișarea lumii se schimbă și devine conformă dorinței, mai apărată de spaimele firești, rătăcire, incertitudine, dispariție. În fiecare clipă ne agățăm de o supraviețuire care se impune fără nici o altă explicație. Hotărîrea este implacabilă, ea nu poate fi schimbată. Probabil că nu ne aparține nouă ci lumii în întregimea ei indivizibilă, - lumea a hotărît să supraviețuiască. Deci o urmăm și în
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
pînă acum cartea au observat că există în text și în subtext expresia, urmele unei permanente frici... De unde vine această frică? Vă dați seama de ea? A.V.: Da, eu cred că da; unul din motive este că mama stă agățată de păr de cupola circului și fetiței care vorbește în carte îi este tot mereu frică să nu cadă de acolo. De aceea ea "erfinden"... R.B.: ...inventează... A.V.: ...da, inventează povestea copilului care fierbe în mămăligă, fiindcă atunci îi
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
vorbind, ci a ales să joace rolul maurului care-și face datoria pînă la sfîrșitul mandatului. Moralmente, s-ar putea spune că dl Constantinescu ar trebui să iasă în cîștig de imagine, ca prim președinte al României care nu se agață de o nouă candidatură, ci se mulțumește să-și urmărească obiectivele singurului său mandat. Întrebarea e însă cît cîștigă eventualul candidat la președinție susținut de președintele Constantinescu, în măsura în care acesta se va revendica de la recomandarea actualului președinte? La ora cînd scriu
Combinații fără Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16920_a_18245]
-
pat comod și curat și mă descopăr atât de senină/ și de banală de parcă m-am vindecat de o boală"; "El E șapte, e seară, răsfoiesc un ziar, întâmplările/ acestei planete ca reclamele luminoase apar și/ dispar și oamenii se agață cu disperare de știri,/ de rătăcirile unor vapoare, de catargele scufundate/ în amintiri." Jocuri literare Gravitatea poeziei scrise de Nora Iuga nu este incompatibilă cu spiritul ludic. Poeta are o întinsă cultură literară care îi permite să se joace dezinvolt
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
o reprezintă o impulsivitate, o sangvinitate a asociațiilor. Cele mai dense stihuri ale poetului se nutresc din resursele imprevizibile ale materiei, vălurite de o suflare fantastă: "muzica feței se descompunea lăsînd în urmă/ venele lustruite ca lungi liane/ care se agață înfricoșate de zidurile oarbe./ toamna își făcea numărul intra prin/ cîrciumi cu arlechinul bețiv la braț.// șahiști metafizici dădeau mat unor iluzii/ după fiecare catastrofă fericirea e mult/ mai concretă în subsolurile credinței/ numai dumnezeu încape în picioare./ foșnetul trupului
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
Cîteva pînze esențiale (Iarna lui Andreescu, apoi Luchian) lipsesc, duse la retrospectiva de la Simu. Cînd am ieșit, ploua subțire, copacii de pe acele locuri dădeau coroane sferice cu verde adînc, lucios; pe cerul grisâtre nori subțiri galbeni și violeți. Ne-am agățat de o tînără servantă și am dus-o pînă acasă, lîngă căminul Spiru Haret, o bihoreancă de 26 de ani, chip subțire, ochi mari, flancuri late, spatele picant, picioare albe și nervoase". Reversul e, firește, monstruosul, imaginea bruegheliană copiată după
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
cînd vă evoc, îmi reprezint o siluetă de o suplețe și o zveltețe adolescentine, pentru că puteți fi văzut mereu, în drumul spre facultate, ușor grăbit, cu un pas larg, puțin săltat, cu o mînă întinsă pe lîngă corp, purtînd etern, agățată la capătul ei, o servietă plină. Ce duceți în servieta aceea de obicei? ION POP: Duc cărți. Duc cărți, duc hîrtii, tot felul de lucruri legate de viața universitară, și nu pot să nu-mi aduc aminte de celălalt purtător
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
ignorate, care tind să se eternizeze. Folosesc acest plural cu gîndul la cei din breasla mea, nu la politicieni. Aceștia din urmă vor renunța la falsele teme numai în măsura în care nu vor găsi în mass media ecouri prielnice pentru a se agăța de ele. Poate că vom vorbi mai puțin despre regionalism, despre regățeni, ardeleni și moldoveni pentru a cerceta în schimb, mai îndeaproape cele trei sau patru Românii care coexistă în toată țara și care tind să se îndepărteze tot mai
Concertul pocnitorilor de Anul Nou by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15635_a_16960]
-
rezervă totdeauna amînat. Pînă cînd am devenit un balot plin de haine vechi, amintiri răzlețe și tot felul de texte. Abia mai reușeam să-mi păstrez echilibrul. Și - ca și cum asta n-ar fi fost de ajuns - totul părea să se agațe de mine: frînturi de discuții, etichete, rețete, tăieturi din ziare. Pînă și firele nevăzute din betonul blocului se întinseseră spre mine cuprinzîndu-mi încheieturile și gleznele. Trupul meu sufocat nu mai avea puterea să se scuture. Și e de mirare cum
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
rîsul tuturor... Dacă ți-ar fi egal ce se petrece în jurul tău, dacă nu ți-ar păsa de ce cred alții despre tine, de ceea ce tu însuți consideri că ai de spus, de dat și de primit, dacă nu te-ai agăța de fapt cu înverșunare, cu disperare, cu toată puterea (atîta cîtă o ai) de viață, așa pustiitoare, goală de conținut, uscată, cenușie, nedreaptă, imperfectă, cum este ea pentru unii, ai rămîne ca în glosa eminesciană, rece la toate, chiar ,,de
Angoase by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15644_a_16969]
-
început și la sfîrșit - oamenii nu mai sînt nici măcar pioni, nebuni și ture ale unui joc de șah. Sînt simple chei. Ei se deplasează în spațiu transportați/ telepurtați de un "portchei". Un obiect - de regulă, uzat - , oricare, de care se agață, cîrduri-cîrduri, precum cheile de un breloc. Care-i duce spre o destinație nu totdeauna cunoscută și arareori de ei aleasă. 2 . În volumul trei din Harry Potter, mașina timpului, reprezentată printr-un ceas cu lanț, purtat în jurul gîtului (oare nu
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
păduri. Rița - fiindcă acesta era numel ei - locuia sub o foaie de pelin. Bărbatul ei, pe care îl chema Vântuleț, și care era un strănepot de-al moșului Crivăț, o părăsise, luându-și lumea în cap. Un aventurier. Cică se agățase de coada unei capre și că ajunsese tocmai în Grecia... Într-o prea frumoasă zi de vară, prin pădure trecu un stol de fetițe ce se întorceau de la școală, făcând gălăgie mare. Pe semne că era pe acolo o scurtătură
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
mers prea repede! Ardelenii ăștia câteodată scriu parcă traducând din nemțește sau ungurește... Analizez propoziția în fel și chip. Exprimarea provinciala îmi reține atenția mai mult decât ar fi trebuit. Pe afiș, cateva vagoane de care un călător albastru se agață din mers. Alături, medalionul în care afli ce s-a întâmplat: călătorul albastru tăiat în două de tren, într-o baltă de sânge roșie. Tolstoi ar mai fi încercat să fugă de acasă, renunțând la tot, la bogăție și la
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]