480 matches
-
principalul document al unui serviciu de informații. În cadrul secției activau cele trei fronturi, fiecare cu agentura aferentă: Frontul de Est (maior Grigore Ernescu și locotenent-colonel D. Rădulescu, șeful Agenturii), Frontul de Vest (maior Aurelian Andra și maior I. Bălteanu, șeful Agenturii) și Frontul de Sud (maior I. Gh. Popescu și locotenent-colonel N. Trifon, șeful Agenturii). 2. Secția II-a Contrainformații, la care a fost numit șef maiorul Traian Borcescu (aprilie 1941), acesta înlocuindu-l pe directorul Florin Becescu (Georgescu). În cadrul aceste
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cu agentura aferentă: Frontul de Est (maior Grigore Ernescu și locotenent-colonel D. Rădulescu, șeful Agenturii), Frontul de Vest (maior Aurelian Andra și maior I. Bălteanu, șeful Agenturii) și Frontul de Sud (maior I. Gh. Popescu și locotenent-colonel N. Trifon, șeful Agenturii). 2. Secția II-a Contrainformații, la care a fost numit șef maiorul Traian Borcescu (aprilie 1941), acesta înlocuindu-l pe directorul Florin Becescu (Georgescu). În cadrul aceste secții au funcționat patru grupe și cinci birouri: - Grupa I-a (șef de grupă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Personalului (director Dumitru Lepădatu); - Biroul Administrativ (căpitan (r) Gh. Ionașcu); - Biroul Desenatori (agent principal C. Ionescu). O dată cu mobilizarea Marelui Cartier General, S.S.I. a constituit un nucleu informativ - Eșalonul Mobil - care să deservească necesităților armatei române. Organizarea a cuprins Biroul 1 Agentură și Biroul 2 Studii, la care s-a adăugat coordonarea a trei Centre Informative (Galați, Iași, Suceava), a două Subcentre (Tulcea și Fălciu), a trei echipe (tehnică; sanitară; desenatori) și a gărzii de pază alcătuită din jandarmi. Pentru o cercetare
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sau alte categorii sociale). În ianuarie 1942 s-a produs o dispersare pe grupe de interes a obiectivelor urmărite: - Biroul Presei, care a monitorizat presa națională și internațională, a recenzat lucrări de specialitate și a semnalat publicațiile/articolele de interes; - Agentura I-a Filaj, care a supravegheat elementele aflate în atenția S.S.I.; - opt grupe informative: a. Grupa Politică, cu misiuni asupra persoanelor care au activat în partide, mișcări și organizații politice și desfășurau, în continuare, diferite acțiuni în raport cu guvernul mareșalului Antonescu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
locotenent-colonel C. Ionescu-Micandru) a realizat schimbul de date cu aliații și a colaborat în implementarea unor măsuri comune antisubversive. Avea în subordine: - Biroul 1, pentru colaborarea cu structurile informative germane. - Biroul 2, pentru colaborarea cu structurile italiene. - Biroul 3 Administrativ. - Agentura „P” (Ploiești), maior Gh. Filimon, cu misiunea de a apăra, în colaborare cu partea germană, zona petroliferă. - Agentura „TS” (Turnu-Severin), maior A. Sadoveanu, care a prevenit măsurile de sabotaj pe Dunăre. 5. Secția IV-a Contraspionaj, a acționat în toate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
antisubversive. Avea în subordine: - Biroul 1, pentru colaborarea cu structurile informative germane. - Biroul 2, pentru colaborarea cu structurile italiene. - Biroul 3 Administrativ. - Agentura „P” (Ploiești), maior Gh. Filimon, cu misiunea de a apăra, în colaborare cu partea germană, zona petroliferă. - Agentura „TS” (Turnu-Severin), maior A. Sadoveanu, care a prevenit măsurile de sabotaj pe Dunăre. 5. Secția IV-a Contraspionaj, a acționat în toate mediile de interes, mai ales în cele ale diplomațiilor străini aflați la București și, evident, în cele ale
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și, evident, în cele ale serviciilor de informații străine. La conducere s-au aflat locotenent-colonel Victor Siminel, locotenent-colonel Alexandru Proca, maior Ioan Bălteanu și Florin Becescu. Organizarea era tot pe grupe: Grupa I-a Contraspionaj; Grupa II-a Filaj (sau Agentura II-a); Grupa III-a Legații. 6. Secția V-a Contrasabotaj a fost creată după model german, prin Decretul nr. 687/16 septembrie 1942, pentru a preveni actele de sabotaj, a conduce acțiunea informativă în stabilimentele industriale, a colabora cu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
referim, interesul sovietic era canalizat către (re)cucerirea peninsulei Crimeea, fapt pentru care, atât pe uscat cât și pe apă, se duceau lupte crâncene. La 17 iunie 1943, Secția a II-a Contrainformații a transmis o circulară tuturor rezidențelor și agenturilor din subordine pentru a documenta și monitoriza activitatea membrilor partidelor desființate, cu precădere a liderilor acestora. Supravegherea trebuia să fie permanentă și fluxul informativ era îndreptat asupra: activităților inițiate de cei care, în trecut, activaseră în partide și organizații politice
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Colaborarea atât de necesară în domeniu a existat în măsura în care fiecare autoritate/organ informativ a apreciat utilitatea acesteia, însă nu a existat „un control direct și organizat” între instituții. Fiecare instituție, având legi și regulamente proprii, și-a școlarizat personalul de agentură în funcție de posibilitățile materiale avute la dispoziție, importanța și utilitatea acordată acestei instruiri. Secția a II-a și S.S.I. și-au pregătit oameni pentru agentura externă acoperită funcție de frontul informativ pe care s-a lucrat. I.G.J. a înființat o școală de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și organizat” între instituții. Fiecare instituție, având legi și regulamente proprii, și-a școlarizat personalul de agentură în funcție de posibilitățile materiale avute la dispoziție, importanța și utilitatea acordată acestei instruiri. Secția a II-a și S.S.I. și-au pregătit oameni pentru agentura externă acoperită funcție de frontul informativ pe care s-a lucrat. I.G.J. a înființat o școală de agenți pentru nevoile informative/contrainformative din mediul rural, dar care s-a închis în septembrie 1940. O școală de agenți acoperiți și descoperiți a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
organizațiile politice”, în cadrul cărora trebuiau să acționeze. În general, pregătirea acestora se efectua individual, dar pentru acest lucru trebuia format un personal instructor calificat și permanent, care să analizeze posibilitățile de lucru ale agentului. Procesul de recrutare și pregătire a agenturii acoperite trebuia să fie continuu, în principal din cauza uzurii și pierderilor inerente. Compartimentarea și conspirarea activității specifice fiind esențiale în activitatea informativă/contrainformativă, Secția a II-a a propus funcționarea a două structuri de învățământ, una pentru agenții externi, cealaltă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
D.G.P., I.G.J. și P.P.C. La baza acestui act au stat unele neconcordanțe asupra datelor furnizate la conducerea Ministerului Afacerilor Interne, precum și o slabă activitate în domeniul analizei și sintezei datelor. Pentru nivelarea asperităților au fost evidențiate etapele muncii informative/contrainformative - agentura, organele de căutare și organele de informații. Șeful organului de informații avea sarcina să efectueze interpretarea datelor primite, aceasta fiind „operațiunea intelectuală” alcătuită din două operații distincte: analiza și sinteza. Ultima operație o reprezenta difuzarea acestui produs finit - informația - către
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
martie 1942 legionarii au inițiat un nou atac terorist, proiectat a avea loc pe traseul București - Brașov (zona Valea Largă), însă și acesta a fost neutralizat de agenții S.S.I.. Aniversarea Unirii (1 decembrie 1942) la Biserica Patriarhiei a fost repartizată Agenturii I-a din Secția Contrainformații, care a instituit posturi fixe pentru a semnala „aglomerările suspecte” și eventuale manifestări ostile. La slujba religioasă de la Patriarhie din prima zi a anului 1943, Agenturile I-a și a II-a au antrenat în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1 decembrie 1942) la Biserica Patriarhiei a fost repartizată Agenturii I-a din Secția Contrainformații, care a instituit posturi fixe pentru a semnala „aglomerările suspecte” și eventuale manifestări ostile. La slujba religioasă de la Patriarhie din prima zi a anului 1943, Agenturile I-a și a II-a au antrenat în acțiunea de pază câte 20 de agenți fiecare, care trebuiau să identifice persoanele suspecte și să supravegheze balcoanele/ferestrele imobilelor de pe traseu; cei aflați în zona Patriarhiei au vegheat ca în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în zona Patriarhiei au vegheat ca în zonă să nu pătrundă decât cei cu invitații, iar suspecții să fie semnalați funcționarilor P.P.C., care să intervină pentru îndepărtarea acestora. Tradiționala sărbătoare de Bobotează (6 ianuarie 1943) a fost asigurată informativ de Agentura II-a din S.S.I., care a acționat cu trei echipe (25 agenți) sub conducerea șefului de echipă H. Stejaru. Agenții au circulat „prin spatele publicului” și au fost atenți la orice mișcare suspectă îndreptată asupra obiectivelor apărate. Un alt atentat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a acțiunilor anticomuniste și anihilării acestora. În acest sens, a fost înființată Direcția Generală a Siguranței Statului, în subordinea căreia se aflau 12 Inspectorate Regionale de Siguranță, iar acestea cuprindeau, în total, 40 de servicii, 85 de birouri și 365 agenturi informative. Directorul general al Poliției avea în coordonare 11 inspectori regionali (la București, Cluj, Constanța, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Târgu-Mureș, Sibiu și Timișoara) și doi subdirectori generali. Unul a coordonat Direcția Poliției Administrative și a Personalului, care avea în subordine
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
prim pas în adunarea, stocarea și utilizarea datelor de interes către un singur beneficiar, a reprezentat-o precizarea privind „încetarea activității de Siguranță a organelor Jandarmeriei și preluarea totală de către Inspectoratele Regionale de Siguranță, Servicii județene de Siguranță, Birouri și agenturi”, însă acest lucru trebuia aplicat atunci când instalarea și încadrarea structurilor va fi completă. Astfel, noile autorități aveau în vedere preluarea activității de siguranță pe teritoriul rural, care revenea, prin lege, Inspectoratului General al Jandarmeriei și exploatarea informativă în folosul propriu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
dactilograf special cl. I-a I. Nestorescu). 2. Biroul 1 Social-Politic (șef grupă Z. Vasiliu): a) Subbiroul 1 Politic (șef echipă N. Policarie); b) Subbiroul 2 Muncitori (agent principal A. Ramură); c) Subbiroul 3 Presă (șef echipă V. Davila); d) Agentura „L”. 3. Biroul 2 Contraspionaj și Terorism (director Florin Becescu): a) Subbiroul 1 Legații; b) Subbiroul 2 Contraspionaj; c) Subbiroul 3 Servicii de informații străine (agent special Gh. Știrbuleț); d) Subbiroul 4 Terorism (agent principal V. Vlădeanu). 4. Biroul 3
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Rădulescu). 5. Biroul 4 Minorități, Iredente, Diverse (șef grupă P. Agronomu): a) Subbiroul 1 (șef echipă R. Hariton); b) Subbiroul 2 (agent special P. Vintilescu); c) Subbiroul 3 (șef grupă N. Preoțescu); d) Subbiroul 4 (agent special N. Călăuzu); e) Agentura „M” (agent principal Gh. Boteanu). 6. Biroul 5 Militar (maior I. Lobei): a) Subbiroul 1 Studii (agent principal C. Vlăsceanu); b) Subbiroul 2 Aero (agent principal C. Râpeanu). - Agentura I-a Verificări Informative (șef grupă P. Ilfoveanu); - Agentura II-a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
grupă N. Preoțescu); d) Subbiroul 4 (agent special N. Călăuzu); e) Agentura „M” (agent principal Gh. Boteanu). 6. Biroul 5 Militar (maior I. Lobei): a) Subbiroul 1 Studii (agent principal C. Vlăsceanu); b) Subbiroul 2 Aero (agent principal C. Râpeanu). - Agentura I-a Verificări Informative (șef grupă P. Ilfoveanu); - Agentura II-a Legații și Spionaj (șef grupă B. Dănilă); - funcționarii detașați la Brigada Specială din P.P.C. (agent principal P. Marineanu); - personalul de serviciu (10). - rețele contrainformative: a) Ardealul de nord: Cluj
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Călăuzu); e) Agentura „M” (agent principal Gh. Boteanu). 6. Biroul 5 Militar (maior I. Lobei): a) Subbiroul 1 Studii (agent principal C. Vlăsceanu); b) Subbiroul 2 Aero (agent principal C. Râpeanu). - Agentura I-a Verificări Informative (șef grupă P. Ilfoveanu); - Agentura II-a Legații și Spionaj (șef grupă B. Dănilă); - funcționarii detașați la Brigada Specială din P.P.C. (agent principal P. Marineanu); - personalul de serviciu (10). - rețele contrainformative: a) Ardealul de nord: Cluj (centru), Târgu-Mureș, Satu-Mare, Sighet, Odorhei, Sfântu-Gheorghe (rezidențe); b) Ardealul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
personalul de serviciu (10). - rețele contrainformative: a) Ardealul de nord: Cluj (centru), Târgu-Mureș, Satu-Mare, Sighet, Odorhei, Sfântu-Gheorghe (rezidențe); b) Ardealul de sud: Sibiu (centru), Brașov (subcentru), Alba-Iulia, Turda, Sighișoara, Făgăraș (rezidențe); c) Banat: Timișoara (centru), Oravița, Reșița, Arad (subcentre); d) Agentura „Muntenia”, Ploiești (centru); e) Agentura „Oltenia”, Craiova (centru), Târgu-Jiu, Turnu-Severin (rezidențe); f) Agentura „Dobrogea”, Constanța (centru). Involuția S.S.I. a continuat și în 1946, atunci când Decretul-Lege nr. 3332/21 noiembrie, privind organizarea și funcționarea Consiliului de Miniștri și a Președinției, nu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
contrainformative: a) Ardealul de nord: Cluj (centru), Târgu-Mureș, Satu-Mare, Sighet, Odorhei, Sfântu-Gheorghe (rezidențe); b) Ardealul de sud: Sibiu (centru), Brașov (subcentru), Alba-Iulia, Turda, Sighișoara, Făgăraș (rezidențe); c) Banat: Timișoara (centru), Oravița, Reșița, Arad (subcentre); d) Agentura „Muntenia”, Ploiești (centru); e) Agentura „Oltenia”, Craiova (centru), Târgu-Jiu, Turnu-Severin (rezidențe); f) Agentura „Dobrogea”, Constanța (centru). Involuția S.S.I. a continuat și în 1946, atunci când Decretul-Lege nr. 3332/21 noiembrie, privind organizarea și funcționarea Consiliului de Miniștri și a Președinției, nu a menționat structura informativă/contrainformativă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Satu-Mare, Sighet, Odorhei, Sfântu-Gheorghe (rezidențe); b) Ardealul de sud: Sibiu (centru), Brașov (subcentru), Alba-Iulia, Turda, Sighișoara, Făgăraș (rezidențe); c) Banat: Timișoara (centru), Oravița, Reșița, Arad (subcentre); d) Agentura „Muntenia”, Ploiești (centru); e) Agentura „Oltenia”, Craiova (centru), Târgu-Jiu, Turnu-Severin (rezidențe); f) Agentura „Dobrogea”, Constanța (centru). Involuția S.S.I. a continuat și în 1946, atunci când Decretul-Lege nr. 3332/21 noiembrie, privind organizarea și funcționarea Consiliului de Miniștri și a Președinției, nu a menționat structura informativă/contrainformativă, ci a inclus-o în instituțiile anexe. Golită
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Ajungem la o chestiune foarte complicată, tot ce discutăm legat de acest subiect este pur borgesian: tema trădătorului și a eroului. În mod cert biografic, Petre Roman și-a făcut studiile de doctorat În Franța În perioada când Caraman controla agentura română... Mircea Mihăieș: Mai pe scurt, spionajul românesc. Vladimir Tismăneanu: Petre Roman a spus În repetate rânduri că era perfect normal ca, fiind un băiat talentat, să plece la studii În Franța. Mircea Mihăieș: Admitem. Vladimir Tismăneanu: Admitem, dar asta
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]