480 matches
-
vara lui 1941 (iulie/august) a produs mari bătăi de cap conducerii Serviciului Special de Informații și chiar lui Antonescu. Un fir al acestui grup (Valeriu Georgescu) a fost desconspirat de Abwehr la Istanbul. S.S.I.-ul reușise să introducă în agentura engleză de pe malul Bosforului, un așa-zis agent de întâmpinare. Colonelul Rodler, șeful Serviciului de Informații al Armatei germane (Abwehr-ul din România), solicită părții române să ia „măsuri de reținere și cercetare” a lui Mișu Iorgulescu, patronul restaurantului „Taxim” din
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
române să ia „măsuri de reținere și cercetare” a lui Mișu Iorgulescu, patronul restaurantului „Taxim” din Istanbul și agent al Intelligence Service-ului. Prins la București cu o scrisoare și o sumă de bani, divulgă implantarea făcută de SSI în agentura engleză de pe malurile Bosfor. Eugen Cristescu, era pe front cu generalul Ion Antonescu pentru organizarea Eșalonului Mobil; temporar, la comanda serviciului, a rămas colonelul Velciu, șeful Secției Juridice, care a făcut imprudența de a nu informa imediat conducerea Serviciului cu privire la
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
derulate au modificat strategia acțiunilor informative, rămânând în zona informațiilor politice, fiind în căutarea „omului tuturor speranțelor”, alias Iuliu Maniu, care să coaguleze o mișcare politică fărâmițată și cu accente centrifugare. După ruperea relațiilor diplomatice, acțiunile lor au continuat prin agenturile constituite în cadrul Legațiilor statelor aliate Angliei la București cât și prin o serie de oameni politici sau personalități anglofile. Serviciile americane au lucrat în contul relațiilor cu englezii, în timp ce guvernul american uzita de acțiunile informativ-operative numai în limita interesului ce
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și obligată la cedarea nord-estulului Transilvaniei. IV. 2. b. Spionaj și revizionism maghiar În acțiunile de revizuiri ale granițelor altor state în favoarea sa, pe lângă acțiuni diplomatice și de propagandă iredentistă, Budapesta cu eficacitate uzita și mijloacele specifice „războiului secret”. Structuri, agenturi și rețele erau răspândite la scară estul de întinsă pe teritoriile adversarilor săi, inclusiv pe cel al României, unde provoca nenumărate și diverse acte „teroriste, de sabotaj, de spionaj”. De multe ori, pe toată durata perioadei dintre cele două războaie
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
din Pactul Tripartit (germanii și ungurii). În acest duel disproporționat, pe care serviciile informative românești îl suporta, cel cu oficina maghiară, după cum rezultă din cercetarea documentelor de arhivă, prin amploare și forță, poate fi perceput ca fiind comparabil cu al agenturilor marilor puteri precum Germania, Uniunea Sovietică etc. Îndrăzneala Budapestei de a acționa informativ/contrainformativ asupra României într-o asemenea măsură era motivată de două condiții: existența unei minorități maghiare numeroasă și compactă, care se manifesta unitar, fără fisuri, față de solicitările
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
înființat „un subcentru cu misiunea de a recruta și forma agenți dintre refugiații români”. Acest „spectaculos” dispozitiv informativ, conturat ca o adevărată salbă în apropierea frontierei românești, avea rolul de a sprijini, de a proteja și de a coordona toate agenturile cu agenții maghiari, ce acționau pe teritoriul nostru. Componentă de bază a sistemului informativ al Budapestei în România era Legația maghiară de la București, care prin natura sa oferea o bună acoperire și ocrotire în domeniul informativ. Aproape în totalitate personalul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
birouri teritoriale de informații care erau integrate în cele patru divizii de infanterie dispuse de la vest la est în proximitatea graniței cu România: Vrața, Plevna, Rusciuk și Șumla (azi, Șumen). La aceste birouri ajungeau informațiile culese de pe teritoriu românesc, de către agenturile ce existau în subunitățile de grăniceri (de nivelul unei campanii, care erau subordonate acestor divizii) ale căror agenți traversau des frontiera. Respectivele agenturi informative, în număr de șapte, își aveau cantonate reședințele de la vest la est de subunitățile de grăniceri
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Vrața, Plevna, Rusciuk și Șumla (azi, Șumen). La aceste birouri ajungeau informațiile culese de pe teritoriu românesc, de către agenturile ce existau în subunitățile de grăniceri (de nivelul unei campanii, care erau subordonate acestor divizii) ale căror agenți traversau des frontiera. Respectivele agenturi informative, în număr de șapte, își aveau cantonate reședințele de la vest la est de subunitățile de grăniceri, începând cu: Lom, Nicopole, Rusciuk, Kubrat, Isperich, Nova-Gradet și Varna. Cele patru birouri analizau datele și informațiile obținute de la agenturi, iar sintezele rezultate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
des frontiera. Respectivele agenturi informative, în număr de șapte, își aveau cantonate reședințele de la vest la est de subunitățile de grăniceri, începând cu: Lom, Nicopole, Rusciuk, Kubrat, Isperich, Nova-Gradet și Varna. Cele patru birouri analizau datele și informațiile obținute de la agenturi, iar sintezele rezultate erau înaintate eșaloanelor superioare, ce aveau competențe în domeniu, respectiv la comandamentele diviziilor, la Marele Stat Major, inclusiv la Inspectorat (general al grănicerilor), care făcea parte din Ministerul de Război al Bulgariei. În afara acestora, existau încă două
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
încă din 1892; din 1908 avea o filială în România. Privind rolul pe care Societatea „Bratsvo” îl avea în escaladarea revizionismului bulgar cu diferendul Cadrilaterul, S.S.I.-ul a aflat, încă din mai 1940, că în cadrul ei au fost înființate patru agenturi sau secții cu profil clar informativ, conduse de agenți acoperiți ai Legației bulgare și arondate pe lângă filialele sale din București, Silistra, Bazargic și Constanța. IV. 3. e. Rolul informativ al Legației bulgare în România În perioada interbelică și spre sfârșitul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
care „să nu violeze drepturile istorice, ale unei națiuni vechi ca Ungaria”, aceasta fiind a treia problemă urmărită. Cu febrilitate, statul român a demarat acțiuni informative în această direcție încă din septembrie 1940. O notă a rezidentului de la Tirana a Agenturii Frontului de Sud din S.S.I.-ului transmitea la 17 septembrie 1940 informații despre concentrările trupelor italiene din Albania cu efectivul lor. Existau peste 250 000 de combatanți italieni, număr caracterizat ca „foarte mulți” într-o țară mică. De asemenea, au
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
au fost semnalate marile unități ca diviziile de infanterie „Parma” „Pinerola” și „Veneția”, Divizia 9 Alpină și Divizia 19 artilerie. O dată cu izbucnirea conflictului, ca să fie permanent la curent cu tot ce se întâmplă în zonă, conducătorul stului român a solicitat Agenturii Frontului de Sud a SSI-ul maximum de informații prin rezidențele sale mai vechi (Atena, Salonic, Tirana, Belgrad, Sofia, Istanbul) sau nou implantate (Patras, Pireu, Joannina, Skoplje etc.), mai ales că aici dispunea de agenți și informatori atât în locurile
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
supuși greci, care au locuit la Berlin, Hamburg și Viena, a plecat spre patrie prin Iugoslavia; Potrivit cu evoluția evenimentelor politico-militare și diplomatice din zona conflictului italo-grec, problematica informativă cerută sau care trebuia verificată se modifica întotdeauna. La 25 februarie 1941, Agentura Frontului de Sud era obligată să verifice, să confirme sau să infirme prin rezidențele și agenții săi plasați la sud de Dunăre alte informații: - dacă se adeveresc „pretinsele zvonuri” privind o pace între Italia și Grecia, prin intermediul lui von Pappen
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
mănăstirii Licabet, toate „camuflate cu crengi”. La fel, au fost semnalate mitralierele antiaeriene pe terasele diverselor clădiri particulare. Tunuri antiaeriene, de proveniență engleză, au fost observate în portul Pireu și în zona litoralului. Notele, rapoartele, buletinele informative, provenite de la rezidențele Agenturii Frontului de Sud a SSI-ului ce activau pe teritoriul grec, prezentau și efectelor raidurilor aviației italiene asupra obiectivelor importante, cât și a întregului teritoriu grec. La începutul conflictului, bombardamentele italiene au produs o serie de victime omenești (până la 6
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a stingheri câtuși de puțin operațiile armatei grecești sau activitatea autorităților și populației. Nu au reușit nici bombardarea localitățile grecești, lipsite de apărare antiaeriană. Dintre informațiile cele mai utile, având o pondere impresionată în notele sau rapoartele informative ale rezidențelor Agenturii Frontului de Sud, erau cele referitoare asupra operațiunilor militare propriu-zise și a situației forțelor celor două armate care se confruntau pe câmpul de luptă. Acestea erau transmise săptămânal, chiar bisăptămânal, cu foarte multe detalii asupra structurii unităților și a marilor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
conducerea de atunci a statului român, în persoana generalului Antonescu, a dispus în mod presant ca organismele specializate, recte Serviciului Special de Informații, să intensifice investigațiile informative asupra celor doi beligeranți (Grecia și Italia) și asupra statelor din zonă. Rezidențele Agenturii Frontului de Sud, ca structură a SSI-ului ce acționa la fața locului, au fost extinse prin sporirea numărului agenților și informatorilor. Plaja problemelor de informare era extinsă de la zona fierbinte a frontului până la nivelul centrelor de conducere, respectiv comandamente
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
declanșării conflictului germano-sovietic (20 mai-21 iunie 1941), și planul de organizare și de mobilizare al noului organism. Datorită acțiunilor a căror pondere vizau pe cele militare, Eșalonul Mobil era investit să asigure informativ/contrainformativ spatele frontului trupelor române, prin grupele Agenturii sale (organul operativ din teren), culegând informații și date, ce erau prelucrate de eșaloanele centrale de la comandamentele marilor unități române. Pentru frontul inamic și spatele lui, în adâncime, a fost repartizată o grupă specială, sub comanda locotenent-colonelului Vasile Palius, care
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
nu mai fi în vizorul „convertiților” la noua situația politică a României. Concomitent, Serviciul a fost reorganizat și restructurat. Unele secții și structuri au fost pur și simplu desființate, precum Secția a III-a Legături cu serviciile străine sau birourile agenturii și de studii ale Frontului de Est (era firesc, deoarece U.R.S.S. devenise cel mai „apropiat” aliat). Altele au fost comasate în cadrul Secției a II-a Contrainformații (Secția a IV-a Cotraspionaj și Secția a V-a Contrasabotaj), ori prin
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
față de localnici, așa cum l-au demonstrat „aliații” sovietici. În Slovacia, ostașii români erau primiți și priviți „cu multă prietenie”. Doar în Cehia primirea a fost mult „mai puțin amicală” făcută armatelor române, spre deosebire de Ungaria și Slovacia. Într-un raport al Agenturii Subcentrului nr.1 Informații sunt aduse trei argumentări pentru această atitudine a cehilor. În primul rând că „poporul ceh” era considerat „mai dur, mai egoist și deci mai puțin ospitalier”. Apoi, cea de-a doua argumentare arăta că cehii ca
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
rămâne pe scena politică românească interbelică, deoarece mișcarea comunistă cu partidul ei periclita, în modul cel mai grav posibil, eșafodajul statului unitar realizat în granițele României Mari (vezi cazul Tatar Bunar din septembrie 1924). Ea acționa, prin intermediul Kominternului, ca o agentură a Moscovei pentru a-i îndeplini scopurile politice în țara noastră. Partidul Comunist din România, fie în legalitate sau în ilegalitate, se manifesta mai degrabă ca o „bază operațională” pentru acțiuni de spionaj și diversiune. Din aceste motive, instituțiile statului
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
contrainformativ Partidul Comunist, ce își desfășura activitatea în clandestinitate. Scopul vădit era acela de a preveni din fașă orice acțiuni „revoluționare” ale comuniștilor, ce puteau să producă convulsii sociale, implicit înlăturarea ordinii de drept în stat. Fiind apreciată ca o agentură moscovită prin acțiunile sale „subterane”, structurile Partidului Comunist din România erau penetrate de organele informative ale Siguranței, Jandarmeriei, Serviciului Secret. În cea mai mare parte, dacă nu în majoritate, militanții comuniști erau contactați și racolați de către serviciile secrete sovietice, pentru
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Direcția II din MKVD) demonstrau că supravegherea informativă asupra evenimentelor pregătitoare instalării guvernului Groza, la 6 martie 1945, asupra Casei Regale și a partidelor politice etc. a fost făcută până în cele mai mici detalii, surprinzând prin minuțiozitate și amploare. Datorită agenturilor existente în România (P.C.R., în primul rând) sovieticii erau atât de bine informați încât aveau orice detalii, inclusiv privind contrapropunerea regelui la soluția moscovită de a pune prim ministru pe dr. P. Groza. La varianta lui Vâșinski, „regele era dispus
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
oameni necesari” pentru altă alternativă în formarea unui „guvern de tehnicieni”. Deținând aceste informații, Moscova a forțat și a comprimat, la maximum posibil, etapele aservirii României față de interesele sale. Serviciile secrete sovietice au executat o plasare masivă de agenți și agenturi pe teritoriul României, care, după intrarea trupelor Armatei Roșii (martie-aprilie 1944), s-a generalizat. Nu întâmplător 14 iulie 1944, cu puțin timp înainte de lovitura din 23 august, I. Antonescu ordonase SSI-ului și celorlalte structuri informative luarea de măsuri (Ordinul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
afară acestor explicații, sovieticii mai testau și capacitatea informativă a serviciilor de informații române în vestul Europei. Știind că România, ca fost aliat al Germaniei și în interesul său, ar putea, în această zonă, „să țină la conservare” rezidențe sau agenturi, iar acum ar fi avut posibilitatea de a le atrage în susținerea acțiunilor grupelor instruite la Centrul Mixt Informatic de la Arad. O altă ipoteză, și nu ultima, consta în verificarea sincerității organismelor informative românești, privind deținerea de documente referitoare la
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
documentele capturate de la inamic de Armatele 1 și 4 române. Iar pe 24 septembrie 1944 cerea, printre altele, o audiență la Ministrul de Finanțe, o întrevedere cu șeful Serviciului de Informații din Ministerul de Război și cu specialiștii pentru pregătirea agenturii pentru vest, cu șeful Serviciului Cifru din Marele Stat Major, cu directorul general al Siguranței și Poliției sau predarea completă a arhivei mareșalului Antonescu (nouă lăzi fuseseră deja luate de partea sovietică). Documentele predate generalului Fedenko în cursul lunii septembrie
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]