382 matches
-
slujba. Am fost și eu de vreo două ori, nu ca să ascult slujba, ci ca să iau agheasmă după ce se termina sfințirea apei. Mama nu ne lăsa în ziua ceea să mâncăm nimic de dimineață până nu sorbeam o înghițitură de agheasmă, așa cum este obiceiul la creștini. Nu-mi amintesc prea multe de la Iordanurile copilăriei mele, însă un lucru mi-l amintesc și azi cu cea mai mare acuitate, frigul care mă cuprindea ca un clește la picioare, fiindcă trebuia să stau
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
spre cer de la respirația oamenilor. De abia așteptam să se termine slujba, ca apoi să pot lua în sticla pregătită din vreme apa sfințită mirosind a busuioc. Țăranii de pe la noi înmulțeau cu apă neîncepută, adică apă luată dimineața din fântână, agheasma luată, apoi cu un mănunchi de busuioc stropeau pe la grajdul vitelor, ca să fie ferite de boli, casele pe dinafară pentru sănătatea familiei și ogoarele în nădejdea că Dumnezeu le va da un rod mai bogat. Încă pe timpurile copilăriei
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pe românește înseamnă, Doamne miluiește, dar românul de fiecare dată ia cuvintele așa cum i se pare lui că le aude și le introduce în limbă cu forța. Și acum îmi amintesc liniștea care urma terminării slujbei când oamenii își luau agheasmă pentru acasă, fiecare își turna în sticlă la modul chibzuit, fără nici un fel de înghesuială sau călcare pe bătături ca în zilele noastre. Poate pe atunci oamenii aveau mai mult timp la dispoziție, cine mai știe. Mă minunez, când văd
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
nici un fel de înghesuială sau călcare pe bătături ca în zilele noastre. Poate pe atunci oamenii aveau mai mult timp la dispoziție, cine mai știe. Mă minunez, când văd acum năvala sălbatică a credincioșilor, care iau cu asalt recipientele cu agheasmă, se calcă în picioare, se înjură de mamă și dumnezei, se îmbrâncesc și cu jandarmii, deși agheasmă e destulă, fiecare vrea numai să ia dacă se poate, fie și cu câteva secunde mai devreme decât cel de alături, doar așa
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
mai mult timp la dispoziție, cine mai știe. Mă minunez, când văd acum năvala sălbatică a credincioșilor, care iau cu asalt recipientele cu agheasmă, se calcă în picioare, se înjură de mamă și dumnezei, se îmbrâncesc și cu jandarmii, deși agheasmă e destulă, fiecare vrea numai să ia dacă se poate, fie și cu câteva secunde mai devreme decât cel de alături, doar așa din spirit de compețiție. Se spune că lichidul acesta sfințit este bun pentru orice boală, poate fi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Lampe de tiniche", în număr de 16, precum și "12 stupitoare de lemn" completau mobilierul dezolant al ospiciului unde se aflau, cum am spus, "29 crivaturi de lemn din care unul sfărâmat". Existau câteva obiecte de uz comun: un vas pentru agheasmă, o cățuie de afumat, "doi Feredei (sic) pentru fereduit" și, de asemenea, "2 feredoare de spălat picioarele". Nu era nici o încăpere pentru baie, ci numai spălătorie. Se făcea baie în saloane, în condiții precare, utilizându-se în acest scop și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și ale călugărilor, odinioară viețuitori aici, Biserica "Schimbarea la Față Socola" oferă credincioșilor un program liturgic complet, într-o atmosferă duhovnicească binecuvântată: în ajunul duminicilor și sărbătorilor, se săvârșește slujba Vecerniei, uneori completată cu rugăciunile Litiei; în afară de Sărbătoarea Bobotezei, când se sfințește agheasma mare, la fiecare început de lună se face agheasma mică; Deniile din perioada Postului Mare sunt adevărate prilejuri de meditație și de curățire sufletească; pentru taina Sf. Spovedanii, credincioșii sunt așteptați după slujba Vecerniei, dar și ori de câte ori simt nevoia unei
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
oferă credincioșilor un program liturgic complet, într-o atmosferă duhovnicească binecuvântată: în ajunul duminicilor și sărbătorilor, se săvârșește slujba Vecerniei, uneori completată cu rugăciunile Litiei; în afară de Sărbătoarea Bobotezei, când se sfințește agheasma mare, la fiecare început de lună se face agheasma mică; Deniile din perioada Postului Mare sunt adevărate prilejuri de meditație și de curățire sufletească; pentru taina Sf. Spovedanii, credincioșii sunt așteptați după slujba Vecerniei, dar și ori de câte ori simt nevoia unei limpeziri sufletești; slujba Sf. Maslu se săvârșește la cererea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
plăcerii și logică a binelui suveran, cele două se pot lesne suprapune, de altfel. Tot așa cum bucuria păgână este greu de interpretat, independent de ceea ce a făcut creștinismul din acest termen, confiscat, învăluit în fum de tămâie și stropit cu agheasmă. Putem totuși afirma că o astfel de sensibilitate ține mai mult de celebrarea vieții decât de detestarea ei. O precauție în modul de întrebuințare: hedonismul face din plăcere binele suveran, scopul spre care trebuie să tindem, obiectivul în stare să
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
a bea (4); nevoie (4); ploaie (4); sănătate (4); sursa vieții (4); umed (4); val (4); bea (3); cristalină (3); curge (3); existență (3); limpezime (3); liniște (3); necesitate (3); pește (3); pur (3); sfințită (3); adîncă (2); aer (2); agheasmă (2); albastru (2); chioară (2); claritate (2); cristal (2); curățenie (2); curgătoare (2); Dorna (2); esența vieții (2); fericire (2); înviorare (2); mîncare (2); multă (2); necesar (2); ocean (2); pahar (2); pîine (2); plăcere (2); răcoare (2); relaxare (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
la biserică (2); ceremonie (2); copil mic (2); cruce (2); curățare (2); emoție (2); etapă (2); iertare (2); Iisus (2); mir (2); oală (2); puritate (2); sacru (2); scump (2); sfințire (2); tradiție (2); act spiritual; adevăr; Adi Minune; adult; agheasmă; alb; alinare; apă sfințită; apă sfîntă; ateu; baie; bani; bani pierduți; băiețel; Bobotează; de la botez; bunică; cadă; cană; capul; catolic; cazan; Cătălin; chef; colac; a creștina; creștinătate; creștinesc; creștinizare; cumătru; cumetri; cununa; a da un nume; datină; dedicare; degeaba; divin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
flori și legate, împrejurul gurii, cu "strămătură" roșie, sfințindu-se, astfel, drumurile pe care le străbat sufletele morților.397 Sfințirea gospodăriilor se face la început de august, de ziua Macaveilor (Macoveilor) sau Ziua Crucii de vară. În Bucovina, se face agheasmă în grădini, pentru insectele și viermii vătămători pomilor și legumelor. Tot în această zi, în comuna Ropcea, se duc la biserică snopi de flori, buruieni și spice care, după ce vor fi sfințite, se pot întrebuința în scăldătorilor oamenilor bolnavi.398
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
toate vietățile și oamenii, atât cei vii, cât și cei morți. Toamna, când e ziua lui, atunci se desparte vara și el dă vietățile în mâna lui Sfântul Neculai de la poartă și le hrănește până la Iordan, ș-atunci când se sfințește agheasma și bate preotul cu piciorul în piatră, piatra crapă și toate vietățile se împrăștie, merg iar la mâna Arhanghelului. De Arhanghel să aprinzi o lumânare la biserică și aceea luminează în veci, precum și pentru cei spânzurați, înecați etc. Totdeauna la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din rai, iar șerpelui i-a luat picioarele și aripile și l-a trântit jos. I-a spus să se târâie ca funia și când îl va durea capul să iasă la drum, că va veni popa să-i facă agheasmă, să-i treacă. De aceea iese șerpele la drum, iară omul merge cu măciuca de-i dă în cap și-l omoară."349 În mitologia românească simbolistica șarpelui se încadrează între două sărbători ritualice, Alexiile și Ziua Crucii. Ivirea șerpilor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de cosaș: ciocan, nicovală, coasă și gresie. (Gh.F.C.) Mortul din familie spurcă mai mult decît mortul străin. (Gh.F.C.) Femeile care gătesc mortul pentru groapă sînt necurate, nu au voie să gătească mîncarea de pomană. Ele trebuie să se spele cu agheasmă și să meargă la preot. (Gh.F.C.) Frații născuți în aceeași zi, săptămînă sau lună sînt legați pe viață. La moartea unuia, se fac rugăciuni pentru ca celălalt să trăiască. (Gh.F.C.) Morții sînt pizmași pe cei rămași în viață; de aceea li
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rumăn ca bujorul; miere, ca să fie dulce la vorbă; pîne, să aibă îndestulare și să fie bun ca pînea; zahăr, ca să-i fie viața dulce; ou, să fie sănătos și întreg ca oul; lapte dulce, să fie alb ca laptele; agheasmă, să nu se apropie de el duhurile necurate. în scăldătoarea nou-născutului se pune: lemnie*, ca copilul să umble degrabă în picioare; zdreveț*, popchișor* și cătușnică*, ca să fie vîrtoșel; cînepă, ca să crească ca cînepa; untură de porc, ca să se îngrașe ca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu-l vor strica. Se crede că nu e bine a pune sămînța pregătită pentru sămănat în saci de făină, căci la din contra, acel fel de pîne, răsărind, va avea mult tăciune. în ziua de Bobotează, să botezi cu agheasmă sămînța ce trebuie s-o sameni. Se crede că nu este bine a da cuiva oareșicare sămînță, fiindcă la cel ce dă rodește mai mică. Sicriu Cînd pocnește sicriul, nu-i bine. Sită Să nu pui sita pe cap, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ec ăcnârb — iad ăs tărădnî uircs et tărădnî». „Nu înțeleg nimic”, spusese ea. „Citește de la coadă la cap. Mi l-a făcut moșul după ce a postit nouă zile”. „Nu e descântat și vrăjit?” „Nu, e doar tămâiat și spălat cu agheasmă mare”. Era atât de convins că scândurica aceea îi face bine, încât ea nu a mai îndrăznit să spună nimic, s-a întins în pat și l-a așteptat să-i întoarcă îmbrățișarea. De ce oare, cu felul lui liniștit și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
încăpeam în schit, mă întreb dacă aveam loc toți în vârful stâncii. Jos se zbăteau apele Văii lui Coman și ale Dâmboviței, mai ții minte, neică Mihai? — Cum să nu?! Vă așezați voi fetele la rând să beți mai întâi agheasmă și starețul vă miruia și vă frângea bucățele de busuioc pe care le băgați în sân ca să aveți noroc la măritiș. Apoi ne așezam să mâncăm la umbră de fagi și, dacă nu ar fi fost sfinția sa, am fi ținut
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sa ca să vină cât poate de repede pregătit de drum să însoțească un oaspete de vază spre mânăstirile din codrii Olteniei. Grabnic își luase desaga și încălecase asinul căpătat acum un an de pomană de la niște ciobani cărora le sfințise agheasmă la stâna din munte. Într-un ceas, coborând din deal și bolborosind rugăciunile panihidei când trecea prin Valea Voievozilor, „pentru ca Domnul Dumnezeu să-i pomenească pe voievozii acestei țări, tăiați sau netăiați, pe fiecare după numele său, căci eu nevrednicul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cod anume de interpretare a apei: când visezi apă limpede, este semn că lucrurile se limpezesc și că merg pe un făgaș bun; apele tulburi sunt aducătoare de nenorocire, moarte sau ghinion. Țiuitul sau sfârâitul cărbunilor în apă, respectiv în agheasmă, reprezintă o altă grilă de interpretare a semnelor apei. Țigăncile posedă un procedeu special de a descânta apa, într-o ulcică pe care o acoperă cu o pânză și o răstoarnă apoi cu fața în jos. Zgomotele care se aud
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
bază cuprinde câteva din gesturile și atitudinile acesteia. Secvența nr. 7 03.59-06.07 Secvența reprezintă în fapt debutul ritualului: focul este făcut, iar pe plită este pus cositorul la topit și instrumentele folosite la descântec. Paralel, mătușa Catinca pune agheasma într-un castron alături de busuioc. În tot acest timp, ea povestește și răspunde la întrebări: "Cum ai învățat mata, mătușă Catinca, să faci treaba aceasta, de unde ai învățat? Di la o babă bătrână di la Frunzăni. Am adus-o pentru
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mai adesea ca o tulburare a ordinii și echilibrului (fizic, psihic, social) de care se bucura individul înainte. Un alt scop al turnării cositorului este și acela de a divina. Formele pe care le ia cositorul cînd este turnat în agheasma descântată reprezintă semne, indicii și simboluri ale unor evenimente viitoare legate de viața clientului. Divinația în cositor se prezintă fie ca un ritual de sine stătător, fie ca o componentă a unui ritual mai amplu de vindecare, curățare și desfacere
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
curățare și desfacere. Secvența nr. 15 10.45-11.25 "Pintru sanatatea lui, ursâta lui, partea lui șî norocu' lui! (scuipă și suflă) Doamne. Pentru Valentin Mihai, pentru ursâta lui, pentru norocul lui. (folosește secera cu care face semnul crucii în agheasmă). Diochi, diochi în baligă di vacă, Valentin, pentru ursâtă, pentru noroc sî chici frumos șî lăudos (face semnul crucii în apă cu sula); poati ari un spor di câștigat di făcut (scuipă și suflă) Doamne dă-i-l. (cască) Sănătatea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sculili. Sî duc sculili meli di la mata. Doamne (scuipă)" "Cruce-n ceri, cruce-n pământ, Cruce de aur undi sî culcă Trece crucea pisti el Maica Precista ne-o păzăști Dumnezău ne-o miluiești" (face cruce cu secera în agheasmă) Această secvență arată cum nu se poate mai limpede că metoda divinării în cositor este doar una dintre nenumăratele posibilități de a afla ce spun semnele. În ultimă instanță, pentru o mentalitate magico-religioasă, lumea întreagă poate fi un semn sau
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]