269 matches
-
serviciul instituțiilor care se recompun perpetuu. 4. Antropologia religiei. În general, antropologia religiei se înscrie într-o tradiție materialistă, eliberată de interpretări teologice, însă ea a fost mult timp marcată de religiile Bibliei. Este dificil pentru occidentali, chiar atei sau agnostici, să se desprindă de ideea unei religii monoteiste, legată de un text, exclusivă și care implică o conversie. În fața complexității lumii, nu prea este de mirare că, pe toate meridianele, oamenii au căutat să ajungă la adevărurile ascunse dincolo de percepția
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
făcute în lipsa argumentelor fie aruncând cuvinte savante în capul cititorilor care nu sunt de formație științifică, fără a ține cont de pertinența sau de sensul lor. Nu afirmăm nicidecum că acest lucru invalidează restul operei lor, asupra cărei validități suntem agnostici". Se pare că Baudrillard ar fi apărat scriitura postmodernă bazându-se pe opoziția dintre stilul argumentativ al culturii anglo-saxone și stilul interpretativ, dominat de jocuri de limbaj, al culturii franceze (Sokal și Bricmont precizează că justificările lui Baudrillard au fost
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Alături de clerul regular și structurile parohiale tradiționale, Ordinele mendicante veneau cu o nouă formă de slujire a cărei influență nu a încetat nicicând. Marina Warner, făcând referință la mișcarea franciscană, spunea printre altele: „Spiritul franciscan continuă să fie considerat de agnostici și atei, dar și de creștini, ca cea mai genuină expresie a învățăturii lui Cristos aprobată vreodată de Vatican”. În afara Scrierilor Sfântului Francisc și a operelor hagiografice redactate în ambientul franciscan, care au fost deja publicate în limba română aproape
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pe linia reconsiderării tradițiilor noastre culturale, să tipărim, de exemplu, operele lui Cioran, lui Mircea Eliade, lui Noica, lui Băncilă care, după cum se știe, fie că au fost direct ideologi ai legionarismului, fie că au fost reprezentanții curentelor mistice irealiste, agnostice, huliganice, care au fost considerați ulterior ca bază ideologică a legionarismului. Sigur că nu aceasta caracterizează frontul nostru ideologic, nici măcar de încercare nu se poate vorbi, dar se mai manifestă ici-acolo asemenea lucruri care trebuie să fie un semn
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
oficiale. Mai locuiau cu el mama sa (�n v�rst? de 90 de ani la vremea aceea), ț�n? rul Frasin Munteanu? R�mnic ? i familia buc? ț? resei Babă Burtă, care era practic membr? a familiei. �n ciuda faptului c? era un agnostic convins, Iorga a sim? it oarecum impactul Pa? tilor ortodoxe. Doamna Zulnia a? tepta limuzină guvernamental? a fiului ei s? o duc? la biseric?. Iorga nu avea de loc de g�nd s? se duc?. Jos, �n cameră de zi, mama
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i?a �nceput rodnicele cercet? ri despre ? erban Vod? Cantacuzino. Apoi la Vicenza, Verona ? i la Romă, capitala imperiului. Pentru el (că ? i pentru oricine altcineva), trecutul m? re? f? cea la Romă că prezentul s? fie comparativ insignifiant. Pentru un agnostic antireligios că Iorga, bog?? iile bisericii constituiau un afront. Nu sc? pa ocazia s? fac? ori de c�te ori putea un calambur pe seama ei. Milano, singurul oră? modern din Italia zilelor acelea, �i repugna din toate punctele de vedere. Neapole
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
na? ional? va deveni o �religie comun? �, deoarece solidaritate na? ional? �nseamn? cultur? na? ional?. Aceast? cultur? na? ional? trebuie s? aib? la baz? virtu? i �ntruchipate de Nicolae Iorga: munc? , studiu ? i sacrificii. Iorga era �n cel mai bun caz agnostic ? i respectă ortodoxia numai �n m? sura �n care aceasta aducea servicii na? iunii rom�ne; el avea mai mult respect pentru Biserică Unit? din Transilvania dec�ț pentru Ortodoxie; speră �ns? tot timpul c? o astfel de nou? religie comun? bazat? pe na? ionalismul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Br? tianu a ridicat interdic? ia pe care o impusese �n privin? a lui Iorga, ba chiar i? a propus s? publice un ziar pentru soldă? îi de pe front. Vremea expectativei trecuse. Acest moment a reprezentat pentru Iorga o experien?? transcendental?. Agnosticul acesta se putea apropia de metafizic? numai dac? era animat de (ceea ce consideră el a fi) adev? rul cel de pe urm?: na? iunea. Iat? c�teva fragmente din editorialul s? u: �A sosit ceasul pe care l? am a? teptat mai mult
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
moral, �ntr? o viziune a Poloniei care transcendea lumea material?. El nu credea �n r? u sau �n bine �n rela? iile cu alte na? iuni, ci doar �n for?? ? i sl? biciune. Nu este de mirare c? Biserică Catolic? era �ngrijorat?. (Dmowski, spre deosebire de agnosticul Iorga, era un catolic declarat). Ideologul �Solidarit?? îi�, A. Michnik, de? i �l condamn? pe Dmowski că ? ovin, obscurantist ? i xenofob, �i recunoa? te totu? i �realismul extrem�. Pentru str? lucitul istoric ? i intelectual polonez A. Walicki, Dmowski era �principalul teoretician al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
probleme în ceea ce privește faptul aparent c] mulți oameni au concepții despre ceea ce este bine din punct de vedere moral f]r] a avea concepțiile corespunz]toare despre voința lui Dumnezeu. Această înseamn] c], aparent, nu exist] o penurie de atei și agnostici care, în ciuda lipsei lor de credinț] în Dumnezeu, nu prezint] o lips] de concepte morale. Susțin]torii Teoriei lingvistice a Poruncii Divine ar putea s] își mențin] poziția, negând faptul c] asemenea oameni exist] într-adev]r. Am putea specula c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate fi foarte bine, pe de o parte, același lucru sau, pe de alt] parte, un lucru cu totul diferit (p. 342). Această înseamn] c], în fața existenței de net]g]duit a ateilor p]trunși de idei morale și a agnosticilor, Adams admite c] „Teoria Poruncii Divine” nu poate fi o reprezentare corect] a ceea ce înțelegem cu toții prin termeni morali. Deci, de la bun început, el își propune sarcina mai modest] de a dezvolta teoria doar ca o pe relatare a ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Și, de asemenea, filosofia și știința de la Aristotel încoace; apoi, așa cum afirmam și ilustram mai sus, ontologia presocratică (în bună parte); și, desigur, ideologia din toate timpurile. Chiar teologia negativă, de la bun început refractară față de orice "formulă" a cunoștinței, doctrinele agnostice încifrate în "maxime" ale înțelepciunii, exprimările de natură simbolic-metaforică ce refuză sistematic intrarea în forme predicative (cele poetice, de exemplu), toate depășind, prin programul lor, spațiul judicativului, devin "inteligibile" (pot fi înțelese și cuminecate), pentru cei mai mulți dintre noi, doar prin
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
În urmă”20. Nu e de mirare că 25% dintre americani cred că teoria creaționistă trebuie predată În școlile publice, iar alți 56% spun că această teorie trebuie cel puțin inclusă În programa școlară 21. Chiar mai neliniștitor pentru mulți agnostici din Statele Unite ala Americii și Europa este faptul că 40% dintre americani cred că lumea se va sfârși cu bătălia Armagedonului dintre Iisus și Antichrist. 47% dintre cei care cred În Armagedon cred de asemenea că Antichrist este pe Pământ
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
în limbile semitice, devenit în timpul celui de-al Doilea Imperiu un fel de lider de opinie, el s-a situat multă vreme printre criticii Revoluției. Prea puțin convins de ideea egalității și a idealului democratic, Renan este mai curînd un agnostic, un pozitivist conservator, fidel pînă în 1870 națiunii făurite prin legitimitate dinastică și nu pe baza suveranității populare. Însă, în ciuda specializării sale profesionale, Renan se lasă cucerit de teoriile antisemite și de prejudecata superiorității ariene. În Histoire générale des langues
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
unde rămăsese din cauza obligațiilor lui oficiale. Mai locuiau cu el mama sa (în vîrstă de 90 de ani la vremea aceea), tînărul Frasin Munteanu-Râmnic și familia bucătăresei Baba Burta, care era practic membră a familiei. În ciuda faptului că era un agnostic convins, Iorga a simțit oarecum impactul Paștilor ortodoxe. Doamna Zulnia aștepta limuzina guvernamentală a fiului ei s-o ducă la biserică. Iorga nu avea de loc de gînd să se ducă. Jos, în camera de zi, mama lui s-a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
unde Iorga și-a început rodnicele cercetări despre Șerban Vodă Cantacuzino. Apoi la Vicenza, Verona și la Roma, capitala imperiului. Pentru el (ca și pentru oricine altcineva), trecutul măreț făcea la Roma ca prezentul să fie comparativ insignifiant. Pentru un agnostic antireligios ca Iorga, bogățiile bisericii constituiau un afront. Nu scăpa ocazia să facă ori de cîte ori putea un calambur pe seama ei. Milano, singurul oraș modern din Italia zilelor acelea, îi repugna din toate punctele de vedere. Neapole a fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
național român de solidaritate națională va deveni o "religie comună", deoarece solidaritate națională înseamnă cultură națională. Această cultură națională trebuie să aibă la bază virtuți întruchipate de Nicolae Iorga: muncă, studiu și sacrificii. Iorga era în cel mai bun caz agnostic și respecta ortodoxia numai în măsura în care aceasta aducea servicii națiunii române; el avea mai mult respect pentru Biserica Unită din Transilvania decît pentru Ortodoxie; spera însă tot timpul că o astfel de nouă religie comună bazată pe naționalismul cultural va deveni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Brătianu. După acest anunț, Brătianu a ridicat interdicția pe care o impusese în privința lui Iorga, ba chiar i-a propus să publice un ziar pentru soldații de pe front. Vremea expectativei trecuse. Acest moment a reprezentat pentru Iorga o experiență transcendentală. Agnosticul acesta se putea apropia de metafizică numai dacă era animat de (ceea ce considera el a fi) adevărul cel de pe urmă: națiunea. Iată cîteva fragmente din editorialul său: "A sosit ceasul pe care l-am așteptat mai mult de două veacuri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
moral, într-o viziune a Poloniei care transcendea lumea materială. El nu credea în rău sau în bine în relațiile cu alte națiuni, ci doar în forță și slăbiciune. Nu este de mirare că Biserica Catolică era îngrijorată. (Dmowski, spre deosebire de agnosticul Iorga, era un catolic declarat). Ideologul "Solidarității", A. Michnik, deși îl condamnă pe Dmowski ca șovin, obscurantist și xenofob, îi recunoaște totuși "realismul extrem". Pentru strălucitul istoric și intelectual polonez A. Walicki, Dmowski era "principalul teoretician al realismului politic din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]