420 matches
-
firească în care tensiunea poetică are aerul unui straniu accident. În toată această poveste a bolii și a scadenței, Mariana Marin ar avea în spate o tradiție literară mai degrabă masculină. Dar povestea nu se oprește aici, pentru că o cochetărie agonică vine să feminizeze lumea în descompunere. Și în locul femeii amazoane, în locul triumfului senzual pe care-l vom reîntîlni dacă citim cartea de la coadă la cap, aici, în aceste inedite de final, femeia se transformă "aidoma unei călugărițe lipsite/ de nesăbuitele
Integrala poeziei Marianei Marin by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14997_a_16322]
-
al imaginarului: propria geografie, bogăția timpului trecut, ceremonii și rituri ce refuză să moară, aristocrația cu palatele ei sau mai curând invers, palatele cu stăpânii lor pierind împreună, prezentul dedublat între fața ademenitoare oferită zi de zi turiștilor și chipul agonic păstrat ascuns de locuitori ca taină de familie. Veneția ocupă o bibliotecă întreagă, în care clasificările s-ar supune și ele unui joc, jucat după diverse reguli: ghiduri turistice pentru cei grăbiți și ghiduri sentimentale; orașul real descoperit continuu de
Istorieși istorii la Veneția by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8687_a_10012]
-
a unei dinamici revoluționare care poate fi profitabil deturnată în spațiul artei, poate alimenta mișcări de masă sau se poate consuma solitar ca un strigăt de ajutor pe care nimeni nu-l aude. Odată reperele pierdute, căutarea dobândește un aspect agonic, o goană după ceva ce nu se lasă prins, ceva indescifrabil. Acest vertij este un amestec de placiditate cinică plus frenezie în parte trucată cu Patrick, și furie fără obiect și melancolie a unei rebel fără cauză la Rémy. Ceea ce
Ziua care va veni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5354_a_6679]
-
Gheorghe Grigurcu Sumbră cît încape, frisonată de stări halucinatorii și agonice, apăsătoare în aparenta- i indistincție panicată, poezia lui Aurel Pantea poate da inițial impresia unei încă peri cufundate în întuneric, însă în care, dacă zăboveș ti puțin, începi să vezi, cu ajutorul cîtorva raze ce s-au furișat în spațiul său
O criză a transcendenței by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4232_a_5557]
-
al revistei "Poesis" și al Festivalului Internațional "Frontiera Poesis" din Satu Mare (15 ediții) este în prezent director al Direcției pentru cultură, culte și patrimoniu cultural național al Județului Satu Mare. Ca poet s-a afirmat în anii nouăzeci (vezi antologia Scrisul agonic). După anul 2000 i-au mai apărut volumele Nord, și dincolo de Nord, Stânci nupțiale, Monograme pe pietrele Nordului. Ediții bilingve din poezia sa au apărut în Germania și în Canada. A publicat și trei cărți de critică: Saeculum. Metafizică și
Arhiva de fulgere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7979_a_9304]
-
poeme din Nord, Timișoara (Editura Brumar, 2007, 90 p. cu 7 reproduceri după Dorel Petrehuș) își trage substanța și expresivitatea din aceeași matrice a poeticii orbirii (predicție și viziune) precum și din manifestul poetic pe care noi l-am numit scrisul agonic în cartea " Poezia română între milenii" (Editura Dacia, 2002). Spre exemplificare, începem prin a cita această geneză și genealogie a poeziei:"În Miez de Zi și în Miez de Noapte literele/se desprind precum rocile în munți din creierul meu
Arhiva de fulgere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7979_a_9304]
-
natal ("Academia mea: iarba din sat"), elogiind integritatea naturii glaciale a Nordului populate de lupul sublunar, cel ce vede în întuneric, simbol al luminii și al focului, cu care poetul se înfrățește simbiotic. Și tot precum lupul, simbol lykomorf și agonic, poetul este un fecund daimon sexual. Totodată lupul este un simbol stoic al omului suferind în singurătate, murind neștiut (Byron, Vigny, Hesse), dar și un duh htonian, o călăuză a sufletului mortului până în lumea de dincolo (vezi textele bocetelor românești
Arhiva de fulgere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7979_a_9304]
-
În răgazul acestui apus, cuvintele aduc la lumină epoci și locuri ascunse acum în blazoane și peceți. Pătrunzi pe negândite printre meandrele timpurilor vechi și ale spațiilor îndepărtate, te cufunzi în melancolia de catifea a istoriilor, te molipsești treptat de agonica viață de noapte a lumii bucureștene de acum un veac; și le primești pe toate ca pe o inițiere în inefabilul sfârșitului. O aventură hipnotizantă într-o epocă ce se stinge de la sine, cu o demnitate sublimă, în amurgul propriei
Cărți vorbite... în trafic by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/7947_a_9272]
-
de simbolism. Atras de unele modele (tipare) cu succes sigur, respins cînd le incorporează în combinații distanțate pe planul imaginarului de convențiile inițiale. Așa stînd lucrurile bacovianismul, în punctul lui de sosire, se lasă în stăpînirea efemerului, cotidianului torturant, singularizării agonice. Fără a se putea confunda cu artificialul izbăvitor la care apelează, poetul concepe lumea proiecțiilor sale în modul propriu postmodernismului. Atras de stări de criză, Bacovia le întrupează cu o fantezie ce îl îndepărtează involuntar de simbolism. Involuntar, dacă ținem
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
Simona Vasilache Facerea poeziei nu e cu nimic mai ușoară decît facerea lumii. Chiar dacă sfîrșeala prelungă din Goya, sau fojgăiala agonică din Hieronymus Bosch nu și-au aflat, des, în cuvinte, un infern pe potrivă, bolgiile scrisului sînt încă suficient de încăpătoare. În ele scapără, din timp în timp, o flamă. Focul din amnar e numele pe care i-l dă
Chinuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7796_a_9121]
-
cu eul meu lîngă eul meu// cu eul meu mistic/ lîngă batracianul ateu:// destul confort ca să despic în patru/ -o, lemn de foc lăuntric/ o, rece lemn de foc - / firul celor spuse de un nebun de suferință/ de un kafka agonic/ doctorului ce refuza să-i dea morfină:/ «ucideți-mă sau sunteți un criminal!» „(matroană cu pălmuiri). Placarea pe locuri exotice constituie un snobism sublimat: „încă din timpul vieții mele (n. 1953 - m. 2009)/ am decăzut scriind versuri/ la lima într-
Poezia Solitudinii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2655_a_3980]
-
demonie substanțială din care derivă un discurs de-o relevanță pe măsură. De regulă, poeții îmbină moraliile negative cu cele pozitive, oscilează între poli, fac compromisuri afective etc. Unii aspiră declarat spre elevație, beatitudine, sacralizare. La antipodul lor, autorul Scrisului agonic dă glas unei frustrări la un mod absolut, se pune, hotărît, sub emblema damnării. Specificul său îl reprezintă respingerea oricărei medieri, a oricărei departajări morale. De unde un discurs dur, compact în natura sa rebarbativă, ca un pat de fachir, așternut
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
limitei. Acesta nu exclude însă forța trasării contururilor, aidoma gestului unui sinucigaș ce-și împlîntă cu tărie cuțitul în inimă (Eminescu a descris un asemenea caz): "Scriu cu febră în trup/ sau poate cu diavolul hohotindu-mi/ prin vene: "Scrisul agonic nu repetă,/ conștiincios, punerea în pagină precum/ așezarea în mormînt...". // Mă las răscolit de febră/ sar dintr-un cuvînt în altul/ ca și cucul în cuiburi străine/ mă văd copil sărind pe sloiurile rîului/ din sat/ pe margini corurile voastre
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
copil sărind pe sloiurile rîului/ din sat/ pe margini corurile voastre de pupile// Pot oricînd să opresc/ procesiunea și să închin un pahar/ cu cioclii lecturii:/ "vă las singuri pe pagină:/ n-am chef să mai vîslesc în locul vostru!"" (Scrisul agonic). Pe urmele existențiale ale celebrilor damnați, de la Poe și Baudelaire la Artaud, George Vulturescu oferă o viziune a ființei rebele care se complace în nocturna-i decădere, se dispensează ostentativ de transcendență. E un revers exact al luminozității și pietății
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
bine calculat stilistic, al lumii diurne a binelui, frumosului și adevărului. Luciferismul o pune în chestiune sistematic. Expresivitatea unor atari stihuri constă în simetria desăvîrșită, realizată cu o mare acuratețe tehnică, a setului de valori negative în raport cu valorile pozitive: "Scrisul agonic este scrisul unui om/ în chiar noaptea lui/ în chiar noaptea vieții lui/ cu mîna lui fierbinte/ cu febra din cutele cărnii sale/ înfige literele în pagină/ ca și țărușii în gardurile stînii/ huo, jivinelor!/ ați și simțit mirosul de
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
om/ în chiar noaptea lui/ în chiar noaptea vieții lui/ cu mîna lui fierbinte/ cu febra din cutele cărnii sale/ înfige literele în pagină/ ca și țărușii în gardurile stînii/ huo, jivinelor!/ ați și simțit mirosul de carne al/ verbului agonic?// Nimic de la zei, nimic pentru/ zei în scrisul agonic:/ doar omul. Doar pentru ospățul său./ Și pentru tine, tulpinile de crin/ ale literelor, Doamnă, care-mi șoptești:/" Mai credibil este paharul tău/ decît pocalul de aur din ceruri./ Mirosul lui
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
lui/ cu mîna lui fierbinte/ cu febra din cutele cărnii sale/ înfige literele în pagină/ ca și țărușii în gardurile stînii/ huo, jivinelor!/ ați și simțit mirosul de carne al/ verbului agonic?// Nimic de la zei, nimic pentru/ zei în scrisul agonic:/ doar omul. Doar pentru ospățul său./ Și pentru tine, tulpinile de crin/ ale literelor, Doamnă, care-mi șoptești:/" Mai credibil este paharul tău/ decît pocalul de aur din ceruri./ Mirosul lui de myrt va putea înăbuși/ duhoarea cărnii mele? Cu
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
în pîine, dacă apa se preface în vin" (ibidem). În această direcție trebuie văzută și imaginea boemei, cloacă a damnării, cavernă sufletească, scenă adecvată spectacolului liric deboșat: "Nu elogiez cramele orașelor:/ cînt grota din noi// Cred însă că aceste poeme agonice/ trebuie să fie citite doar în fumul cramelor./ A le citi în altă parte e ca și cum ai scoate/ zarurile de pe masa de joc.// Crîșma e grota din care continuăm/ să ieșim. Iar și iar" (ibidem). Grație alcoolului vizionar dilatat (Stelaru
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
saloanele burgheze/ eu intru în cafenelele searbăde/ trec pe străzi auzind lătratul mineral/ al pulberii/ și n-am scris nici azi versul acela tulburător/ cu care să sugrum lupoaica din ochii femeii/ ah, viață de fiară" (Generalul armatei moarte). "Scrisul agonic" se vrea autarhic ca orice demonie întrupată: "Scrisul agonic nu fotografiază,/ nu ia pe cîntar textele celorlalți/ poeți, nu primește cu chirie/ referințele critice.// Cel mai adesea/ apără înnoptarea de noapte" (Scrisul agonic). Această scriitură își cultivă imperfecțiunea (alt semn
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
străzi auzind lătratul mineral/ al pulberii/ și n-am scris nici azi versul acela tulburător/ cu care să sugrum lupoaica din ochii femeii/ ah, viață de fiară" (Generalul armatei moarte). "Scrisul agonic" se vrea autarhic ca orice demonie întrupată: "Scrisul agonic nu fotografiază,/ nu ia pe cîntar textele celorlalți/ poeți, nu primește cu chirie/ referințele critice.// Cel mai adesea/ apără înnoptarea de noapte" (Scrisul agonic). Această scriitură își cultivă imperfecțiunea (alt semn al sfidării), voindu-se călăuza sufletelor în lumea subterană
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
viață de fiară" (Generalul armatei moarte). "Scrisul agonic" se vrea autarhic ca orice demonie întrupată: "Scrisul agonic nu fotografiază,/ nu ia pe cîntar textele celorlalți/ poeți, nu primește cu chirie/ referințele critice.// Cel mai adesea/ apără înnoptarea de noapte" (Scrisul agonic). Această scriitură își cultivă imperfecțiunea (alt semn al sfidării), voindu-se călăuza sufletelor în lumea subterană, în imperiul lui Hades (adoptînd o funcție psihopompă): "Scrisul agonic nu realizează/ panorame, sinteze./ El preferă spațiul tensionat al/ ciornelor, al foițelor zdrențuite,/ al
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
nu primește cu chirie/ referințele critice.// Cel mai adesea/ apără înnoptarea de noapte" (Scrisul agonic). Această scriitură își cultivă imperfecțiunea (alt semn al sfidării), voindu-se călăuza sufletelor în lumea subterană, în imperiul lui Hades (adoptînd o funcție psihopompă): "Scrisul agonic nu realizează/ panorame, sinteze./ El preferă spațiul tensionat al/ ciornelor, al foițelor zdrențuite,/ al bucăților de ziar îndesate prin/ buzunare// Scrisul agonic nu descinde în piețe,/ nu conduce dansul carnavalurilor ci/ conduce pașii dansatorilor spre/ subteranele conclavurilor, spre crame/ și
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
al sfidării), voindu-se călăuza sufletelor în lumea subterană, în imperiul lui Hades (adoptînd o funcție psihopompă): "Scrisul agonic nu realizează/ panorame, sinteze./ El preferă spațiul tensionat al/ ciornelor, al foițelor zdrențuite,/ al bucăților de ziar îndesate prin/ buzunare// Scrisul agonic nu descinde în piețe,/ nu conduce dansul carnavalurilor ci/ conduce pașii dansatorilor spre/ subteranele conclavurilor, spre crame/ și poduri amețitoare// he, he, definiția este sfîrșitul/ poemului agonic" (ibidem). Pitorească ni se înfățișează, în lirica de care ne ocupăm, derivația cenaclieră
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
al/ ciornelor, al foițelor zdrențuite,/ al bucăților de ziar îndesate prin/ buzunare// Scrisul agonic nu descinde în piețe,/ nu conduce dansul carnavalurilor ci/ conduce pașii dansatorilor spre/ subteranele conclavurilor, spre crame/ și poduri amețitoare// he, he, definiția este sfîrșitul/ poemului agonic" (ibidem). Pitorească ni se înfățișează, în lirica de care ne ocupăm, derivația cenaclieră a verbului literar. Spectacolul poeților ce se adună monden-ritualic spre a-și citi textele, dar și în vederea unor sindrofii, cu o derulare de intenții mai mult ori
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
nu vrea să fie precum solzii pe/ trupul nostru// Și totuși: băieții aceia sînt/ atît de frumoși pe la cenacluri/ dar scapă versul pe ei ca un pipi/ și țipă cînd îi simt căldura// toate antologiile au miros de latrine" (Scrisul agonic). De la Caraion încoace nu s-au mai produs, la noi, stihuri mai vitriolante. Alt nucleu al poeziei lui George Vulturescu îl constituie Ochiul. Mai precis, reducția la un singur ochi, celălalt fiind cuprins de orbire: "În lume e tîrziu/ în
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]