592 matches
-
prestigiu în construcțiile din Atena, precum lucrări de aductie a apei-fântână cu nouă guri-enneakrounos sau construcția mariilor sanctuare-Hekatompedon-templul de 100 de picioare de pe Acropole, sanctuarul lui Zeus, pe care abia împăratul Hadrian o va finisa, alături de cei 12 zei în agora, templul lui Dionisos lângă Acropole. Toate aceste construcții schimbau fața cetății și materializau o politică culturală pe care tiranii, proiectori ai artelor, apăreau că noi ctitori ai cetății, în același sens, organizarea marii sărbători a Panatheneelor, simbol al unității atice
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
funcții colective, este infinit mai mare decât înainte. Reforma clisteniana a dus la o concentrare mai importantă de participanți la ședințele ecclesiei, de vreme ce săpăturile de pe colină Pnyx dovedește o amenajare sistematică al acestui spațiu de întrunire, liber de tradiția vechii agora din preajma sfatului arhaic de pe colină lui Ares, Areiopagul, și capabil să reunească 6000 de persoane. Clistene este și autorul ostracismului, o procedura destul de stranie prin combinația de arhaism și eficacitate politică, menită să elimine din cetate orice personaj care aspiră
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
sceptrul și făcea cunoscute hotărârile pe care le luase împreună cu nobilii. Poporul aclama cu ovații, sau, dacă nu era de acord, se exprima prin tăcere. Piața era împodobită cu portice, cu clădiri civile ori religioase. La atenieni, adunarea poporului în agora se ținea de trei ori pe lună, dimineața. Toți cetățenii erau datori să fie prezenți la întrunire. Cine venea târziu pierdea dreptul la indemnizație. Orice cetățean avea dreptul să vorbească. Cel mai în vârstă avea întietate. Oratorul punea pe cap
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
și cititul, scrisul, socotitul și gramatica. Efebia, un fel de școală militară, asigura pregătirea tinerilor cu vârste cuprinse între 18-20 ani. Tinerii intrau apoi în fratriii, asociații militare bazate pe relații de prietenie și sprijin reciproc în luptă și în agora. În Atena și în alte polisuri, unde democrația se afla la loc de cinste, se acorda o atenție specială studierii politicii, stăpânirii cuvântului, cunoașterii logicii și expunerii argumentate a ideilor și opiniilor. Dacă în Sparta învățătura înaltă rămânea un privilegiu
Grecia Antică () [Corola-website/Science/299092_a_300421]
-
Italia și Polonia. Grupul central de parteneri avea deja experiență în alte proiecte europene pe tema integrării pe piața muncii, dar grupul inițial a fost extins prin colaborarea cu alte patru universități și cu 5 IMM-uri. Proiectul Internațional Internship AGORA - I2AGORA a fost derulat în cadrul programului LLP în perioada 2011-2012. I2AGORA și-a propus să contribuie la dezvoltarea și extinderea abilităților profesionale ale studenților din interiorul și din afara sistemului de învătământ convențional. Acest lucru se realizează prin diseminarea, promovarea și
Centrul de eLearning () [Corola-website/Science/330772_a_332101]
-
la fața locului) și le vom păstra pt la anul. Trei globuri de mărimea unui balon de fotbal, vor fi oferite cu urârea La Mulți Ani ! scrisă pe ele, celor 3 instanțe care, după părerea noastră, merita să preia de la AGORA lead-ul Ediției 2009 și a celor ulterioare pt Bradul de Sărbători al Pieței Române din Montreal : Fundația PlaceRomfest, Asociația Scriitorilor Români din Canada și Consulatul României din Montreal sau serviciul cultural al Ambasadei.
Editura Destine Literare by Daniel Constantin Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_307]
-
menționat de numeroși autori din antichitate. În afară de Herodot, bogate referiri pot fi întâlnite la Strabon, Apollodor, Diodor, Titus Livius, Cicero, Iuvenal ș.a. Aceste referiri conțin informații despre templele din Abdera (cele mai importante erau dedicate lui Apollo și Dionysos), teatru, agora, precum și despre instituțiile și notabilitățile orașului. Informații prețioase sunt furnizate și de inscripțiile descoperite la Abdera și în alte orașe (Teos și Delfi). În perioadele în care și-a păstrat autonomia, orașul poseda instituțiile uzuale ale unei cetăți democratice din
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
au săpat inscripții în versuri (epigrame funerare) pentru cei căzuți, al căror monument comun, o movilă funerară, dăinuiește până astăzi. După aproximativ 25 de ani de la bătălie, victoria grecilor a fost reprezentată într-o imensă frescă ce decora Porticul din Agora și comemorată prin batere de monede. Nemuritoare a rămas și gloria alergătorului care a adus vestea victoriei la Atena. Semnificația acestei bătălii câștigată de Atena este multiplă: Orașul a izbutit să scape de soarta nemiloasă care a lovit Eretria și
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
pietre și spune gloatei că ea a leșinat. Davus pleacă în timp ce oamenii încep să arunce cu pietre în ea. Scriitorul britanic și critic de film Peter Bradshaw de la "The Guardian" l-a lăudat pe Alejandro Amenábar și filmul său, descriind "Agora" ca "un film ambițios, cerebral și complex... spre deosebire de majoritatea filmelor toga, aceasta nu se bazează pe efecte CGI, ci pe dramă reală și idei." Bradshaw a apreciat, de asemenea, rolul Rachelei Weisz ca Hypatia, numind-o "o performanță remarcabilă". Scenaristului
Agora (film) () [Corola-website/Science/331638_a_332967]
-
de la Universitatea Michigan. Săpături ulterioare au fost făcute între anii 1983-2003 de o echipă de arheologi condusă de Jeff Strange de la Universitatea Tampa din Florida. Aceștia din urmă au descoperit teatrul, un mare edificiu public care probabil a slujit drept agora. Între anii 1985-1989 au lucrat în acest site arheologic și o echipă comună de cercetători de la Universitatea Duke din Statele Unite și Universitatea Ebraică din Ierusalim sub conducerea lui A Myers, K Myers și Ehud Netzer. Echipa de la Universitatea Duke a
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
drum ! Iatä aläturat lista cu fotografiile artefactelor pt Premiile I, ÎI și III, plus Diplomele pt Premii și Mențiuni (în acest an diplomele au format carte-postalä ). Am trimis și mini-drapele și pins canadiene pt primii 16 laureați dat fiind cä AGORA ROMAGNA LATINĂ reprezintä o structurä român canadiană. Premiile I,ÎI și III au primit și Distincția FLORĂ TRICOLORA ROMÂN-CANADIANA pe care o pot purta cu mândrie la piept ( că și dvs dealtfel) cu ocazia diverselor acțiuni culturale sau reuniuni StarPress
Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_473]
-
o pot purta cu mândrie la piept ( că și dvs dealtfel) cu ocazia diverselor acțiuni culturale sau reuniuni StarPress. Pt dvs și d-ra Andrada am trimis și douä Iconițe cu Maica Domnului de la Consolata ( Biserică Italiană din Montréal adoptatä de AGORA pt inspirație spiritualä ), icoane sfințite de preot. Deasemenea vä trimit tot dvs și d-rei Andrada și o tipsie argintatä pt prezentat pe ea apă sfintitä și pâinea sfintitä ( Pasca ) în Duminică Paștelui. Toate obiectele sunt binecuvântate prin rugäciuni ce s-
Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_473]
-
2010 Oferite de AGORA ROMAGNA LATINĂ Canada și folosiți și pozele ce vä trimit aici pt un montaj foto ( mozaic ) și publicați la StarPress, la Romanian Global News și la toate revistele colaboratoare ale Concursului de Poezie StarPress, anunțul cä AGORA ROMAGNA LATINĂ a trimis cu bucurie Artefactele de premiere și eu personal felicit toți laureații. Sunt sigur cä și reviste că DESTINE LITERARE a d-lui Alex Cetäteanu sau situri că cel al ASRC sau ACR din Canada a d
Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_473]
-
I la Concursul Național de Proza Scurtă, Turda, Premiul ÎI și al revistei Mișcarea literară pentru românul Sonia, Mențiune la Basho festival - Japonia, 2oo4, Premiul Pavel Dan proza, Premiul I la Concursul Național de Proza Scurtă, Câmpia -Turzii, Premiul revistei Agora, Constantă, la Conc. N. de Lit. A.G.Bacovia, Mizil, Segnalazione di Merito al Premio Poesia e Arti figurative, nella sezione Poesia în Francese, con lopera Augustin, Italia și Premiul revistei Orion,pentru vol. de rengay Pescărușii se înalță cu
Iulian Dămăcuș () [Corola-website/Science/329719_a_331048]
-
reflexiv!) perceperea realității, în egală măsură și visul, nu la concurență, nu la analogii. La 1890, Bacăul prezenta următoarea componentă a populației: 6122 evrei, 5110 români. Precizarea făcută de Constantin Călin, în Dosarul Bacovia. Eseuri despre om și epocă (Ed. Agora, Bacău, 1999) și preluată de Cornel Ungureanu, îl determină pe acesta din urmă să gloseze: „vecinătățile, caracterul eteroclit al orașului au stimulat ruptura, despărțirea de orizontul tradițional (...). Or, acest tip de desprindere îl apropie pe scriitorul român de Trakl, de
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
pentru fiecare" (I Sezonul crinilor roșii, 1985; II Porți deschise, 1986), "Balada neterminată" (1998), volume de versuri ("Apropierea iernii", 1993; "Vârsta amintirilor", 1995; "Lumina din prăpastie", 1996; "În oglinzile timpului", 1997; "Meridiane lirice", 1998; "Templul cu vise", 1999; "Absent în Agora", 2001), piese de teatru ("Teme provinciale", 1987) și cărți pentru copii ("Pensiunea „Margareta”", 1982; "Iepurilă Varză-Dulce", vol. I-IV, 1984-1985; "Orașul de cretă colorată", 1986; La foc de tabără", 1989) etc. Piesele de teatru scrise de el sunt reprezentate pe
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
său central la Primul Sinod Ecumenic de la Efes și opoziția sa față de patriarhul Nestorie al Constantinopolului. Teofil apare în romanul "Flow Down Like Silver, Hypatia of Alexandria" de Ki Longfellow. El apare ca personaj interpretat de Manuel Cauchi în filmul "Agora" (2009), regizat de Alejandro Amenábar. Craterul lunar Theophilus a fost numit după el, ca parte al unui grup de trei cratere lunare numite după sfinții creștin-ortodocși din Alexandria.
Teofil al Alexandriei () [Corola-website/Science/336690_a_338019]
-
cu "Insigna de aur" din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (U.Z.P.) 2003 - "Premiul de Excelență Culturală pe anul 2003" - acordat de Consiliul Județean Arad pentru cărțile publicate despre Revoluția din Decembrie 1989 de la Arad sub genericul: "Întrebătorul din Agora" 2006 - "Personalitate a Județului Arad" oferit de Consiliul Județean Arad 1966-1967: Profesor de limba și literatura română la Școala generală Peregul Mic. 1967-1968: Metodist la Casa Raională de Cultură Arad și profesor de limba și literatura română la Școala generală
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
Arad - 1998. 1998 - “Templul memoriei. Ștefan Augustin Doinaș în dialog cu ”, Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1998. 1999 - “Călătorie prin veac. Gabriel Țepelea în dialog cu Emil Șimăndan”, Cuvânt înainte de acad. Augustin Buzura, “Vasile Goldiș” University Press - 1999. 1999 - “Întrebătorul din Agora” (literatură și document) - zece ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989 de la Arad, Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1999. 2000 - “Călătorie prin veac. Gabriel Țepelea în dialog cu Emil Șimăndan”, Cuvânt înainte de Acad. Augustin Buzura, Ediția a II-a, Ed. “Ioan
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
2001 - “Dialoguri cu Ioan Alexandru”, Ediția a II-a (Colecția Alternative), Ed “Dacia” Cluj-Napoca - 2001. 2003 - "Întoarcerea acasă. Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Emil Șimăndan" ("Cuvânt înainte" de Ion Pop), Ed. Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2003 2003 - “Întrebătorul din Agora. ** În amintirea Eroilor Martiri ai Revolutiei de la Arad”, Ed. “Ioan Slavici” Arad - 2003. 2006 - "Evoluția și tipologia presei arădene 1833-2002" (în colaborare cu Melente Nica și Gabriela Groza), Editura Fundatiei "Ioan Slavici" Arad - 2006. (Această carte a apărut și sub
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
Melente Nica și Gabriela Groza), Editura Fundatiei "Ioan Slavici" Arad - 2006. (Această carte a apărut și sub titlul " Vocația multiculturală a presei arădene (1833-2002)", volum coordonat de Emil Șimăndan, Editura Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2006, 388 pg.) 2008 - "Întrebătorul din Agora. Revoluția Română din Decembrie '89 de la Arad" (ediția a 2-a, revizuită și adăugită), Editura Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2008. 2009 - "Trecerea timpului" (versuri), Editura Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2009. 2009 - "Musafir în secolul 21" (meta-poeme), Editura "Gutenberg Univers", Arad
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
Editura "Gutenberg Univers", Arad, 2009. 2009 - "Revoluția Română în Banat" - Timișoara, Lugoj, Arad, Reșița și Caransebeș (coautor pentru județul Arad), volum apărut sub egida Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 din București, la Editura SITECH, Craiova, 2009. 2009 - "Întrebătorul din Agora. Revoluția Română din Decembrie'89 de la Arad" (ediția a 3-a, revizuită și adăugită), Editura Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2009. 2009 - "Decembrie '89 însângerat. În amintirea Eroilor Maritiri și răniților de la Arad", "Editura Gutenberg Univers", Arad, 2009. 2010 - "Dicționarul presei
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
este instituție de învățământ superior, persoană juridică de drept privat și utilitate publică, înființată/acreditată prin Legea nr.59/2012. La 27 mai 1999, a luat ființă la Oradea Fundația Agora, ca organizație non-profit, neguvernamentală, apolitică, independentă, cu caracter umanitar, cu scop nepatrimonial, care este înscrisă în Registrul asociațiilor și fundațiilor, devenind astfel persoană juridică de drept privat. Prin decizia din 17 martie 2000 a adunării generale a fondatorilor se decide
Universitatea Agora () [Corola-website/Science/312045_a_313374]
-
dezvoltării sale și îi va aduce și în viitor plusvaloare inovatoare, dinamism și o dezvoltare armonioasă. În viziunea lor, fondatorii au înțeles că încurajarea gândirii și exprimării libere și îndrăznețe a studenților și a cadrelor didactice și de cercetare în Agora, deschiderea spre cooptarea în structurile de conducere a unor profesioniști și personalități științifice și culturale din exterior, poate duce la atingerea sau chiar depășirea în scurt timp a performanțelor unor instituții academice mai mari și cu o tradiție mai îndelungată
Universitatea Agora () [Corola-website/Science/312045_a_313374]
-
restul au fost colonii tipice ionice. Mesembria a format un "pentapolis" grecesc la Marea Neagră, împreună cu alte patru polisuri grecești: Odessos (azi Varna), Tomis, Histria și Apollonia. Rămășițele din perioada elenistică includ o Acropolă, un templu al lui Apollo și o Agora. Un zid care a făcut parte din fortificațiile așezării poate fi văzut în partea de nord a peninsulei. Monede de argint și bronz au fost bătute în oraș din secolul al V-lea î.Hr. și monede de aur din secolul
Mesembria () [Corola-website/Science/319917_a_321246]