351 matches
-
o curiozitate meschină o poate afla iscodindu-i viața, dincolo de această vulgară bucurie, paginile dosarului de față își au folosul lor. Ele ni-l redau pe Noica cu acea exactitate evocatoare pe care numai în jargonul arid, telegrafic și adeseori agramat al angajaților Securității o putem întîlni. Iată de ce, fără a avea intenția de a fi cinic sau malițios, cred că putem fi recunoscători informatorilor și ofițerilor operativi care au înnodat, pagină cu pagină, cronica vieții lui Noica. Fără ei, biografia
„Obiectivul“ Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7121_a_8446]
-
computer. Dar, și dacă a făcut-o într-o anumită măsură, incongruența materialului brut introdus în calculator excludea formarea unei idei clare de ce se petrecea în realitate. Mult temuta instituție se dovedește a fi fost o liotă de inși primitivi, agramați sau de-a binelea imbecili, care măcinau un grîu plin de neghină din care scoteau o făină numai bună de aruncat la gunoi. Abuzurile se explică, în primul rînd, prin calitatea inferioară a surselor și prin exploatarea lor stupidă. Cum
Securitatea și scriitorii transfugi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15038_a_16363]
-
deschidere către publicul larg și de diferite vîrste. Păstrînd standardele impuse de-a lungul vremii de echipele care au lucrat la astfel de emisiuni, tineri realizatori ai Radio România Cultural, nume în ascensiune în lumea culturală șaici trebuia o virgulă, agramaților, n.m., D.C.-E.ț lucrează la lansarea noilor concepte, care se integrează în seria manifestărilor prilejuită de aniversarea de 85 de ani a Radio România. Misiunea culturală și educativă este definitorie pentru activitatea Radio România încă de la înființare, mărturie stînd
Rușinea de la Radio România Cultural by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3224_a_4549]
-
noștri vor pleca. Dna Teodora Stanciu și dl Cristian Bleotu au adus instituției numite Radio România Cultural consistență culturală, miez și prestigiu. Ei ar fi trebuit răsplătiți, premiați, motivați financiar pentru performanțele lor, iar nu tratați cu comunicate inepte și agramate, ambalînd distrugerea emisiunii Revista Literară Radio. „Pensionate”, în societatea noastră, ar trebui să fie mediocritatea, impostura, agresivitatea aculturală, ignoranța, „spatele” politic în selecție. Nu dna Teodora Stanciu ar trebui pensionată, pe motiv de vîrstă; dna Oltea Șerban-Pârâu ar trebui demisă
Rușinea de la Radio România Cultural by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3224_a_4549]
-
care îl acuza pe Marga de nepotism, acesta fiind pe vremea respectivă rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Marga i-a răspuns atunci cu un atac direct la Elena Băsescu. "Ce e nepotism mai mare e să-ți faci odrasla agramată reprezentant al României în Uniunea Europeană". Marga l-a atacat pe Băsescu și astăzi când l-a comparat cu Mussolini. "Unu, desființarea unei camere a Parlamentului - a fost obsesia lui Mussolini. Doi, reducerea salariilor bugetarilor - Mussolini a practicat-o. E adevărat
De ce a refuzat Băsescu să dea mâna cu Andrei Marga () [Corola-journal/Journalistic/44942_a_46267]
-
n-avem habar, noi?... geantă latină... O tuse rea și nesfârșită îl apucase. Nene Sache, - am intervenit, - liniștește-te, bre!?... Din tot potopul de vorbe ce mi-a fost dat să le aud, resemnat, înțelesesem că ăia de la televiziune,... toți agramații și fonfii ăia... toate foanfele alea, lățiseră în toată România pă... habemus papa... avem păpica aia... Păi, să nu fi avut dreptate artistul de la ziar să-i figureze ca pe niște țopârlani abia ieșiți din grotă, niște nenorociți, n-aș
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
ca pe niște țopârlani abia ieșiți din grotă, niște nenorociți, n-aș mai avea parte de voi, întunericiților, - voi, urmașii Romei?... De ascultători, nu zic, - admitea - săracii, vai de ei! Da să pui la t.v. niște... mama lor de agramați și de fonfi! Că au început, de proști și de îngâmfați ce sunt, să pută... Repede, dădui fuga la bucătărie și i-am adus un pahar cu apă, să-și mai revină. Pe urmă, calmat, domnul Sache mi-a spus
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
pe stradă pe lângă o hazna deschisă, și te apuci cu degetele de nas... Ori, îți bagi vată în urechi, dacă putoarea te bate la urechi, să scapi de supliciul numit televiziune, acaparată de niște cuconițe oxigenate și neroade, de fanții agramați și fonfi... Ceva excremențial. Bine zicea cronicarul sportiv al Cotidianului, când îl cita pe celebrul critic italian, în legătură cu mitocănimea urât mirositoare și cu personajul în pelerina neagră lungă până la pământ, - latrina ambulantă - care striga în gura mare în mijlocul mulțimii strânsă
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
faptele din trecut sunt judecate în contextul lor, și nu este uitat mecanismul perfid al acelor manipulări, în primul rând de cei care le-au cunoscut sau suportat nemijlocit. La fel de incongruentă este și prezența numelui meu în josul textului silnic și agramat reprodus în nr.16 din RL. Dacă atunci voi fi fost abuzat de un prea ambițios secretar UTC ce se dădea prieten cu mine, aventurier politic precoce pe un larg spectru - ca dovadă că de la UTC a ajuns actualmente consilier
Un răspuns neobedient by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/2602_a_3927]
-
Covrig Roxana Ziarista Sorina Matei a scris, pe blogul personal, că de șase ani nu mai comunică cu "'distinsul' vicepreședinte PSD". Sorina Matei a ținut să explice de ce "agramatul primar al Sectorului 5 a ales să spună numai minciuni, să mă jignească nu numai pe mine - ceea ce nu m-a mirat absolut deloc- dar și pe profesoarele pe care le invita la petrecerile partidului organizate de dânsul". Din cauza lui
De ce nu mai vorbește Sorina Matei de șase ani cu "agramatul primar" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/78042_a_79367]
-
felul în care dușmanii săi ireductibili au îndrăzneala să-l „perceapă”. Vigilența e întotdeauna salutară, iar când e vorba de Eminescu, ea trebuie dublată, ba chiar triplată. Întrupați în persoana colectivă a scriitorului Marin Ifrim, „scriitorii buzoieni” își declară, ușor agramat, („să aducem în discuții”) intențiile: să pună la punct „comentariile malițioase despre” marele poet. Celebrarea fără „tragere la răspundere” nu mai înseamnă nimic în aceste zile de necontenită revoluție... Ca să nu plutim în derivă, dl. Ifrim pune punctul pe i
Eminescu la Buzău! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4946_a_6271]
-
mai puternică a părut să o dea corectitudinii lingvistice Internetul: spațiu virtual care alătură și amestecă limbi și limbaje, texte oficiale și mesaje personale, pagini clasice și „bilețele” grăbite, punînd în circulație un număr mare de texte eliptice, neglijente, chiar agramate. Tocmai în asemenea condiții extreme e interesant să vedem în ce măsură rezistă ideea de normă și cum, din interiorul polifoniei haotice, apar mișcări de autoreglare. Există, mai întîi, acțiunea practică și oarecum instituționalizată: „administrațiile” unor pagini web și ale unor forumuri
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
filmat, și să ne explice cu duhul blândeții toate tainele prezentului. Oripilante și fascinante în același timp, asemenea apariții m-au lăsat nu de puține ori paralizat în fața micului ecran, incapabil să schimb canalul și să mă rup de hipnoza agramată și ilogică la care erau supuși ochii mei. Fire mai pragmatică, Radu Paraschivescu a pus mâna pe un pix și a notat cele mai haioase perle ale tranziției. O primă recoltă a devenit substanța volumului Fie-ne tranziția ușoară. Culegere
Tortionari limbii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8937_a_10262]
-
ales televiziunea pare a prefera (doar e vară!) culisele sportului în locul sportului propriu-zis. Ca să spun că tot ce nu e fotbal aproape că nu există ca eveniment sportiv. Marile evenimente sînt vînzările de locuri în Divizia Națională, prețul jucătorilor, declarațiile agramate ale cîte unui jucător și conflictele dintre antrenori și cluburi. Turul Franței care ocupă zilnic ore bune pe canalul amintit trece așa dar neobservat în media românească. Și ce eveniment! Și ce spectacol! Săptămîna a doua a Turului a avut
Muntele pleșuv by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14961_a_16286]
-
este un propovăduitor tenace, un misionar în ochii căruia o teorie are sens numai dacă e însoțită de mărturisirea credinței din care s-a ivit. Revoltat de „credința analfabetă și amnezică" care face ca bisericile noastre să fie, în majoritate, „agramate iconic", autorul își asumă rolul de îndrumător în teologia icoanei, călăuzindu-și cititorii, pas cu pas, de-a lungul unei inițieri în care amănunțimea catehetică este ilustrată fie direct, prin reproduceri, fotografii și crochiuri, fie indirect, prin comentarii, descrieri și
Canonul icoanelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6291_a_7616]
-
e o cloacă mișunînd de impostori, și în genere orice instituție de stat e o fundătură. Voluptatea aceasta de a terfeli totul face ca orice detaliu legat de Austria să-i miroase rău: Biserica Catolică este instituția diavolului, localnicii sînt agramați, limba germană e bolovănoasă și greoaie. Din clipa în care prinzi rețeta diatribelor, atenția ți se mută de pe sensul cuvintelor, de o monotonie previzibilă, pe ritmul lor. Bernhard are un instinct prozodic care nu dă greș, de aici finețea de
Furia literară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2799_a_4124]
-
mici (furturi din buzunare, jafuri de diferite proporții, chiar tîlhării), dar puțini dintre ei păreau predestinați să facă pasul decisiv spre omor. Ascultîndu-i cum își povestesc viața, comparațiile cu diverse personaje de roman aproape că vin de la sine. Unii sînt agramați și aproape incoerenți, brutali și cinici, alții au o generozitate jeanvaljeaniană. Stilul altora are naturalețe și limpezime de prozatori încercați. De altfel, unii dintre ei sunt pe cale să publice cărți despre rocambolesca lor existență. Uitați adesea de familie și de
Breviarul ororilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11808_a_13133]
-
ceea ce vrea să spună că o cultură reală a limbii nu se termină o dată cu anii de școală. Presiuni negative asupra limbii se exercită din multe părți. Astăzi, mai mult ca oricând în trecut, mass-media e răspunzătoare de incultura lingvistică. Felul agramat și primitiv în care se vorbește la televizor nu mai e un secret decât pentru vorbitorii înșiși. Și, dacă exprimarea invitaților la emisiuni e dificil de corectat, măcar moderatorii ar trebui instruiți să nu mai spună flagrant în loc de flagrant delict
Cultura limbii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5051_a_6376]
-
iresponsabilitatea, primitivismul multora dintre realizatorii de emisiuni transformă posturile tv în veritabile focare de infecție mintală. Până și banalele, pe vremuri, emisiuni de informații sportive au ajuns o sursă de vulgaritate fără limită. Prin nu știu ce miracol, aceleași și aceleași personaje agramate, aceiași și aceiași mardeiași, aceiași și aceiași infractori convertiți la business de înalt nivel monopolizează emisiunile care ar trebui să ne relaxeze, și nu să ne bage pe gât cangea vulgarității fără perdea și a prostiei ieșite din țâțâni. Era
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]
-
dinspre Caragiale. Ploieșteanul s-ar fi jucat poate ingenios mai departe de-a "rîsu'plînsu'", ca în poemele sale "băcăonice" unde recicla în registru ironic sentimentalul kitsch al cîntecelor de lume și de mahala. Dar nu lumea acestora, derizorie și agramată, era ținta ironiei tînărului poet nonconformist și iconoclast, cu tot aerul său "îngeresc". Ceea ce viza el, deloc inocent, era prejudecata persistentă (în pofida gesticulației avangardei), a poeziei sublime, cu limbajul ei postromantic, "deliricizată" într-o manieră șocantă, ca într-o primă
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
dogmă. Era retezată dintr-o dată înfumurarea unei arte care elimina ambiguitatea, dilema modernă și întreținea cultul corpului sănătos, un echilibru rudimentar, fără substanță. Ce probă de vitalitate oferă național-socialismul când stăpânul la care se închina "era un plebeu turbat și agramat", "un escroc al forței?" Sunt citate din cunoscutul pamflet Fratele Hitler (1938), prin care T.M. l-a surclasat pe adversarul penibil pe plan intelectual. O surprinzătoare evoluție! Arăta acest sarcastic eseu un novice în arta încăierării cu cuvintele, un cugetător
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
Patapievici ar fi făcut o legătură subtilă, dar sugestivă, între jurnalist și cei care-i cereau retragerea cetățeniei române. În plus, CTP atrage atenția și asupra altor subtilități folosite de către Patapievici, care sugerează că jurnalistul este "național-comunist, neosecurist, turnător, necioplit, agramat, călău al lujerului de crin H.R. Patapievici". Cum se strică lucrurile până la o "flegmă pe obraz" HR Patapievici a spus, în cadrul unei conferințe de la Cluj, că "lucrurile s-au stricat" după ce a publicat volumul "Publice" și șapte profesori din Cluj
"Patapievici face un fals premeditat cu ticăloșie". Cum demontează CT Popescu dezinformarea și manipularea filozofului by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/64831_a_66156]
-
Popescu constată că Patapievici spune că a fost denunțat de jurnalist, așa cum a spus și că SRI făcuse un denunț împotriva lui. Mai mult, Patapievici, prin reluarea celor scrise de către CTP, sugerează, prin limbaj, "imaginea unui mârlan naționalist, ignar și agramat, care l-a „condamnat” pe el, intelectualul „cu figură juvenil-copilărească”". Momentul descris de Patapievici se încheie cu "flegma" primită pe obraz. "Aici dl Patapievici împinge sus de tot maneta prostirii în față, considerând că prea puțini dintre ascultătorii săi își
"Patapievici face un fals premeditat cu ticăloșie". Cum demontează CT Popescu dezinformarea și manipularea filozofului by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/64831_a_66156]
-
episod de acum cîțiva ani) întrebați de sănătate. Ceea ce poate însemna că se simt bine-merci. * În numărul trecut al revistei, un cititor ne întreba de ce nu se face o selecție atunci cînd, la televiziune, sînt chemați să modereze emisiuni persoane agramate și aculturale. Răsfoind zilele trecute programe t.v. editate de cotidiane, Cronicarul a descoperit (fără surprindere) că redactorii din presa scrisă nu sînt neapărat mai citiți decît cei din mass-media. Cînd indică, de pildă, actorii și (doar uneori) pe regizorul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13333_a_14658]
-
în țara unde cei mai mulți sunt ațipiți, îngropați fără scăpare în grijile lor mărunte și doar câțiva, o mână de „aleși”, o mână de sechelarii, zburdă, dar ce spun eu zburdă, zboară cu aripi de șoim, umplu ținutul de incredibile „palate agramate”, ținutul acesta de veselă/tristă poveste suprarealistă. Ținutul acesta unde nu se prea mai întâmplă nimic. Sau nu se prea mai întâmplă nimic la vedere. La vedere, doar butaforie: evenimente naționale se fac din câțiva bieți palmieri extravaganți care se
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]