3,907 matches
-
știu data la care a venit, timp a fost hargat la preotul din sat și apoi s-a căsătorit cu Lisaveta, fata lui Luca Pușcuță, venit și acesta tot din Bucovina. Au fost împroprietăriți în anul 1864 prin prima lege agrară făcută de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Pentru că aveau animale pentru muncă au fost împroprietăriți cu 4 fălci de pământ arabil. Prin munca lor și a copiilor lor au mai cumpărat de la alți săteni încă 4 fălci de pământ care, împreună cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
face mămăliga, se duceau la boier și cereau și boierul le dădea porumb și cele trebuincioase pe obligații de muncă. Așa au mers lucrurile cu clăcășia la boier până în anul 1864, când Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a făcut prima lege agrară în Moldova și țara Românească și a împărțit pământ și la clăcașii de pe moșia boierului Rosetti. Pământul a fost împărțit după brațele de muncă și după utilajele cu tracțiune animală pe care le aveau clăcașii în acel timp. Astfel, clăcașilor care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Rosetti, căsătorită Boteanu și pe Vasilică Rosetti i-am cunoscut, copil fiind, și îmi amintescă că au murit în 1949, nu mult după hotărârea de a le fi luat ultimele suprafețe deținute, de 50 ha, cât mai aveau după reforma agrară din 1945. Dumitru, după ce a învățat acasă cu tatăl lui A.D. Xenopol, tatăl său, Grigore Rosetti, a vrut să-l facă călugăr, dar el a fugit de la schit. A călătorit prin țările apusene, la Berlin și Paris a stat mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la schit. A călătorit prin țările apusene, la Berlin și Paris a stat mai mulți ani. Vorbea franceza, germana, engleza, rusa și puțin greaca. A fost președinte al Tribunalului Bacău și deputat în 1871, prefect de Tecuci (1872-1873). Dupăă reforma agrară din 1864, a vândut moșia zestre a soției din Tinălăuți (Lăpușna - azi Republica Moldova) și cu banii obținuți a cumpărat de la frați și surori părțile lor de moștenire din moșia Filipeni. A murit la 5 mai 1880 la Iași și este
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui, Gheorghe, era un bun organizator și administrator, care mai avea o moșie, pe apa Jijiei, Rediu Aldei, nu departe de Iași, cum au ajuns în stăpânirea moșiei Dobreana, au părăsit Iașul și s-au stabilit în Lunca înainte de reforma agrară din 1864. În facă „curte” în stânga Dunavățului, unde acum sunt casele și gospodăriile familiilor Pușcuță, Boca, Știrbu - atunci era înafara vetrei de sat - plantează pomi, vie, organizează un parc, iar în Dobreana facă o moară de foc, cu vapori, folosind
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fie și stăpân de sat. Prin Regulamentul Organic, numărul zilelor de clacă au crescut, acceptându-se dependența țăranului față de proprietar, chiar dacă îl obligă pe proprietar să pună la dispoziția țăranului 2/3 din moșie. De la aplicarea Regulamentului Organică până la reforma agrară realizată în 1864 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, au fost și alte încercări de a reglementa raporturile dintre proprietari și țăranii clăcași. Revoluția de la 1848 n-a vorbit în Moldova decât de „grabnica îmbunătățire a situației țăranilor clăcași”, iar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se muta pe altă moșie după interesul și folosul lui, iar proprietarul avea dreptul s încredințeze moșia cui i-ar conveni mai bine și să alunge de pe moșie pe cine ar dori. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) reforma agrar promisă țăranilor în timpul revoluției de la 1848-1849, reluată în dezbaterilor divanurilor ad-hocă când deputații pontași cereau „să fim ai țării, să avem și noi o ară”, n-a mai putut fi amânată, cu toată opoziția unor mari boieri. A fost nevoie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și toate datoriile cuprinse în noțiunea de boieresc, comunele în care locuiescă devin unități libere într-o nouă organizare administrativ teritorială. IV. 2 încercșri de rezolvare a „chestiunii țșrșnești”. De la reforma agrarș din 1864 la primul rșzboi mondial. Aplicarea reformei agrare din 1864 în satele comunei Filipeni Reforma agrară înfăptuită în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a eliberat pe țăranul clăcaș de povara servituților de tip feudal, care devine liber din punct de vedere juridică și proprietar. Legea rurală în baza
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comunele în care locuiescă devin unități libere într-o nouă organizare administrativ teritorială. IV. 2 încercșri de rezolvare a „chestiunii țșrșnești”. De la reforma agrarș din 1864 la primul rșzboi mondial. Aplicarea reformei agrare din 1864 în satele comunei Filipeni Reforma agrară înfăptuită în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a eliberat pe țăranul clăcaș de povara servituților de tip feudal, care devine liber din punct de vedere juridică și proprietar. Legea rurală în baza căreia s-a înfăptuit prima reformă agrară din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Reforma agrară înfăptuită în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a eliberat pe țăranul clăcaș de povara servituților de tip feudal, care devine liber din punct de vedere juridică și proprietar. Legea rurală în baza căreia s-a înfăptuit prima reformă agrară din istoria țării noastre arăta prin cuvintele domnitorului nostru Cuza: „Claca este desființată de-a pururea și de astăzi voi sunteți proprietari liberi pe locurile supuse stăpânirii voastre.” Pământurile „supuse stăpânirii voastre” coincideau cu pământurile aflate în folosința țăranilor clăcași
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de muncă. Deși norma de lucru a fost introdusă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, totuși, legiuirea, numită Regulamentul Organic, specifică în mod concret și impune norma de lucru, mărind numărul zilelor de clacă. Legea rurală de aplicare a reformei agrare din 1864, act progresist, democratic, a avut și opozanți între marii proprietari de moșii, care considerau că împroprietărirea țăranilor, prin divizarea proprietății în loturi, este o măsură de moment, care nu va satisface cererea de pământ a țăranilor. și problema
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de adevăr. Atunci, însă, societatea impunea scoaterea țăranului de sub povara unor legături vechi care-l apropiau de robie, transformându-l într-un cetățean activ, care să poată învăța carte și o meserie înafara celei de plugar. în comuna Filipeni reforma agrară din 1864 s-a aplicat pentru toți cei care nu avuseseră până atunci nicio palmă de pământ în proprietatea lor; iar aceșștia nu erau numai clăcașii din Lunca și Slobozia - Filipeni, din Dobreana, Știubiana, Runc, erau și robii eliberați din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru pământul primit și a fost luat de stat. Revenind în Lunca au continuat să muncească pe moșiile boierilor Rosetti sau Sterian, în condiții dezavantajoase, chiar grele, după cum relatează cei care au trăit la începutul secolului al XX-lea. Reforma agrară din 1864 s-a făcut cu despăgubirea proprietarilor care au fost expropriați. Țăranii cu 4 boi împroprietăriți cu 4 fălci, 40 prăjini și 12,5 prăjini loc de casă și grădină, aveau de plătit suma 133 lei (aur) și 24
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
datoriile țăranilor, iar bejenarii trebuiau să restituie sumele datorate în rate pe termen de 15 ani, statul plătind proprietarilor, conform legii, o treime, iar împroprietăriții două treimi din suma stabilită. Se poate spune că nici cei care au aplicat reforma agrară, membrii comisiilor, n-au luat apărarea țăranilor, aceșștia lucrând cu proprietarii și cu oamenii lor, ceea ce a dus la vicierea listelor cu îndreptățiți a primi pământ. S-au făcut modificări în liste: cei cu 4 boi au fost trecuți la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în minus, s-au stabilit sume mai mari de despăgubire, iar celor care nu au putut achita sumele datorate, li s-a luat pământul pe motiv că erau prea multe restanțe la clacă, dijmă și biruri. Cu toate limitele, reforma agrară înfăptuită în 1864, în timpul și prin voința lui Alexandru Ioan Cuza, se înscrie pe linia modernizării României, eliberând forța de muncă din agricultură pentru alte sectoare economice. Incapacitatea economiei românești, atunci, și pe următorii 80 de ani, de a absorbi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
împărțiri de pământuri. S-a vorbit în literatura socialpolitică românească despre o nouă iobăgie în plin secol XIX și la începutul secolului al XXlea, iar cei care lansaseră ideea (socialiștii români!) nu erau departe de adevăr.33 întradevăr, dupăă reforma agrară din 1864 cele 708.000 gospodării țărănești posedau 3.140.000 ha, mai puțin decât cei 5.000 de moșieri care dețineau 3.810.000 ha. În lumea satelor a început și s-a accentuat un proces de diferențiere socială
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vecine. Unii luncași au fost împroprietăriți în satul Tarnița din comuna Oncești: familiile Călin, Vraciu, Tabarcea, Crețu și alții. Au mai fost împroprietărite la Viforeni familia Pușcuță 35 și la Gloduri familia Vasilaș. La începutul secolului al XX-lea, „problema agrară” frământa întreaga societate românească. Nerezolvarea acestei probleme a dus la răscoala țăranilor din 1907. Într-un timp și s-a dat răscoalei o amploare mult prea mare și a fost interpretată preponderent politic. Se pare că și numărul celor omorâți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numită mai târziu chiaburime - căreia, cu toate păcatele ei, nu și se poate nega hărnicia, chibzuința și capacitatea de a organiza și conduce o gospodărie înfloritoare. Liberalii au înscris în programul partidului lor, încă din 1913, realizarea unei alte reforme agrare, însă evenimentele ulterioare, războaiele balcanice (19121913), primul război mondial (1914-1918), au amânat punerea în practică a reformei până în 1921. O urmare pozitivă a legislației liberale de dupăă răscoala din 1907 a fost constituirea izlazului comunal pentru satele comunei, în afară de satul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tracțiune, numărul acestora mai cu stare fiind egal cu a celor care nu aveau dreptul decât la casă și grădină: cu 4 boi cu 2 boi Pălmași Cat.IV Total 1. Moșia Dobreana, proprietatea în comisia ad-hocă pentru aplicarea reformei agrare, au fost desemnați de către consilierii comunali Vasile Ignătescu, Vasile Chiriacă Tabarcea, Ion Vasilaș și Spiridon Dumitru. Cât timp se făceau pregătirile pentru aplicarea reformei agrare, după ce se știa ce terenuri vor fi supuse exproprierii și cât pământ vor primi cei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boi Pălmași Cat.IV Total 1. Moșia Dobreana, proprietatea în comisia ad-hocă pentru aplicarea reformei agrare, au fost desemnați de către consilierii comunali Vasile Ignătescu, Vasile Chiriacă Tabarcea, Ion Vasilaș și Spiridon Dumitru. Cât timp se făceau pregătirile pentru aplicarea reformei agrare, după ce se știa ce terenuri vor fi supuse exproprierii și cât pământ vor primi cei din categoria a IV-a (foștii robi, lingurari, cei de tot săraci, prea puțin obișnuiți cu muncile agricole), la 1 martie 1865 un număr de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Săndulache Crăciun 39. Traian Ursu 40. Costache Anton 41. Vasile Anton 42. Dumitru Turcu 43. Ilisei Chireacă 44. Ion Băișan Turcan 45. Ion Stan 46. Dănilă Dobrian 47. Gh. Tănase 48. Vasile Sandu 49. Ion Dobrian 50. N. Grămad Reforma agrară din 1864 s-a făcut prin despăgubirea proprietarilor; împroprietăriții clăcași din comuna Filipeni având de plătit importante sume de bani, în condițiile în care banii erau puțini și greu de făcut. Ceea ce surprinde pe trăitorul și cititorul de astăzi este
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
secolului al XX-lea, a prelungit până în epoca contemporană vechile relații de tip feudal, de exploatare a proprietății moșierești prin folosirea muncii țăranilor cu pământ insuficient sau lipsiți de pământ cărora li se impuneau condiții împovărătoare. Într+o țară preponderent agrară, cum era România la începutul secolului al XX-lea, ranul, fostul clăcaș, nu putea să-și agonisească hrana pentru un an întreg, de la o recoltă la alta. În plină iarnă rămânea fără alimentul de bază - mămăliga -, fiind nevoit să se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
front, după războiul care va schimba fața lumii, se așteptau și ei la o schimbare majoră, la care se credeau îndreptățiți. După lungi așteptări, după promisiunile regelui Ferdinand, după modificarea Constituției s-a putut da, în 1921, Legea de reformă agrară. Sătui să tot aștepte reforma agrară, 200 de familii de luncași au cumpărat moșia Dobreana a proprietarului Sterian, scoasă la vânzare din cauza datoriilor acumulate și neachitate. 3.1 Modificșri în structura de proprietate. Obștea „Sfânta Treime” și cumpșrarea moșiei Dobreana
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fața lumii, se așteptau și ei la o schimbare majoră, la care se credeau îndreptățiți. După lungi așteptări, după promisiunile regelui Ferdinand, după modificarea Constituției s-a putut da, în 1921, Legea de reformă agrară. Sătui să tot aștepte reforma agrară, 200 de familii de luncași au cumpărat moșia Dobreana a proprietarului Sterian, scoasă la vânzare din cauza datoriilor acumulate și neachitate. 3.1 Modificșri în structura de proprietate. Obștea „Sfânta Treime” și cumpșrarea moșiei Dobreana Pentru partea din moșia Filipeni numită
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșiei Dobreana și că eram amenințați cu exproprierea. Am cerut ca să nu ne mai exproprieze moșia. Ni s-a aprobat, însă cu condiția ca membrii acestei obștii să nu mai ia pământ din alte moșii., la împroprietărirea pe baza reformei agrare. Tot atunci am fost și la Creditul Funciar unde am cerut ca să se treacă datoria lui Sterian asupra noastră - Obștea „Sf. Treime” și, după ce ne-a primit bine dl. Dinu Brăștianu, care era director general al Creditului Funciar Rural, am
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]