110,888 matches
-
nu-l mai bate nimeni, însă palmele îi sunt la fel de bătătorite și pline de bășici de la seceră și coasă. Și pentru ce? Acolo barem a învățat o meserie, care acum îl ajută să-și câștige pâinea mai ușor decât în agricultură. Până să adoarmă, lui Victor îi apăru în minte copilăria sa. Cum în vacanțele de iarnă, când nu era căzută încă zăpada, ieșea cu oile la păscut pe câmpul de la marginea satului dinspre dispensar, lăsând mieii acasă, să nu apuce
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
drumul, spre libertate și privilegiile postprezidențiale, îi este netezit! Alături de violatori, moaște politice, cutremure și hoți, udreniana ocupă tot mai mult ecranele. Culmea, a trebuit să aflu, în străinătate, că România a obținut și anul acesta rezultate foarte bune în agricultură. Asta e! Se strigă intens: „Alegerile vor fi fraudate!” Nu, fraților, nu mai e nevoie ! Oficializarea prostituției politice, și la nivel local, a rezolvat problema. Primul primar, un oltean, a făcut pasul. Ca acest patrihot, om de onoare și fără
TABLETA DE WEEKEND (77): LUME, LUME ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1409565364.html [Corola-blog/BlogPost/376279_a_377608]
-
plante și fructe. Dar, datorită schimbării climei, acum două milioane de ani, hominizii au devenit carnivori având o dietă săracă în glucoză, dar bogată în proteine și grăsimi. Acum aproximativ 10.000 de ani s-a produs prima revoluție alimentară, descoperirea agriculturii, iar omenirea și-a schimbat radical dieta devenind satisfăcătoare în compuși ai glucozei (amidon) și săracă în proteine și grăsimi. Datorită agriculturii, omenirea a rezolvat problemele de bază, foamea și inaniția, asigurând o sursă sigură de glucoză. Amidonul din plante
PARADOXUL GLUCOZEI de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1493791613.html [Corola-blog/BlogPost/380063_a_381392]
-
bogată în proteine și grăsimi. Acum aproximativ 10.000 de ani s-a produs prima revoluție alimentară, descoperirea agriculturii, iar omenirea și-a schimbat radical dieta devenind satisfăcătoare în compuși ai glucozei (amidon) și săracă în proteine și grăsimi. Datorită agriculturii, omenirea a rezolvat problemele de bază, foamea și inaniția, asigurând o sursă sigură de glucoză. Amidonul din plante și semințe face parte din zaharurile lente, furnizând glucoză treptat, astfel că organismul a făcut față unui eventual exces. Intr-adevăr, Natura
PARADOXUL GLUCOZEI de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1493791613.html [Corola-blog/BlogPost/380063_a_381392]
-
statului. În România de 23 de ani s-a văzut că cel mai sigur mod de a acumula succes este să căpușezi bugetul statului, până la degradarea totală a țării. Că doar nu să dezvolți propria ta afacere românească, în industie, agricultură, sau cu atât mai greu în domeniul culturii, învățământului sau sănătății! O căpușare faină de câteva miliarde de euro pe an nu strica, pentru cei care sunt în rețea la butoane și au relații directe cu oamenii politici sau cu
CUM A AJUNS CULTURA ÎN SUBORDINA LUMII MATERIALE ŞI OAMENII DE CULTURĂ SUB TUTELA STATULUI. PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE A STATULUI DE DREPT ŞI NECESITATEA ÎNFIINŢĂRII NOILOR GUVERNĂMINTE MIXTE de CONSTA by http://confluente.ro/Cum_a_ajuns_cultura_in_subordina_lumii_constantin_milea_sandu_1349788110.html [Corola-blog/BlogPost/359866_a_361195]
-
Conservant (nitrit de sodiu) Colorant (acid carminic) Mod de fabricare: Șunca de față este de fapt un fel de mezel măcinat și tratat termic. Este și rațiunea pentru care conțien carne de pasăre separată mecanic. Potrivit unui ordin al Ministerului Agriculturii din 2002, aceasta se comercializează numai pentru utilizarea în fabricarea produselor din carne tratate termic. Ca atare, deși se numește șuncă, e un amestec de carne de pui, porc, și slănină, plus organe de porc și diverși aditivi care la
Alimente periculoase contrafăcute by http://uzp.org.ro/alimente-periculoase-contrafacute/ [Corola-blog/BlogPost/93290_a_94582]
-
venit la putere. - Bună ziua, domnule doctor. Ce mai faceți? Vă recreați prin muncă? - Da, mai fac câte ceva. Leg tomatele de araci. Uite ce rod frumos au. A... dar pe dumneata nu te interesează legumicultura. Doar zootehnia.... - Ba mă interesează și agricultura. Dacă nu ar fi ea cu ce mi-aș hrăni animalele? - Ai dreptate. Stai să-ți culeg câteva roșii frumoase să-ți faci o salată la cină. - Nu pentru salată am venit în vizită la dumneata. Vreau să-ți cunosc
COSMARUL ADEVARULUI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1404119389.html [Corola-blog/BlogPost/360013_a_361342]
-
în mod special din veninul indivizilor. Astfel, prof. Vasile Călugăru, personaj benign, își continuă, în vremuri actuale, acțiunile-i specifice, de menținere a tinerilor aproape de școală, alături de școala vieții. La Crângași, satul său natal, Vasile Călugăru se mai ocupă de agricultură, mai mult pentru a inaugura o atitudine în armonie cu tradiția și pentru a onora memoria părinților, care poate nu au prevăzut că în vreun timp, oamenii pot fugi, fără opreliști interioare, departe de casa părintească. Profesorul Vasile Călugăru, unul
Ion R. Popa: Plăcerea de a redescoperi apusul vremurilor. Cronică, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/ion-r-popa-placerea-de-a-redescoperi-apusul-vremurilor-cronica-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339491_a_340820]
-
alții, dar nu și față de el. Își reproșează, într-o discuție, plecarea din sat. Crede că după el s-au luat și alții. Astăzi, consecințele sunt mai evidente în urma exodului la oraș, întrucât numai bătrânii au rămas să descurce ițele agriculturii, și de unde energie? I se răspunde că totuși a revenit la vatră, cu multe cunoștințe, așa ar trebui să procedeze și ceilalți. Ce ar fi învățat, din viață ori din școală, dacă ar fi rămas acasă? Acesta este un punct
Ion R. Popa: Plăcerea de a redescoperi apusul vremurilor. Cronică, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/ion-r-popa-placerea-de-a-redescoperi-apusul-vremurilor-cronica-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339491_a_340820]
-
aveau loc evenimentele ce am a vă relata, lunca Oltețului era un mare zăvoi ce se unea, cu mici întreruperi, cu pădurea. Acest zăvoi a existat până la colectivizare când comuniștii au pus oamenii să-l defrișeze și să-l redea agriculturii.Îmi amintesc de multe întâmplări legate de aceste zăvoaie de pe lunca Oltețului, povestite de bătrânii satului. Unele dintre ele comice, altele tragice. Această întâmplare pe care vreau să v-o spun este o legendă despre trei haiduci, ce și-au
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1492664881.html [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
o dă socialismul glorios. În ziua de astăzi, putem face acest lucru minunat, fiindcă partidul ne-a creat toate condițiile. Astăzi - poate ați auzit - țărănimea muncitoare, care a pășit cu încredere pe calea arătată de partid, muncește cu râvnă în agricultura socialistă, ca și clasa muncitoare în fabrici și uzine, construind laolaltă cu succes socialismul pe meleagurile străbune. Nu credeți că noi trebuie să dăm strălucire acestor eforturi ale poporului nostru? - Ba daaa! au răspuns elevii. Când a observat că aceștia
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
devii puternic sexual și dai naștere la băieți. Culmea, doamna antropoloagă Tesăr spune la pagina 119 că romii cred că un rom își pierde puterea sexuală prin muncă fizică, de exmplu: hrănirea animalelor, construcția unei case, la fân, sau în agricultură. Să înțelegem că romii cortorari sunt niște tipi relaxați care nu muncesc deloc? Păi atunci cine mai face căldările? Că tot doamna Tesăr specifică meseria lor de căldărari. Dacă fac munca grea de căldărărie, mai sunt buni romii de sex
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497560595.html [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
-se unul spre celălalt și strângându-și laolaltă apele, mai apoi, în apropierea Bacăului, pentru ca să se reverse împreună în Dunăre, lângă Galați. Relieful comunei, ca și tipul climatic, specific zonei de silvostepă (cu ierni aspre și veri călduroase), sunt favorabile agriculturii și plantației de pomi fructiferi (predomină, deci, producția de cereale, legume, fructe, dar și sectorul zootehnic, de creștere a animalelor și păsărilor). Ritmul economiei comunei Itești este pulsat de activitățile prestate de societăți pe acțiuni, societăți cu răspundere limitată, persoane
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Vasile_ciubotaru_odiseea_comu_aurel_v_zgheran_1391864697.html [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
la mănăstirea Cozia, unde datorită calităților sale pedagogice este numit profesor de educație civică la mănăstirea Turnu. Pentru că nu-I plăcea ce preda și pentru că nu dorea, în niciun chip, pactizarea cu regimul comunist, Anghel este trimis să muncească în agricultură, la Comanca, unde mănăstirea deținea circa 300 de hectare de teren agricol. Dar, cu îngăduința starețului mănăstirii Tismana, Părintele Gherasim, ajunge la schitul Cioclovina, la 4 km de Tismana, în munte. Aici, tânărul aspirant la călugărie se ocupa cu albinăritul
MIC LA STATURĂ, MARE LA ÎNVĂŢĂTURĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1408107381.html [Corola-blog/BlogPost/353120_a_354449]
-
își desfășurau activitatea au avut drept consecință tocmai închiderea cu bună știință. Lichidarea marilor uzine și combinate, pe motiv că lucrau în pierdere era doar scuza. Dar drumarii? Dar CFR-iștii? Eu cum ar fi putut lucra în pierdere? Despre agricultura românească s-a vorbit la modul superlativ în anii ceaușiști. Producțiile record la hectar erau doar pe hârtie, însă acest lucru nu înseamna nici pe departe că nu exista interes, ba din contră, așa cum erau ele, CAP-urile și IAS
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/totu-i-vechi/ [Corola-blog/BlogPost/93378_a_94670]
-
în anii ceaușiști. Producțiile record la hectar erau doar pe hârtie, însă acest lucru nu înseamna nici pe departe că nu exista interes, ba din contră, așa cum erau ele, CAP-urile și IAS-urile reprezentau cu adevărat o forță în agricultura românească, mecazată și bine individualizată în aproape toate formele de relief. Jaful național a atins toate domeniile de activitate și întreaga populație a fost afectată. Nici acum, la mai bine de 25 de ani de marea schimbare, România nu a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/totu-i-vechi/ [Corola-blog/BlogPost/93378_a_94670]
-
admirativ prostiile emise, le dezbate în ritm de fotbal sud-american, sufocând invitații opoziției, ignorând, premeditat, marile probleme ale țării! Sărăcia, imoralitatea politică, educația aproape inexistentă, jaful din toate instituțiile, mârlănia promovată la ore de maximă audiență, starea jalnică a economiei, agricultura de ev mediu... Demisul stabilește cu udreniana în spate, din ușa birtului sordid, că Johannis și Ponta sunt nepotriviți pentru a conduce România!?! Păi, cine să conducă România? Domnișoara, fostă Cocoș, băgată în afaceri mafiote până în gât? ALRO, EADS, MICROSOFT
TABLETA DE WEEKEND (86): VREMEA NEMERNICILOR de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1415091058.html [Corola-blog/BlogPost/349812_a_351141]
-
lipsa capacității de „angajare la acțiune“ a mirenilor, defect care le aparține, dar care poate fi plasat și în contul administrației bisericești. Să le luăm pe rând. Când libera cugetare fură startul... - remarcă sociologul Dan Dungaciu La fotbal și la agricultură se pricepe toată lumea! Asta repetăm abundent. Dar la... religie? Dacă te uiți cum arată spațiul public din România, senzația pe care o ai deseori este că Biserica sau credința devin subiecte în raport cu care nu există nici autocenzură. Oricine se poate
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
Dacă te uiți cum arată spațiul public din România, senzația pe care o ai deseori este că Biserica sau credința devin subiecte în raport cu care nu există nici autocenzură. Oricine se poate pronunța în aceste chestiuni, nestingherit și nepedepsit. Dacă în agricultură și fotbal poți, totuși, să o dai în bară și să te faci de râs, în problematica religioasă, nu. Libera cugetare din România se exprimă prompt, vigilent și apodictic pe orice temă creștină, în special creștin-ortodoxă, cu toate că subiectul, inclusiv în
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 994 din 20 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului EVOLUȚIA VITICULTURII ȘI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) Mite Măneanu (Capitol din lucrarea Agricultura și Comerțul Românesc în secolele XVIII-XIX. Aspecte generale, regionale și specifice, Autograf MJM, Craiova, 2009) În evul mediu precum și în perioada primei jumătăți a secolului al XIX-lea, viile și pomii constituiau izvoare importante de venituri atât pentru țărani, boieri
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
Se consideră, în general că în această perioadă otaștina percepută de la viile și prunii sădiți înainte de regulament nu a crescut și că a sporit numai ca luată de la noile sădiri. În realitate însă au sporit la ambele categorii. (Ilie Corfus, Agricultura Țării Românești în prima jumătate a secolului al XIX-lea, București, Editura Academiei, 1969, p. 100). 677 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 2786/1832, doc. cit. 678 .Ibidem, f. 155, 168. 679 .Dintr-o jalbă din anul 1834 a stolnicului Barebu
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
se apropie de cea reală dacă ținem seama și de suma dată pentru anul 1859-1860 de Ion Ionescu de la brad (13403 pogoane aceasta în cazul unui județ mișcorat după 1838 mai ales în părțile sudice și estice (Vezi Ion Ionescu, Agricultura română din județul Mehedinți, București, 1868, p. 120-121). 714 .După calculele noastre în această plasă existau în jur de 6-7000 pogoane vie. Pentru calcularea acestor suprafețe au fost folosite sursele: Arh. St. Drobeta Turnu Severin, fond Prefectura județului Mehedinți, dosar
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
că via sa de la Orevița era scutită de orice obligație față de Mitropolie (proprrietarul moșiei) conform unei înțelegeri vechi de 70 de ani. Arh. St. Drobeta Turnu Severein, fond Tribunalul județului Mehedinți, dosar 2811/1831, f. 20.220 712. Ilie Corfus, Agricultura Țării Românești în prima jumătate a secolului al XIX-lea, București, Editura Academiei, 1969, p. 141, 100. 717. În general pentru acestea, se percepea otaștină la 10 vedre una precum și bani pentru permisiunea de a sădi via (Ibidem). 718 .Arh.
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
ești tot mai furat, ești tot mai impozitat și taxat. Ca să trăiască hoții cei mari, în palate, și hoții cei mici, în pușcărie. La noi, și aiurea. Este unul dintre motivele pentru care nu mă mai ocup decât cu scrisul, agricultură, cronicile, gospodăritul, sugestiile minore, fără niciun rezultat și probabilitate de realizare, și făcutul de unul singur. Și încă ceva. Dacă cineva mă urmează, și ratează ca mine, nu e vina mea. Are fiecare, exemple de succes, de urmat. Nu le
DIALOGURI CU ELISE (4) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ylktqungjx_1412300965.html [Corola-blog/BlogPost/352807_a_354136]
-
un dezastru cu mult mai temeinic decât în urma unui război. Da, fiindcă nicio conflagrație, oricât ar fi ea de monstruoasă sau îndelungată, nu izbutește să pună la pământ întreaga ființă a unei țări - deopotrivă trupul (capacitățile de producție, finanțele, transporturile, agricultura, bogățiile, infrastructura) și spiritul acesteia (școala, cercetarea, cultura, tradițiile, conștiințele, sentimentele). Spre deosebire de Germania și Japonia, care s-au ridicat dintre dărâmăturile celui de-al doilea război mondial prin forța mereu tânără a spiritului național și, evident, cu banii americanilor, încât
CÂND TRĂNCĂNEALA-I NESFÂRŞITĂ, VIAŢA VA FI MAI TRONCĂNITĂ ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1491313566.html [Corola-blog/BlogPost/369358_a_370687]