329 matches
-
Alcaloizii (fr. "alcali"; gr. "eidos"- aspect) sunt substanțe organice heterociclice cu azot, de origine vegetală, cu caracter bazic, rezultate în urma metabolismului secundar al plantelor, care dau reacții caracteristice și au acțiune asupra organismelor animale, de cele mai multe ori de natură toxică. În funcție de
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
biosintetică se pot clasifica în: Noțiunea de alcaloid s-a stabilit la începutul secolului al XIX-lea, (Meissner, 1818). Prin alcaloizi se înțelegea în trecut toate substanțele azotate cu caracter bazic, care aveau acțiune fiziologică asupra organismelor animale. În grupa alcaloizilor se găseau astfel unele amine, amide, aminoalcooli, aminoacizi, purine etc. Acțiunea toxică sau curativă a plantelor medicinale a fost cunoscută din cele mai vechi timpuri, încă din vremurile preistorice, dupa cum consideră arheologii Arlette Leroi Gourhan și Ralph Salecki. Aceștia
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
farmacistul Sertürner, din Hanovra, atrage atenția asupra pricipului extras din opiu, pe care îl denumește "morphium" dupa Morfeu, zeul nopții și al somnului, care subliniază efectul de bază al morfinei. Odată cu această descoperire, putem spune că începe cu adevărat studiul alcaloizilor, iar de acești compuși azotați își leagă numele numeroși oameni de știință: chimiștii și farmaciștii Pelletier și Caventou, Woskressenski, Dumas, Robiquet, Laurent, Gerhardt, Lassaigne, Roussin, Tanret. În 1818 Caventou și Pelletier descoperă stricnina, pe care o izolează din nuca vomică
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
cafeina în cafea (Coffea arabica). În 1827 Gieseke reușește să extragă coniina din cucută (Conium maculatum), Passell și Reinmann separă nicotina (1828) din frunzele de tutun (Nicotiana tabacum), iar în 1831 Mein obține atropina prin tratarea beladonei. În majoritatea cazurilor, alcaloizii au fost izolați din Angiospermae, 10-15% din aceste plante putând sintetiza alcaloizii, unele familii având chiar o tendință pronunțată de biosinteză: "Annonaceae", "Apocynaceae", "Asteraceae" (subfamilia "Senecioneae"), "Berberidaceae", "Boraginaceae", "Convolvulaceae", "Erytroxylaceae, "Loganiaceae", "Magnoliaceae", "Papaveraceae", "Solanaceae", (Dicotiledonate), "Amarylidaceae" și "Liliaceae" (Monocotiledonate). Cantitățile
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
din cucută (Conium maculatum), Passell și Reinmann separă nicotina (1828) din frunzele de tutun (Nicotiana tabacum), iar în 1831 Mein obține atropina prin tratarea beladonei. În majoritatea cazurilor, alcaloizii au fost izolați din Angiospermae, 10-15% din aceste plante putând sintetiza alcaloizii, unele familii având chiar o tendință pronunțată de biosinteză: "Annonaceae", "Apocynaceae", "Asteraceae" (subfamilia "Senecioneae"), "Berberidaceae", "Boraginaceae", "Convolvulaceae", "Erytroxylaceae, "Loganiaceae", "Magnoliaceae", "Papaveraceae", "Solanaceae", (Dicotiledonate), "Amarylidaceae" și "Liliaceae" (Monocotiledonate). Cantitățile în care se găsesc alcaloizii variază în limite foarte largi, de obicei
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
Angiospermae, 10-15% din aceste plante putând sintetiza alcaloizii, unele familii având chiar o tendință pronunțată de biosinteză: "Annonaceae", "Apocynaceae", "Asteraceae" (subfamilia "Senecioneae"), "Berberidaceae", "Boraginaceae", "Convolvulaceae", "Erytroxylaceae, "Loganiaceae", "Magnoliaceae", "Papaveraceae", "Solanaceae", (Dicotiledonate), "Amarylidaceae" și "Liliaceae" (Monocotiledonate). Cantitățile în care se găsesc alcaloizii variază în limite foarte largi, de obicei în plante se găsesc amestecuri de alcaloizi în care un alcaloid este majoritar. Alcaloizii au o răspândire inegală în organele plantelor: Deși majoritatea alcaloizilor sunt izolați din regnul vegetal, s-a confirmat existența
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
Senecioneae"), "Berberidaceae", "Boraginaceae", "Convolvulaceae", "Erytroxylaceae, "Loganiaceae", "Magnoliaceae", "Papaveraceae", "Solanaceae", (Dicotiledonate), "Amarylidaceae" și "Liliaceae" (Monocotiledonate). Cantitățile în care se găsesc alcaloizii variază în limite foarte largi, de obicei în plante se găsesc amestecuri de alcaloizi în care un alcaloid este majoritar. Alcaloizii au o răspândire inegală în organele plantelor: Deși majoritatea alcaloizilor sunt izolați din regnul vegetal, s-a confirmat existența lor și în regnul animal: ordinul Urodales (salamandre), sau Anourales (broaște) genurile Buffo, Phyllobates ( potențial neurotoxic), Arthropode, Coleoptere, Neuroptere, Myriapode, Spongieri
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
Amarylidaceae" și "Liliaceae" (Monocotiledonate). Cantitățile în care se găsesc alcaloizii variază în limite foarte largi, de obicei în plante se găsesc amestecuri de alcaloizi în care un alcaloid este majoritar. Alcaloizii au o răspândire inegală în organele plantelor: Deși majoritatea alcaloizilor sunt izolați din regnul vegetal, s-a confirmat existența lor și în regnul animal: ordinul Urodales (salamandre), sau Anourales (broaște) genurile Buffo, Phyllobates ( potențial neurotoxic), Arthropode, Coleoptere, Neuroptere, Myriapode, Spongieri. Alcaloizii se găsesc în vacuolele plantelor, sub forma de săruri
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
au o răspândire inegală în organele plantelor: Deși majoritatea alcaloizilor sunt izolați din regnul vegetal, s-a confirmat existența lor și în regnul animal: ordinul Urodales (salamandre), sau Anourales (broaște) genurile Buffo, Phyllobates ( potențial neurotoxic), Arthropode, Coleoptere, Neuroptere, Myriapode, Spongieri. Alcaloizii se găsesc în vacuolele plantelor, sub forma de săruri cu diferiți acizi (acid benzoic, citric, meconic, tartric. etc), sau în combinații tanice, însă se mai pot găsi și sub formă de baze cuaternare sau terțiare . Acizii organici care formează cel
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
plantelor, sub forma de săruri cu diferiți acizi (acid benzoic, citric, meconic, tartric. etc), sau în combinații tanice, însă se mai pot găsi și sub formă de baze cuaternare sau terțiare . Acizii organici care formează cel mai frecvent săruri cu alcaloizii sunt: Alcaloizii au cel puțin un atom de azot heterociclic, acesta fiind de cele mai multe ori terțiar, mai rar cuaternar. Heterociclurile se pot condensa între ele sau cu alte cicluri astfel încât moleculele alcaloizilor pot deveni de tip policiclic sau macrociclic. Datorită
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
forma de săruri cu diferiți acizi (acid benzoic, citric, meconic, tartric. etc), sau în combinații tanice, însă se mai pot găsi și sub formă de baze cuaternare sau terțiare . Acizii organici care formează cel mai frecvent săruri cu alcaloizii sunt: Alcaloizii au cel puțin un atom de azot heterociclic, acesta fiind de cele mai multe ori terțiar, mai rar cuaternar. Heterociclurile se pot condensa între ele sau cu alte cicluri astfel încât moleculele alcaloizilor pot deveni de tip policiclic sau macrociclic. Datorită grefării pe
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
organici care formează cel mai frecvent săruri cu alcaloizii sunt: Alcaloizii au cel puțin un atom de azot heterociclic, acesta fiind de cele mai multe ori terțiar, mai rar cuaternar. Heterociclurile se pot condensa între ele sau cu alte cicluri astfel încât moleculele alcaloizilor pot deveni de tip policiclic sau macrociclic. Datorită grefării pe nucleu a numeroase grupări funcționale, unii alcaloizi pot prezenta caracter fenolic (morfina), alții de tipul atropinei , reserpinei pot forma esteri, eteri (codeina) sau alcaloizi glicozidati (solanina din cartof). De obicei
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
sau cu alte cicluri astfel încât moleculele alcaloizilor pot deveni de tip policiclic sau macrociclic. Datorită grefării pe nucleu a numeroase grupări funcționale, unii alcaloizi pot prezenta caracter fenolic (morfina), alții de tipul atropinei , reserpinei pot forma esteri, eteri (codeina) sau alcaloizi glicozidati (solanina din cartof). De obicei au activitate optică, fiind levogiri (cei mai des întâlniți și cu cea mai mare activitate farmacologică) sau dextrogiri, activitate imprimată de atomii de carbon ai acizilor cu care se esterifică: (acidul tropic, în cazul
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
acidul tropic, în cazul hiosciaminei și scopolaminei). Și orientarea substituenților în pozițiile S sau R conferă modificarea acțiunii farmacologice (chinina - "8S, 9R" este antimalaric, în timp ce chinidina - "8R 9S" este antiaritmic clasa 1A, conform clasificării lui Vaughan Williams). În mod curent alcaloizii se clasifică atât pe criteriul structurii chimice, cât și pe cel al originii lor. Astfel, alcaloizii cunoscuți se împart în următoarele categorii: După precursorul biosintetic, alcaloizii pot fi grupați în : Proprietățile diferă în funcție de prezența sau absența oxigenului în structura lor
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
modificarea acțiunii farmacologice (chinina - "8S, 9R" este antimalaric, în timp ce chinidina - "8R 9S" este antiaritmic clasa 1A, conform clasificării lui Vaughan Williams). În mod curent alcaloizii se clasifică atât pe criteriul structurii chimice, cât și pe cel al originii lor. Astfel, alcaloizii cunoscuți se împart în următoarele categorii: După precursorul biosintetic, alcaloizii pot fi grupați în : Proprietățile diferă în funcție de prezența sau absența oxigenului în structura lor , dar și de forma în care se găsesc. Alcaloizii oxigenați sunt cristalizați, incolori, cu excepția berberinei (colorată
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
8R 9S" este antiaritmic clasa 1A, conform clasificării lui Vaughan Williams). În mod curent alcaloizii se clasifică atât pe criteriul structurii chimice, cât și pe cel al originii lor. Astfel, alcaloizii cunoscuți se împart în următoarele categorii: După precursorul biosintetic, alcaloizii pot fi grupați în : Proprietățile diferă în funcție de prezența sau absența oxigenului în structura lor , dar și de forma în care se găsesc. Alcaloizii oxigenați sunt cristalizați, incolori, cu excepția berberinei (colorată in galben) sanguinarinei (culoare roșie). Au gust puternic amar și
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
și pe cel al originii lor. Astfel, alcaloizii cunoscuți se împart în următoarele categorii: După precursorul biosintetic, alcaloizii pot fi grupați în : Proprietățile diferă în funcție de prezența sau absența oxigenului în structura lor , dar și de forma în care se găsesc. Alcaloizii oxigenați sunt cristalizați, incolori, cu excepția berberinei (colorată in galben) sanguinarinei (culoare roșie). Au gust puternic amar și sunt optic active. Sunt solubili în solvenți apolari (eter, benzen, cloroform), sunt insolubili sau parțial solubili in apă. Alcaloizii cuaternari și pseudoalcaloizii sînt
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
în care se găsesc. Alcaloizii oxigenați sunt cristalizați, incolori, cu excepția berberinei (colorată in galben) sanguinarinei (culoare roșie). Au gust puternic amar și sunt optic active. Sunt solubili în solvenți apolari (eter, benzen, cloroform), sunt insolubili sau parțial solubili in apă. Alcaloizii cuaternari și pseudoalcaloizii sînt solubili în apă și în alcool, insolubili în solvenți organici apolari. Alcaloizii sub formă de săruri sînt substanțe solide, cristalizate, fără miros, cu gust foarte amar si puncte de topire nete, solubile în apă și în
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
roșie). Au gust puternic amar și sunt optic active. Sunt solubili în solvenți apolari (eter, benzen, cloroform), sunt insolubili sau parțial solubili in apă. Alcaloizii cuaternari și pseudoalcaloizii sînt solubili în apă și în alcool, insolubili în solvenți organici apolari. Alcaloizii sub formă de săruri sînt substanțe solide, cristalizate, fără miros, cu gust foarte amar si puncte de topire nete, solubile în apă și în alcool. Însuși denumirea lor de alcaloizi, care derivă din arabul "al-kaly" (sodă), arată principala lor proprietate
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
ținut cont de natura și structura lor; astfel: Are loc prin mai multe procedee Se face prin reacții de precipitare cu reactivii generali (care conțin metale sau metaloizi: mercur, bismut, tungsten, iod) reactivii generali de precipitare sint alcătuiți din Toți alcaloizii dau cu acești reactivi precipitate albe, galbene sau portocalii-brune. Aceste reacții sunt specifice tuturor substanțelor azotate, dar și substanțelor neazotate care dau ioduri duble (cumarine, furanocromone, lignani), după cum există și alcaloizi care nu precipită cu acești reactivi (alcaloizii purinici). Există
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
din Toți alcaloizii dau cu acești reactivi precipitate albe, galbene sau portocalii-brune. Aceste reacții sunt specifice tuturor substanțelor azotate, dar și substanțelor neazotate care dau ioduri duble (cumarine, furanocromone, lignani), după cum există și alcaloizi care nu precipită cu acești reactivi (alcaloizii purinici). Există și reacțiile caracteristice (în general de culoare) care se folosesc pentru identificare: Unii cercetatori consideră că alcaloizii, datorită toxicității lor sunt substanțe de apărare ale plantelor împotriva dăunatorilor, ei fiind toxici pentru majoritatea animalelor (exceptie iepurii care pot
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
dar și substanțelor neazotate care dau ioduri duble (cumarine, furanocromone, lignani), după cum există și alcaloizi care nu precipită cu acești reactivi (alcaloizii purinici). Există și reacțiile caracteristice (în general de culoare) care se folosesc pentru identificare: Unii cercetatori consideră că alcaloizii, datorită toxicității lor sunt substanțe de apărare ale plantelor împotriva dăunatorilor, ei fiind toxici pentru majoritatea animalelor (exceptie iepurii care pot consuma frunze de Atropa belladonna, fără a suferi intoxicații datorita prezentei unei enzime numita tropanon esteraza). Alții consideră alcaloizii
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
alcaloizii, datorită toxicității lor sunt substanțe de apărare ale plantelor împotriva dăunatorilor, ei fiind toxici pentru majoritatea animalelor (exceptie iepurii care pot consuma frunze de Atropa belladonna, fără a suferi intoxicații datorita prezentei unei enzime numita tropanon esteraza). Alții consideră alcaloizii ca depozitare a azotului organic, există și ipoteza că ar avea un anumit rol în transformarile biosintetice ale unor substanțe, sau mai nou că asigură protecția plantelor împotriva acțiunii nocive a oxigenului singlet O. Datorită faptului că structura alcaloizilor este
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
consideră alcaloizii ca depozitare a azotului organic, există și ipoteza că ar avea un anumit rol în transformarile biosintetice ale unor substanțe, sau mai nou că asigură protecția plantelor împotriva acțiunii nocive a oxigenului singlet O. Datorită faptului că structura alcaloizilor este extrem de variată, și acțiunea lor este complexă: Sunt substanțe foarte toxice, în doze relativ mici. Ei pot acționa asupra diferitelor sisteme:
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
L.)". În funcție de gradul de oxidare a frunzelor, cele patru tipuri principale de ceai sunt: ceaiul alb, ceaiul verde, ceaiul oolong și ceaiul negru. Compoziția chimică a ceaiului variază în funcție de recolta, condiții pedoclimatice și metodă de prelucrare; dintre componenți amintim: teina (alcaloid asemănător cu cel care se găsește în cafea, maté și nucile de cola), tanin și uleiuri volatile. Producția mondială de ceai este estimată la circa 3,15 milioane de tone anual. Termenul "ceai" desemnează și infuziile din alte plante decât
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]