759 matches
-
Al. Săndulescu, Fața ascunsă a lunii, RL, 1989, 21; Teodor Vârgolici, Imaginea prismatică a lui G. Călinescu, ALA, 1996, 348; Ion Bălu, G. Călinescu, APF, 1996, 11; Velea, Universaliști, 196-205; Gabriel Dimisianu, Contribuții călinesciene, RL, 1997, 1; Daniel Cristea-Enache, Marele alchimist, ALA, 1997, 364; Carmen Brăgaru, „G. Călinescu sau «Seriozitatea glumei estetice»”, RITL, 1997, 1-2; Teodor Vârgolici, „Destinul unei întâlniri. Marcel Proust și românii”, ALA, 2001, 597; Popa, Ist. lit., II, 1104; Al. Săndulescu, Marcel Proust și românii, JL, 2002, 5-10
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
criteriile personale", și nu puteam să nu fiu puțin părtinitoare față de orașul meu...dar fiecare avem dreptul de a avea un oraș favorit, și sunt convinsă că nu în puține cazuri orașul favorit coincide cu urbea natală! "Comoara", precum în "Alchimistul" lui Paulo Coelho este de fapt "acasă"...Sunt convinsă că alegerea mea nu o să coincidă neaparat cu alegerea voastră, dragii mei cititori, dar sper fiți blânzi și nu mă criticați prea aspru:) Referință Bibliografică: Cel mai frumos oraș din lume
CEL MAI FRUMOS ORAȘ DIN LUME!! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381295_a_382624]
-
cenaclu de poezie unde s-au format Claudiu Komartin, Miruna Vlada, Iulia T. Stoian, Beatrice Zara, Cristian Cotarcea, autori aflați în curs de consacrare. Debutul editorial al lui S. se produce în 1983, cu apariția cărții de versuri Ucenicia bătrânului alchimist. Ulterior publică mai multe volume de poezie, teatru, critică literară și proză. Mai colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Ziua literară”, „Cuvântul”, „Paradigma”, „Amfiteatru”, „Familia”, „Tomis”, „Contrafort”, „Seine et Danube” (Paris) ș.a. A fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
de la Monte Negro poartă o mare încărcătură culturală și, în același timp, își revelează autenticitatea, în sensul angajării existențiale. Livresc și autenticitate, textualism și angajare existențială, cam aceștia ar fi termenii subtilei ecuații a personalității lui S. SCRIERI: Ucenicia bătrânului alchimist, Cluj-Napoca, 1983; Strălucirea și suferințele filosofilor, București, 1992; Cântecele desăvârșirii interioare, București, 1994; Turnul lui Casanova, pref. Marin Mincu, Constanța, 1996; Provincia pedagogică, București, 1996; Textele de la Montsalvat, Botoșani, 1998; Textualism, postmodernism, apocaliptic, I-II, Constanța, 2000-2001; Experiment și angajare
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
de la Montsalvat, Botoșani, 1998; Textualism, postmodernism, apocaliptic, I-II, Constanța, 2000-2001; Experiment și angajare ontologică, București, 2002; Cartea lui Benedict, pref. Nora Iuga, postfață Nicolae Tzone, București, 2002; Textele de la Monte Negro, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, „Ucenicia bătrânului alchimist”, RL, 1984, 22; Ioan Milea, „Ucenicia bătrânului alchimist”, TR, 1984, 42; Constanța Buzea, Târguri de fructe, târguri de flori, AFT, 1988, 1; Ioan Moldovan, Un menestrel la curțile literaturii, F, 1990, 7; Valentin Silvestru, Tinerii anului, RL, 1992, 1; Țeposu
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
II, Constanța, 2000-2001; Experiment și angajare ontologică, București, 2002; Cartea lui Benedict, pref. Nora Iuga, postfață Nicolae Tzone, București, 2002; Textele de la Monte Negro, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, „Ucenicia bătrânului alchimist”, RL, 1984, 22; Ioan Milea, „Ucenicia bătrânului alchimist”, TR, 1984, 42; Constanța Buzea, Târguri de fructe, târguri de flori, AFT, 1988, 1; Ioan Moldovan, Un menestrel la curțile literaturii, F, 1990, 7; Valentin Silvestru, Tinerii anului, RL, 1992, 1; Țeposu, Istoria, 96-98; Dan Silviu Boerescu, Rafinamente, ecouri, „Cartea
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
și Julieta cei implicați în spectacolul ce se pregătește se pomenesc cu o ladă în care zac întinși, frumoși și reali, tinerii îndrăgostiți din tragedia shakespeariană. Dintr-un mesaj găsit în ciudatul cufăr, perplecșii martori ai întâmplării află că un alchimist din Evul Mediu a izbutit să conserve trupurile îndrăgostiților din Verona. Interpreții rolurilor principale se burzuluiesc, în virtutea rutinei lor, care sfidează bunul simț și, în fond, potrivirea cu natura. Ei nu pot concepe ca rolul lui Romeo să fie jucat
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
abundă, demonstrând totuși forța transfiguratoare a poeziei. Autorul are abilitatea de a integra elemente aparent nepoetice, vizibile atât în ceea ce privește lexicul (ca în recuzita suprarealistă), cât și sintaxa, iar asocierile sunt surprinzătoare. „Textul” și „cuvântul” sunt laitmotivele poetului, acesta mărturisind: „umil alchimist în / textul vieții/ unde plaga materiei/ e indescifrabilă/ prin porii culorilor/ am zărit/ forma nocturnă a cuvântului”. Pentru S. „toate drumurile au prins rădăcini/ în păienjenișul peniței” (Fila de aer), în timp ce versul ia naștere pe „câmpia regală a cuvântului”. Citadin
SEVERIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289653_a_290982]
-
spirituale ale Supra-Eului colectiv, ele fiind însă susținute și demonstrate de fapte și experimente conduse de savanți în laboratoarele de cercetări științifice. La originea acestor cercetări se află vechiul „motiv al creării artificiale a omului” - homunculus. Acest experiment din laboratoarele alchimiștilor prefigurează și cuprinde ideea multor „experimente” ale medicinei moderne. Nu vom face decât să le enumerăm pe cele mai importante și mai cunoscute: grefele de gonade pentru întinerire (S. Voronoff), cultura de țesuturi (A. Carell), codul genetic (J. Monod), fecundarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prezent în text nu doar prin stil sau inaplicare la „barbaria” prozei, ci și prin mai multe poeme care joacă roluri variate, inclusiv acela de climax. Toate parabolele lirice ale lui Mihai Ursachi au ceva din fantastica și pasionanta îndeletnicire alchimistă; toate îmbracă aparența unui proces complicat, ezoteric, la capătul căruia alambicul verbal ne promite un rezultat fabulos. Dar aparențele sunt înșelătoare: nici o „piatră filosofală” nu satisface setea noastră de adevăr, nici o transmutație miraculoasă nu ne este livrată la capătul acestor
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
Orizontul preocupărilor lui V. e completat, prin orientarea tematică și organizarea ideilor, de interpretările asupra operei și gândirii lui Constantin Brâncuși, întreprinse constant după 1989. Brâncuși inițiatul (1994) este o analiză a creației sculptorului din perspectiva lecturilor acestuia, iar Brâncuși alchimist (1996) încearcă o reconstituire a templului din Indore, India, printr-o interpretare alchimică, justificată de prietenia lui Brâncuși cu Marcel Duchamp, un cunoscător al doctrinei alchimice. Altă carte, Concepte ale poeticii lui Constantin Brâncuși (1999), aduce încă o contribuție, pornind
VELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290481_a_291810]
-
o contribuție, pornind de la mărturiile orale și scrise pe care sculptorul le-a lăsat. SCRIERI: Călătorii neobișnuite, Timișoara, 1981; Strania pățanie a unui virtuoz, București, 1984; Poeme, București, 1989; Brâncuși inițiatul, București, 1994; În căutarea miresei pierdute, București, 1995; Brâncuși alchimist, București, 1996; Concepte ale poeticii lui Constantin Brâncuși, București, 1999; Formă și semnificație în arta românească modernă - exemplul lui Brâncuși, București, 2002. Repere bibliografice: Eugen Dorcescu, „Călătorii neobișnuite”, O, 1981, 41; Nicolae Țirioi, Un virtuoz al povestirii, O, 1984, 35
VELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290481_a_291810]
-
Ibidem, pp. 40-41) Jocul de cuvinte ar putea fi tradus astfel: „Toată umanitatea și omul total”. Capitolul IItc "Capitolul II" Primele curricula implicite și tacitetc " Primele curricula implicite și tacite" Chimia s-a constituit ca știință din frământările multimilenare ale alchimiștilor, iar fizica, din interogații și speculații metafizice. Tot astfel, știința modernă a curriculumului, așa cum a apărut în secolul XX, poate fi considerată o consecință fatală a mileniilor de educație care au decantat paidagogia perennis: tezaurul de valori pedagogice alcătuit din
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu teologia pe calea dublului adevăr. Când însă Francis Bacon și René Descartes au descris „metode noi” de cercetare și descoperire a adevărurilor „omenești”, știința a devenit o obsesie care a afectat nu doar „buna-credință” a diverselor categorii de savanți: alchimiști, matematicieni, cabaliști, magicieni, ocultiști etc., ci și „pervertirea credinței” multor teologi dedicați cu sinceritate lui Iisus. Descoperirile științifice ale Renașterii, atâtea câte putuseră fi făcute, înlăuntrul câte unei universități „aristotelice” - precum cea din Padova sau din Praga -, au fost suficiente
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
condamnat „periculoasele adunări ale companionilor” care criticau regimul politic și Biserica. Declarate sacrilegii, campionajele nu au fost sprijinite de noii francmasoni. Era începutul despărțirii. În 1646, Elias Ashmole (1617-1692) a fost inițiat în loja masonică din Lancashire. Dar era astrolog, alchimist, fizician și, pe deasupra, heraldul armatei de la curtea lui Carol al II-lea. Pentru a nu fi descoperit, Ashmole a propus și i s-au acceptat reguli noi de întărire a hermetismului masonic. În Țările de Jos, lucrurile o luaseră chiar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
că se scindase de „invizibili”; trecuse în cealaltă tabără, fiind gata să declanșeze o vânătoare de vrăjitoare. Doar John Heydon a îndrăznit să-și bată joc de această metamorfoză cameleonică. După întemeierea Societății Regale, în anii Restaurației, îndrăznețul astrolog și alchimist a scris The Voyage to the Land of Rozicrucians (Călătoria în țara rozicrucienilor), în care dezvăluia similitudinile majore dintre „casa lui Solomon” - descrisă de Bacon în Noua Atlantidă - și „Societatea rozicrucienilor” - descrisă în Fama fraternitas, utopia „invizibililor”. Când academicienii s-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de dincolo” (de exemplu, cea de-a VIII-a „școală a vieții” din Pampaedia este schola mortis). Pentru a vorbi de inițiere și educație, Andreae se folosește de echivalentul termenului alchimie. Se știe că, în Renaștere, munca de laborator a alchimistului nu era decât în aparență de ordin material; conținutul ei profund era de natură spirituală. De aceea, Nunta chimică a lui Rosenkreutz este eminamente spirituală, nu politică și materială - deși aluziile la însoțirea Electorului Palatin cu prințesa Elisabeta sunt directe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în străfundul cavernelor un soare artificial, o lumină extraordinară produsă de mari rubine care făceau vizibile inscripțiile și imaginile pline de înțelepciune ale adâncurilor. Reformei educaționale și politice pare a-i fi dedicată „ziua a șasea”. Rosenkreutz, însoțit de alți „alchimiști”, trudește din greu la cuptoare, retorte și aparate pentru a „recrea viața”; până la urmă reușesc și „noua viață” ia forma unei vesele „păsări alchimice” care poate zbura și răspândi „sămânța iluminării” în toate cele patru zări ale lumii. Cea de-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu ritmurile ei, foarte riguroase, cu o disciplină severă, cu modalități particulare de a cunoaște și de a stăpâni timpul (privind mersul stelelor, citind „în trăsăturile feței și în liniile din palma oamenilor”), materia („În China se află mulți doctori alchimiști care zic nu numai că ar scoate aur din cositor și altele, dar că ei ar avea și leacuri prin care oamenii pot dobândi nemurirea”) și trupul omenesc („Ei au tipărite multe cărți despre medicină, despre chipul cum se construiesc
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
la care nu va mai renunța niciodată, în ciuda numărului impresionant de scrieri. Cărțile emblematice ale acestei ultime perioade sunt Athanor (1968), Copacul-animal (1971) și Tatăl meu obosit (1972), unde reluarea tehnicilor suprarealiste se conjugă cu reconsiderarea demersului cognitiv al vechilor alchimiști, pentru care toate ființele și lucrurile din univers sunt legate prin fire nevăzute într-o interdependență subtilă, sesizabilă la o privire suficient de atentă. Asemenea alchimiștilor, poetul reface continuitatea dintre lumea fanteziei și cea a realității într-o lirică unde
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
obosit (1972), unde reluarea tehnicilor suprarealiste se conjugă cu reconsiderarea demersului cognitiv al vechilor alchimiști, pentru care toate ființele și lucrurile din univers sunt legate prin fire nevăzute într-o interdependență subtilă, sesizabilă la o privire suficient de atentă. Asemenea alchimiștilor, poetul reface continuitatea dintre lumea fanteziei și cea a realității într-o lirică unde, așa cum plumbul devenea aur, realul „curge” permanent în imaginar, zgura celor mai banale întâmplări transmutându-se, prin grija poetului-operator, în obiecte estetice desăvârșite. De altfel, apropierea dintre
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
din Rimbaud și Lautréamont, dar trece peste limitele estetice ale maeștrilor, cerând în mod total abolirea lucidității [...]. E un poet inteligent, uneori prea inteligent ca să poată atesta senzațiile directe în poezie. Și apoi, purificarea cuvintelor prin magia cuptorului împrumutat de la alchimiști conduce suprarealismul său spre onirismul paradoxal lucid, spre o nevoie firească de ocultizare. EMIL MANU SCRIERI: Drumețul incendiar, cu trei calcuri de Victor Brauner, București, 1936; Libertatea de a dormi pe o frunte, București, 1937; Vasco da Gama, București, 1940
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
Rutherford s-a dovedit a fi un pionier. În 1919, el a realizat prima reacție nucleară: a transformat nucleele de azot în nuclee de oxigen prin bombardarea lor cu particule α de mare viteză, realizare menită să împlinească visurile vechilor alchimiști. Curând, lumea și-a dat seama că transformarea nucleară ar putea să fie sursă de energie a Soarelui. Mai mult, având în vedere faptul că aceasta reprezintă procesul-cheie în cazul armelor atomice și al centralelor electro-nucleare, interesul suscitat de descoperirea
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
1994 (în colaborare cu Lucian Vasiliu). Traduceri: Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, pref. Em. Condurachi, București, 1980 (în colaborare cu Maria Ivănescu), Eseuri. Mitul eternei reîntoarceri. Mituri, vise și mistere, București, 1991 (în colaborare cu Maria Ivănescu), Făurari și alchimiști, București, 1996 (în colaborare cu Maria Ivănescu), Mituri, vise și mistere, București, 1998 (în colaborare cu Maria Ivănescu), Mitul eternei reîntoarceri, București, 1999 (în colaborare cu Maria Ivănescu); Magia și vrăjitoria în Europa din Evul Mediu până astăzi, coordonator Robert
IVANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
pasiunii, iar finalul inversează perspectivele: Ștefan este acaparat de sentimente, și noua sa iubită, Valentina Damian, pregătește cu răceală rațională momentul în care îi va anunța intenția de a se despărți. În 1972 M. publică volumul de versuri Cântece de alchimist, unde antimetafizica pe care o elaborează în numele poeziei prezentului și a tăcerii („Nu există metafizică,/ Nu există nimic dincolo de sacra materie”; „Nu mă vinde trecutului,/ Nu mă da viitorului”) topește în atanorul creației aceleași obsesii, în speranța deșartă a unei
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]