KorAP: Find »[drukola/base=alcoolemie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...31 >

758 matches

Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269

saturează complet alcool dehidrogenaza. În consecință, tratamentul va fi condus prin titrarea dozelor de alcool etilic În funcție de valorile alcoolemiei și de apariția eventualelor reacții toxice etilice; • calea de administrare per os (necesită stare de conștiență păstrată, asigură fluctuații mari ale alcoolemiei, poate induce gastrite) sau intravenos (asigură alcoolemii constante); • pericolele administrării etanolului: interferarea cu droguri deprimante ale SNC coingerate; este posibilă inducerea de hipoglicemii (se administrează cu glucoză). • inițierea tratamentului trebuie să fie precedată de determinarea nivelului alcoolemiei preexistent (dacă aceasta

Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi (2009) [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
va fi condus prin titrarea dozelor de alcool etilic În funcție de valorile alcoolemiei și de apariția eventualelor reacții toxice etilice; • calea de administrare per os (necesită stare de conștiență păstrată, asigură fluctuații mari ale alcoolemiei, poate induce gastrite) sau intravenos (asigură alcoolemii constante); • pericolele administrării etanolului: interferarea cu droguri deprimante ale SNC coingerate; este posibilă inducerea de hipoglicemii (se administrează cu glucoză). • inițierea tratamentului trebuie să fie precedată de determinarea nivelului alcoolemiei preexistent (dacă aceasta este >100 mg/dl se poate trece

Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi (2009) [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
fluctuații mari ale alcoolemiei, poate induce gastrite) sau intravenos (asigură alcoolemii constante); • pericolele administrării etanolului: interferarea cu droguri deprimante ale SNC coingerate; este posibilă inducerea de hipoglicemii (se administrează cu glucoză). • inițierea tratamentului trebuie să fie precedată de determinarea nivelului alcoolemiei preexistent (dacă aceasta este >100 mg/dl se poate trece direct la tratament cu doza de Întreținere). Prezintă ca inconvenient riscul de tromboflebită. • Întreruperea tratamentului cu etanol se va face când nivelul de metanol seric este mai mic de 20

Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi (2009) [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
se calculează Înmulțind cifra gradelor alcoolice ale unei băuturi cu 0,79 (ce reprezintă densitatea alcoolului). Rapel fiziopatologic • absorbția - de la nivelul tubului digestiv; difuzează rapid În Țesuturi, unde este supus metabolizării; • ingestia a 1g de alcool pur/kgc realizează o alcoolemie de 1 g/l; • alcoolemia este maxim la 20-30 minute de la ingestia alcoolului pe stomacul gol și la 1-2 ore, dacă ingestia s-a produs postprandial; • distribuția alcoolului se realizează la nivelul creierului (cea mai mare parte) și la nivelul

Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi (2009) [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
alcoolice ale unei băuturi cu 0,79 (ce reprezintă densitatea alcoolului). Rapel fiziopatologic • absorbția - de la nivelul tubului digestiv; difuzează rapid În Țesuturi, unde este supus metabolizării; • ingestia a 1g de alcool pur/kgc realizează o alcoolemie de 1 g/l; • alcoolemia este maxim la 20-30 minute de la ingestia alcoolului pe stomacul gol și la 1-2 ore, dacă ingestia s-a produs postprandial; • distribuția alcoolului se realizează la nivelul creierului (cea mai mare parte) și la nivelul plămânilor, splinei, rinichilor, ficatului; • metabolizarea

Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi (2009) [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
din alcoolul absorbit), sub acțiunea alcool dehidrogenazei (rezultă acetaldehidă). La un individ sănătos se metabolizează aproximativ 10 g alcool/oră. • cantități foarte mici se elimină prin urină și aerul expirat (eliminarea poate fi grăbită prin creșterea diurezei și hiperventilație). O alcoolemie de 1 g/l dispare complet În aproximativ 6-7 ore. Date farmacodinamice 1. Toxicitatea asupra sistemului nervos central • deprimant al sistemului nervos central (doza letală 300-400 ml/kgc) putând induce toate stadiile de narcoză; • acțiune progresivă, descendentă asupra diverselor etaje

Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi (2009) [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
fetal. Diagnostic clinic Clasic, intoxicația acută cu alcool etilic are trei stadii de evoluție (tabel 2): Particularități clinice ale intoxicației acute cu alcool etilic În anumite situații: a) etilicii cronici sau dipsomanii • pot rămâne conștienți chiar la valori mari ale alcoolemiei, de peste 3 g/l 131 Tabel 2. Corelația concentrație-efect la etanol În intoxicația acută Etapa Starea clinică (simptome) Alcoolemia (g/l) Aria SNC afectată Faza de excitație Ușoară Scăderea inhibițiilor; Tulburări vizuale ușoare; Scăderea vitezei de reacție; Creșterea Încrederii. 0

Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi (2009) [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
intoxicației acute cu alcool etilic În anumite situații: a) etilicii cronici sau dipsomanii • pot rămâne conștienți chiar la valori mari ale alcoolemiei, de peste 3 g/l 131 Tabel 2. Corelația concentrație-efect la etanol În intoxicația acută Etapa Starea clinică (simptome) Alcoolemia (g/l) Aria SNC afectată Faza de excitație Ușoară Scăderea inhibițiilor; Tulburări vizuale ușoare; Scăderea vitezei de reacție; Creșterea Încrederii. 0,5-1 Lob frontal Faza medicolegală (beția) Medie Ataxie; Tulburări de vorbire; Scăderea performanței motorii; Scăderea atenției; Diplopie, midriază; Alterarea

Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi (2009) [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
și circulatorie Convulsii (prin hipoglicemie); Relaxare sfincteriană; ROT abolite; Midriază; Hipotermie; Halenă puternică. 4,5-5 Bulb • pot prezenta complicații: convulsii, stare de agitație extremă, delir. b) nebăutorii • pot intra În comă chiar la valori sub 1,50 g/l ale alcoolemiei. 132 c) pacienții sub tratament cu disulfiram • pot prezenta reacții tip disulfiram-alcool: cefalee, vărsături, transpirații, tahipnee, vasodilatație, colaps. Diagnostic paraclinic • Determinarea alcoolemiei, • Probe sanguine curente: hemoleucogramă, glicemie, uree, electroliți, transaminaze, amilaze; • Calcularea găurii anionice. Complicații • Cardiovasculare: aritmii, colaps; • Tulburări metabolice

Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi (2009) [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
agitație extremă, delir. b) nebăutorii • pot intra În comă chiar la valori sub 1,50 g/l ale alcoolemiei. 132 c) pacienții sub tratament cu disulfiram • pot prezenta reacții tip disulfiram-alcool: cefalee, vărsături, transpirații, tahipnee, vasodilatație, colaps. Diagnostic paraclinic • Determinarea alcoolemiei, • Probe sanguine curente: hemoleucogramă, glicemie, uree, electroliți, transaminaze, amilaze; • Calcularea găurii anionice. Complicații • Cardiovasculare: aritmii, colaps; • Tulburări metabolice: hipoglicemie; • Hemoragice: hemoragie digestivă superioară prin sindrom Mallory Weiss, ulcer hemoragic sau gastrită hemoragică; • Digestive: pancreatită acută; • Pulmonare: insuficiență respiratorie acută de

Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi (2009) [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
minimă (acceptabilă doar În formele ușoare de intoxicație), realizând doar o amânare a efectelor toxice ale etilenglicolului; • cantitatea de alcool etilic necesară doze cât mai mari, dar fără ca prin aceasta să adăugăm o toxicitate suplimentară (și o toxicitate etanolică) ; o alcoolemie de 1-1,5 g %o oferă protecție pentru majoritatea intoxicațiilor cu etilenglicol (alcool dehidrogenaza este influențată când nivelul seric depășește 0,5 g %o), iar concentrații de 100-150 mg/dl saturează complet alcool dehidrogenaza. În consecință, tratamentul va fi condus

Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi (2009) [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
majoritatea intoxicațiilor cu etilenglicol (alcool dehidrogenaza este influențată când nivelul seric depășește 0,5 g %o), iar concentrații de 100-150 mg/dl saturează complet alcool dehidrogenaza. În consecință, tratamentul va fi condus prin titrarea dozelor de alcool etilic În funcție de valorile alcoolemiei și de apariția eventualelor reacții toxice etilice. • calea de administrare per os (necesită stare de conștiență păstrată, asigură fluctuații mari ale alcoolemiei, poate induce gastrite) sau intravenos (asigură alcoolemii constante). • pericolele administrării etanolului: o interferarea cu droguri deprimante ale SNC

Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi (2009) [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
saturează complet alcool dehidrogenaza. În consecință, tratamentul va fi condus prin titrarea dozelor de alcool etilic În funcție de valorile alcoolemiei și de apariția eventualelor reacții toxice etilice. • calea de administrare per os (necesită stare de conștiență păstrată, asigură fluctuații mari ale alcoolemiei, poate induce gastrite) sau intravenos (asigură alcoolemii constante). • pericolele administrării etanolului: o interferarea cu droguri deprimante ale SNC coingerate; o este posibilă inducerea de hipoglicemii (se administrează cu glucoză). • inițierea tratamentului trebuie să fie precedată de determinarea nivelului alcoolemiei preexistent

Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi (2009) [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
va fi condus prin titrarea dozelor de alcool etilic În funcție de valorile alcoolemiei și de apariția eventualelor reacții toxice etilice. • calea de administrare per os (necesită stare de conștiență păstrată, asigură fluctuații mari ale alcoolemiei, poate induce gastrite) sau intravenos (asigură alcoolemii constante). • pericolele administrării etanolului: o interferarea cu droguri deprimante ale SNC coingerate; o este posibilă inducerea de hipoglicemii (se administrează cu glucoză). • inițierea tratamentului trebuie să fie precedată de determinarea nivelului alcoolemiei preexistent (dacă aceasta este >100 mg/dl se

Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi (2009) [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
ale alcoolemiei, poate induce gastrite) sau intravenos (asigură alcoolemii constante). • pericolele administrării etanolului: o interferarea cu droguri deprimante ale SNC coingerate; o este posibilă inducerea de hipoglicemii (se administrează cu glucoză). • inițierea tratamentului trebuie să fie precedată de determinarea nivelului alcoolemiei preexistent (dacă aceasta este >100 mg/dl se poate trece direct la tratament cu doza de Întreținere). Prezintă ca inconvenient riscul de tromboflebită. FOMEPIZOL(4-metil pirizol, 4-MP, Antizol) • alcool dehidrogenaza are o afinitate mai mare pentru fomepizol față de etilenglicol (chiar

Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi (2009) [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469

și anxioase ce determină comportamente autoagresive. Datele obținute au fost analizate În funție de următoarele variabile: variabile demografice: sex, varstă, stare civilă, mediu de rezidență, nivelul de școlarizare, statut profesional, etnie, confesional; modalitați de producere a actului suicidar; antecedente medicale; alcoolemia. III.REZULTATE SI CONCLUZII 1.Dinamica deceselor prin suicid pe perioada cercetată (tabelul 1) Analizând dinamica sinuciderilor pe perioada studiată, raportate la mortalitatea generală se observă o creștere accentuată a numărului de sinucideri, datorată evoluției situației economice la nivel național

RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
acte autoagresive. Analizând situația existentă În județul Tulcea, se observă o creștere seminificativă a ratei sinuciderilor În ultimii ani, Începând cu 1992, valorile medii anuale variind Între 1,53 % și 2,06% În1997. 2.Distribuția cazurilor de sinucideri În funcție de gradul alcoolemiei(tabelul nr. 2): Analizând distribuția cazurilor de suicid realizat În funcție de gradul alcoolemiei la nivelul teritoriului studiat, se observă un procent crescut la categoria sinucigașilor cu o alcoolemie cuprinsă Între 1-2 gr %0 (29,4%). Cazurile cu o alcoolemie cuprinsă Între

RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
seminificativă a ratei sinuciderilor În ultimii ani, Începând cu 1992, valorile medii anuale variind Între 1,53 % și 2,06% În1997. 2.Distribuția cazurilor de sinucideri În funcție de gradul alcoolemiei(tabelul nr. 2): Analizând distribuția cazurilor de suicid realizat În funcție de gradul alcoolemiei la nivelul teritoriului studiat, se observă un procent crescut la categoria sinucigașilor cu o alcoolemie cuprinsă Între 1-2 gr %0 (29,4%). Cazurile cu o alcoolemie cuprinsă Între 01%0 și <2 gr la mie reprezintă un procent mult mai

RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
1,53 % și 2,06% În1997. 2.Distribuția cazurilor de sinucideri În funcție de gradul alcoolemiei(tabelul nr. 2): Analizând distribuția cazurilor de suicid realizat În funcție de gradul alcoolemiei la nivelul teritoriului studiat, se observă un procent crescut la categoria sinucigașilor cu o alcoolemie cuprinsă Între 1-2 gr %0 (29,4%). Cazurile cu o alcoolemie cuprinsă Între 01%0 și <2 gr la mie reprezintă un procent mult mai mic, aproximativ În raport de ½ față de cele anterioare. Comparativ cu numărul de cazuri de suicid

RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
În funcție de gradul alcoolemiei(tabelul nr. 2): Analizând distribuția cazurilor de suicid realizat În funcție de gradul alcoolemiei la nivelul teritoriului studiat, se observă un procent crescut la categoria sinucigașilor cu o alcoolemie cuprinsă Între 1-2 gr %0 (29,4%). Cazurile cu o alcoolemie cuprinsă Între 01%0 și <2 gr la mie reprezintă un procent mult mai mic, aproximativ În raport de ½ față de cele anterioare. Comparativ cu numărul de cazuri de suicid realizat pe perioada studiată și cazurile de suicid cu o alcoolemie

RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
alcoolemie cuprinsă Între 01%0 și <2 gr la mie reprezintă un procent mult mai mic, aproximativ În raport de ½ față de cele anterioare. Comparativ cu numărul de cazuri de suicid realizat pe perioada studiată și cazurile de suicid cu o alcoolemie cuprinsă Între valori de 1<2 gr la mie, la care se instalează starea de dezinhibiție, vom observa o incidență crescută(43,8 %,) de aproximativ 1,5 ori mai mare la sinucigașii care au consumat anumite cantități de alcool, Înainte de

RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
6,3/1. Explicația acestei diferențe reiese din tabelul nr. 6, În care se observă un raport de 1/1 bărbațifemei care nu au consumat absolut deloc alcool Înaintea realizării suicidului, și un raport de 10, 5/1 la o alcoolemie de peste 1 gr la mie. 5. Distribuția cazurilor de sinucideri după mediul de rezidență(tabelul nr. 7) : În majoritatea lucrărilor de specialitate se afirmă o incidență crescută a conduitelor autoagresive În mediul urban, creștere generată de marile aglomerări urbane (Durkheim

RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
medicamente asociate cu consum de alcool (Tudose,2002). Pentru județul nostru, predilectă este sinuciderea prin spânzurare, 55% din cazuri, urmată de cea prin intoxicație cu medicamente și alcool, observându-se un risc suicidar deosebit de mare În cazul celor cu o alcoolemie de peste 1 gr la mie, ceea ce denotă faptul că, sub influența alcoolului, sinucigașii aleg cea mai sigură modalitate de autoagresiune, precum și faptul că interacțiunea dintre cele 2 droguri este letală. De asemenea se certifică faptul că alcoolul funcționează ca un

RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
un decenzurant al instinctului de conservare; prin numărul de cazuri ce prezintă o imbibiție alcoolică deosebit de mare, de peste 1 gr la mie.(515 cazuri), existând un raport de 2,2/1 la aceste cazuri, față de subiecții cu o valoare a alcoolemie de 0 gr la mie. 7. Riscul autoagresivității În funcție de etnie și confesional Studiile de specialitate relevă o incidență scăzută a suicidului la populația musulmană, la evrei și la catolici. Din analiza datelor deținute reiese că ponderea cea mai mare o

RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259

ambulanță. Bărbatul suferind este dus la spital, unde medicul intern se bazează pe aceeași supoziție ca și pompierii. În cele din urmă, Îl transferă totuși la secția de neurologie. Aici, bărbatul moare din cauza unei comoții cerebrale. Rezultatul analizei de sânge: alcoolemie zero! Bietul om avea asupra lui un carnet de sănătate care indica o boală cardio-vasculară. Octombrie 1991, Paris: două femei asiatice având același nume sunt confundate Între ele. Cea care venea pentru un consult prenatal este confundată cu cea care

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]