839 matches
-
ea/ El sufletul ți-l leagă,/ Încât să n-o mai poți uita/ Viața ta întreagă./[ ... ] Dispar și ceruri și pământ/ Și pieptul tău se bate,/ Și totu-atârnă de-un cuvânt/ Șoptit pe jumătate./ Te urmărește săptămâni/ Un pas făcut alene,/ O dulce strângere de mâini,/ Un tremurat de gene ... Figura femeii iubite, din caldă, luminoasă, mult dorită, devine solemnă, rece, de neatins, marmura sugerând frumusețea înghețată, ireală, precum în poezia „Te duci...”: Te duci și ani de suferință/ N-or
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > COVOR DE FRUNZE Autor: Beatrice Lohmuller Publicat în: Ediția nr. 1346 din 07 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Frunze cad din nou și lasă goi copacii, Spre pământul sobru se leagănă alene, Am pășit pe ele și le-au călcat și alții, Pe un covor de frunze un altul se-așterne. Mereu îmi pare tristă fiecare toamnă Atunci când plouă și timpu-i mohorât, Când zilele cu soare par să adoarmă, Și tot ce-
COVOR DE FRUNZE de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362134_a_363463]
-
vom dănțui în toamnele mierii, când în nuntiri de vrajă și cabală vom da iubirii tonuri azurii. Tu adă-mi cânt zvonit din blânde gene și-a ta mireasmă plină de fior, te-oi aștepta pe-o frunză-n zbor alene să sorb din albul măr rotund mustiri de dor. Leonid IACOB Referință Bibliografică: așteptare / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 595, Anul II, 17 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
AŞTEPTARE de LEONID IACOB în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365853_a_367182]
-
mâncau cu bestialitate produsele scârboase ale acestei înjositoare activități ajunseseră acum pescari sportivi, sportsmeni, cum se rostea în cluburile elitiste. Și nimic nu putea fi mai plăcut decât să fii considerat sportiv în timp ce stăteai tolănit la umbra unei sălcii, trăgeai alene din țigară și vârtos din sticla de bere sau votcă aflată la îndemână, iar captura, că nu se mai numea, în mod banal, pește, o ridicai cu juvelnicul, o sărutai pe nas, o fotografiai și apoi te înscriai cu fotografia
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
că-mi pleacă trenul... Și dus a fost. Coboară la subsolul WC-ului pentru bărbați așa cum le fusese indicat. Sunt așteptați de Bădilă, de un civil cu o geantă de voiaj în mână și de un milițian. Milițianul își duce alene mâna la chipiu prezentându-se : - Plutonier-major Coman ! Bert, la rândul lui, ia pe dată poziția de drepți bătând din călcâie și a salută militărește: - Soldat Bert, să trăiți ! Milițianului îi place atitudinea soldatului. Un cetățean reclamase că într-una din
XI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365292_a_366621]
-
de mă strivește!” Îi fac pe plac și-un tremur de sprânceană Fiorii din adânc îi prevestește. Ne împletim nesațul cu odihna, În ritmuri sacadate se trec zorii; Năvală, contopire și-apoi tihna Pudorii scrise-n roșii obrăjorii. Te-ntinzi alene, e deja amiază Și-s mai boțite albele-așternuturi, Pe guri flămânde,-n loc de prânz se-așează, Și ele, nesătule, noi săruturi. 29.08.2012 *** Imagine: held by nothing by damnengine Referință Bibliografică: Fără trupu-ți leneș / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe
FĂRĂ TRUPU-ŢI LENEŞ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365396_a_366725]
-
numeroasele „tușuri” de excremente trasate pe pereți de pictori de ocazie și este desăvârșit de un mesaj al unui poet, tot de ocazie, un mesaj scris aproape în orice WC public, de oriunde : „voi, acei ce stați pe vine și alene vă căcați........... linge-ți degetele bine..... pe pereți să nu mai dați ! ” * Un grup de brigadieri, între care și Albert, a mers în Constanța, la restaurantul „Ovidiu”. Exceptănd marea, pe care o vedea pentru prima dată în viață, Albert nu
XXVI. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365385_a_366714]
-
Pandrea Mattias) Sunt un școlărel, Cu nas mititel, Vreau să fiu artist Și parașutist. (Ionuț Moldovan) Sunt o floare, Nu oricare, Nimeni n-are așa petale. Ele îmi sclipesc în soare. ( Maria Oltean) Sunt o frunză, Ca o muză... Cad alene din copac, Când rățușca face: mac! (Ionuț Dobrean) Sunt ca o stea, Nu văd pe nimenea, Sunt iubitor, și merg în zbor, Noaptea-mi văd suratele Și toate planetele. (Alexandru Racoțea) Referință Bibliografică: Sunt...(poem realizat de copii) / Elena Spiridon
SUNT...(POEM REALIZAT DE COPII) de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364885_a_366214]
-
de tine și vreau să mă destăinui iar urmele tăcerii se lasă peste noi pe ochii plini de vise peste un joc în doi. AM VRUT Încerc să scriu despre tine Și gândul aleargă peste ani Când amintiri se destramă alene Și pașii se-mbină fugari În vremuri demult ancorate Te zăresc ca prin vis răsărind Din amurgul ce cântă și șoapte Se-aud tot mai des suspinând. Te-am lăsat în urmă tăcută Nu ai plâns, nu ai râs Doar
JOC DE DOI (POEME) de LILIANA STOIAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366366_a_367695]
-
să mai vin Acolo unde se naște chemarea Unui părinte cu chipul divin Azi însă mă-ntorc iar la tine De departe te văd în amurg Mă cobor la mâna întinsă M-aplec în taină și o sărut. Ridicând privirea alene Te-am zărit o clipă visând Și chemarea divină se-așterne Pe sufletul tandru vibrând. Am vrut să scriu despre tine Cuvinte nu am să descriu Ochi calzi și plini de iubire În care eternul se mistuie viu. TRECĂTORI PE
JOC DE DOI (POEME) de LILIANA STOIAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366366_a_367695]
-
noapte târzie și-o poezie Uitarea străbună răsare Din vise, din noapte, din mare Pe urme albastre se-adună Dureri și iubiri împreună Ce am văzut azi în tine? Mă uit în jur...nu e nimeni Doar gându-mi aleargă alene Pe urmele calde, pe gene Și valul amurgului plânge Tăcut, tremurând și se stinge Odată cu pașii ce-n șoaptă Aleargă pe valuri, așteaptă Un semn, o chemare, o umbră Să se ridice din undă Nu știu ce-am văzut azi
TAINELE NOPŢII (POEME) de LILIANA STOIAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366384_a_367713]
-
așteaptă Un semn, o chemare, o umbră Să se ridice din undă Nu știu ce-am văzut azi în tine Mă-ntreb și tresar...nu e nimeni Singurătatea m-apasă Pe umeri, pe viață, pe casă Și trec mai departe alene Plutind între vise prin gene Ce se deschid la chemarea sublimă Un cântec de dor, o cântare divină Și-ating o mână prin care Lumina de aur răsare Și-atunci am văzut că la tine Mă chemi și mă strângi
TAINELE NOPŢII (POEME) de LILIANA STOIAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366384_a_367713]
-
Și-ating o mână prin care Lumina de aur răsare Și-atunci am văzut că la tine Mă chemi și mă strângi doar pe mine A nopții uitare se-așterne Pe ochi, pe pleoape, pe gene Și pașii se-ndreaptă alene Spre visele mele eterne AMINTIREA ALBASTRĂ Versuri de noapte Când somnul aleargă Și nimic nu se leagă Peste noaptea întreagă Scriem pentru suflet Și pentru amintire Într-o seară târzie Pe o foaie de hârtie Și pagini albastre Se perindă
TAINELE NOPŢII (POEME) de LILIANA STOIAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366384_a_367713]
-
Spre visele mele eterne AMINTIREA ALBASTRĂ Versuri de noapte Când somnul aleargă Și nimic nu se leagă Peste noaptea întreagă Scriem pentru suflet Și pentru amintire Într-o seară târzie Pe o foaie de hârtie Și pagini albastre Se perindă alene Pe urme de șoapte Prin veacuri eterne Și vise albastre Se adună-n tăcere Să primească chemarea Să aline-o durere E noapte târzie Și inima saltă La chemarea albastră Ce plânge în șoaptă Și mai speră că poate Se-
TAINELE NOPŢII (POEME) de LILIANA STOIAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366384_a_367713]
-
prelungire dintr-o curbă pe care viața asta o conturbă, și-adesea eu urmez linia-n zbor privind natura toată din pridvor, câteodată mă pierd prin labirint mă rătăcesc în mine, privirile mă mint, și în delirul meu mă văd alene, în jocurile- absurde, în pași de cantinele, în aceste vremi de fericiri și pace când soarta face totul și desface, mă simt redus la numitorul zero și delirez în piața Trocadero, cu ironii subtile și imagini glumețe, jucând ca saltimbancii
GEOMETRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366447_a_367776]
-
Povestea de mai sus ar fi putut fi verosimilă dar ea nu s-a mai întâmplat, într-o localitate de prestigiu din Muscelul argeșean! Spre (ne)cinstea fruntașilor obștei de sub munți, de la poalele cărora izvorăsc cele două pârâiașe ce șerpuiesc alene, firave și nepăsătoare de întâmplare pe fundalul celor două văi minunate, amintite la începutul poveștii de față!... . Referință Bibliografică: Păcăleala / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 204, Anul I, 23 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
splendoarea. leneșe flori trezite de coruri de greieri își ridică-amorțite petalele fine, despletindu-și corole pe fragezii lujeri dăruiesc tot nectarul spre harnice, neîntrecute albine. Din liniști se naște un murmur sub umăr de deal preludiu de viață ce prinde alene contur prin frunza de-alun răzbate un cânt de caval scăldându-mi întreaga ființă în aerul proaspăt și pur. Gândul mă poartă spre tine, te mângâi, te-ador te-aș strânge în brațe, săruturi ți-aș da și iubire... sunt
POEME DE DRAGOSTE (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366683_a_368012]
-
DE TOAMNA Autor: Dorina Omota Publicat în: Ediția nr. 2097 din 27 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Adie un vânt de toamnă Dulce precum un sărut, Surâde și mă îndeamnă, Să uit tot ce m-a durut. O frunză zboară alene, Legănându-se în vânt, Îmi ia roua de pe gene, Apoi cade la pământ. Intră dorul pe fereastră ȘI îmi cântă-ncetișor, Printre florile din glastră, O romanță de amor. Ies afară pe covorul Ruginiu de pe cărare, Mă îmbrățișează cerul, Printre razele
NOSTALGIE DE TOAMNA de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366277_a_367606]
-
pe vecie marile iubiri. A intrat în viața noastră cu iubirea sa Ne-a adus și mângâiere când se alinta. Ne-a iubit pe fiecare după placul său, a plecat din viața noastră și ne pare rău... SIX Legănându-te alene cu codița fluturând tu veneai timid spre mine, aerul adulmecând. Și luându-te în brațe, când în ochi eu te-am privit inima-mi bătea, nebună...m-am îndrăgostit. Six motan siberian, cu blănița moale mi-a adus în viața
FELINĂ de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351796_a_353125]
-
cu aceeași putere. Plantațiile de palmieri au urmat celor de cauciuc, apoi culturi de orez, piper și scorțișoară. Pe marginea șoselei, câteva rânduri de ananas ne-au făcut din nou să ne oprim, iar un varan a ieșit și el alene la plimbare și pentru că obosise și-a găsit loc de popas în mijlocul ei. Am parcat tuktukul în curtea unui localnic iar câinele acestuia ne-a însoțit o parte de drum, ca și cum ar fi vrut să se asigure că nu ne
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
așezare milenară, obște a vechilor răzeși, urmașii vestitei Vrâncioaia, vitejii care înfruntaseră cu demnitate și nobilă dârzenie toate relele vremurilor, fără să-și plece genunchiul și nici grumazul, preferând moartea în locul dezonoarei și a silniciei... Mileniul al treilea își strecura alene zilele printre frunzele prăfuite ale salcâmului sub care domnul Aristide Duluman transpira muncit de gânduri. Că domnul Aristică, așa cum îi spuneau șefii, transpira, nu era ceva neobișnuit, având el peste suta de kile, destul de zgârcit dispusă pe verticală, însă faptul
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
Acasa > Impact > Scrieri > SUFLETIȘTII Autor: Dan Norea Publicat în: Ediția nr. 1232 din 16 mai 2014 Toate Articolele Autorului Angelo-i și Draco-j, fiecare cu un polonic în mână, mestecau alene în cazan. - O fi de ajuns ? - Pentru câte suflete se nasc azi, ajunge. Ba mai rămâne un pic și pentru mâine. Le venea rândul ca sufletiști de serviciu o dată la câteva sute de ani. Lui Draco-j chiar mai rar, Dracii
SUFLETIŞTII de DAN NOREA în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350518_a_351847]
-
praf, fumuri împrăștiate din bucătării în aer liber sub șetre cu acoperiș din stuf și carton, cu sobe tencuite în fugă din amestecul paielor cu pământ galbui lipicios și apă scoasă cu căldarea din puțuri, cu vetre în care ardeau alene cu flacără pâlpâindă ciocălăi uscați de porumb, vreascuri rămase de la toaletarea pomilor roditori sau curățirea aracilor din vii, găteje de oțetari sau arbuști pitici. Adierea vântoaselor dinspre lac și cherhana, praful ridicat ca o ecranare a unor mituri despre vajnicii
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351461_a_352790]
-
răspuns; Dă-mi un pic amurgu-n geană ca să-mi fie de ajuns Când n-oi fi din nou în preajmă-mi să-mi aduni melancolii Eu dau clipa înainte ca să știu când ai să vii... Să mă știi cum ning alene peste zile, taina mea; Doar cu tine sting lumina și m-ascund cu tine-n ea Să-mi lumine peste noaptea albă-n care te-am născut Să nu te mai pierd o dată, să te cresc în al meu lut
TU, POETUL ŞI EU VERSUL de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351653_a_352982]
-
în palme jar de maci sălbatici Când curcubeiele-ațipesc în iazuri Și pescăruși mirați privesc apatici Cum mării-i cântă vântul prin talazuri. Sub tălpi bătătorite plâng nisipuri Pe umeri trec poverile-n convoaie Clipele dor când tristele săruturi Se sting alene-n picuri grei de ploaie ... Purtăm tăcuți stindardul depărtării Înfipt în templul blestemat al sorții Când stăm smeriți la cozile-așteptării Cu piepturi dezgolite-n fața morții Fărâme de iubire-n inimi ninse Azime calde coapte-n doruri mute Purtăm în
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]