1,026 matches
-
nu se poate imita alergarea, chiar și în apă și cu centură ajutătoare, fără amplitudine în mișcările membrelor inferioare, dar acea amplitudine este orientată diferit, mai mult în plan vertical. În opinia exprimată de experți în joggingul acvatic, cicliul pasului alergător în joggingul prin apă adâncă începe odată cu flexia coapsei pe bazin, până la 70-800 (Brennan, D, 2009, Puleo, J., Milroy, P. 2010), cu genunchiul îndoit la 900 și talpa piciorului orientată în jos, în flexie plantară, pentru a putea împinge apa
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
capacități, performanțe sau rezultate. Prin evidență, se pot asigura Dan Iulian Alexe 140 premisele unei mai bune planificări pe viitor a practicării joggingului. Prin control în jogging ne referim, în acest capitol, la măsurile pe care trebuie să le ia alergătorul înaintea efectuării efective a efortului fizic specific, în timpul acestuia și după finalizare, pentru ca efectele biologice și psihice să fie pozitive și să ducă la o implicare pe termen lung a persoanei vizate în efectuarea constantă a joggingului de plăcere, de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
formula: 220 - vârsta subiectului = pulsul maxim Pentru calculul valorii optime ce ar trebui să apară în timpul practicării joggingului (ca reper al dozării intensității tempoului de alergare), un specialist francez (Jacqes Turblin, referire după S.Dumitrescu, 2003) recomandă formula: 180 - vârsta alergătorului = pulsul ce trebuie atins în efort de către jogger Aducem în atenția cititorului câteva detalii referitoare la evaluarea și controlul pulsului în practicarea joggingului, așa cum au fost ele evidențiate anterior în volumul I al lucrării de față29. Astfel, în timpul practicării joggingului
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
și stări pozitive fără a induce oboseală excesivă. Exemplu: Pentru un practicant de jogging cu vârsta de 35 ani, valoarea maximă a frecvenței cardiace ar fi 185 bătăi / minut (220 - 35), iar practicarea joggingului ar trebui să-l facă pe alergător să-și regleze tempoul astfel încât frecvența cardiacă să fie cuprinsă între 92,5129,5 bătăi / minut (50-70% din 185). Pulsul, ca și reper în dozarea efortului din timpul practicării constante a joggingului, poate oferi informații inclusiv despre instalarea stării de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
efortul fizic depus, presupune oprirea din alergare și o foarte bună experiență în găsirea rapidă a carotidei sau arterei radiale, precum și în numărarea bătăilor inimii. Istoria atletismului expune momente când, prin anii '70 (1970-1979), antrenorii se grăbeau să sară în fața alergătorului la finele unei ședințe de alergări cu scopul de a număra pulsațiile cardiace. La un atlet cu respirația alertă, era necesară o bună experiență pentru a preciza manual, la nivelul carotidei sau arterei radiale a pumnului, cifra exactă a pulsațiilor
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
și un ceas special, prezentăm pe scurt principiul de funcționare: dispozitivul măsoară frecvența electrică a inimii, înregistrând numărul de bătăi pe minut cu precizia unei electrocardiograme (înregistrarea se face la fiecare 5 bătăi sau la fiecare bătaie). Impulsurile electrice ale alergătorilor sunt înregistrate de către doi sau mai mulți electrozi toracici cuplați la un emițător fixat cu ajutorul unei centuri elastice sau de doi sau mai mulți senzori, fixați pe spatele ceasului. Informațiile sunt transmise prin telemetrie, pe monitorul ceasului, care se află
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
doi sau mai mulți electrozi toracici cuplați la un emițător fixat cu ajutorul unei centuri elastice sau de doi sau mai mulți senzori, fixați pe spatele ceasului. Informațiile sunt transmise prin telemetrie, pe monitorul ceasului, care se află la încheietura mâinii alergătorului. Astăzi, datorită tehnologiei, există pe piață multe modele, deloc scumpe ca preț, și cu funcții extrem de complexe, facilitând practic măsurarea, evaluare și evidența pe care și le poate realiza un practicant de jogging. Pentru a ușura și mai mult activitatea
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
transpirației produsă de corpul uman în timpul efortului. Un alt aspect tehnic, dar bine de știut, este că transmisia de date de la senzorul ce intră în contact cu organismul și monitorul ceasului special de la încheietura mâinii este codată, pentru a ca alergătorul să nu mai fie pus în fața unei situații delicate, cum se întâmpla în trecut: în momentul în care un alt alergător se apropia la 2m și avea și el vreun dispozitiv electronic, frecvența cardiacă afișată nu mai era cea reală
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
senzorul ce intră în contact cu organismul și monitorul ceasului special de la încheietura mâinii este codată, pentru a ca alergătorul să nu mai fie pus în fața unei situații delicate, cum se întâmpla în trecut: în momentul în care un alt alergător se apropia la 2m și avea și el vreun dispozitiv electronic, frecvența cardiacă afișată nu mai era cea reală, fiind perturbată de celălalt dispozitiv. Fig. nr. 150, 151 și 152 - Măsurătoare de frecvență cardiacă Utilizarea dispozitivelor de măsurare a frecvenței
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
de sănătate, o bună cunoaștere a particularităților individuale, deoarece există riscul ca respectând strict valorile indicate de dispozitiv, să nu ținem Dan Iulian Alexe 150 cont de oboseală, de supraantrenament, de alte reacții și semnale pe care organismul le oferă (alergătorul care încearcă să rămână în plaja cardiacă activă, oferită de dispozitiv, fără a conștientiza propriile senzații, poate „beneficia” de efectele negative ale efortului specific joggingului). 6.4. Măsurarea traseului de alergare - reper în jogging Delimitat de dicționare, din punct de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
Delimitat de dicționare, din punct de vedere sportiv, ca fiind o distanță marcată ce ar trebui străbătută de practicanții unor probe sau ramuri sportive, traseul în jogging reprezintă o rută de alergare, pe o distanță semnificativă, ce trebuie parcursă de alergători. Fig. nr. 153, 154 și 155 - Diferite trasee pentru practicarea joggingului În funcție de cele două repere standard ale oricărui traseu (începutul și sfârșitul) putem avea jogging unidirecțional, jogging bidirecțional, jogging în tur30. De ce ar fi importantă măsurarea unui traseu în practicarea
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
control optim, atunci când semnele desenate dispar sau se șterg. Studierea diferitelor surse bibliografice ne-a adus în atenție inclusiv posibilitatea măsurării mai multor trasee, ca reper în controlul și evidența implicării în jogging, iar din punct de vedere psihologic, un alergător se poate plictisi de același traseu, pe când, variind „decorul” își poate menține ridicat nivelul de implicare în alergare (își menține o atitudine pozitivă față de jogging). De asemenea, măsurarea unor trasee alternative, secundare, pot oferi posibilitatea atingerii dozării planificate într-o
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
atât despre volumul de muncă, despre intensitate, trasee, repere temporale, cât și despre senzații subiective, evaluări intermediare și finale de performanțe din competiții sau din lecțiile de antrenament de verificare etc. Jurnalul personal (jogging diary) este mijlocul prin care un alergător de jogging, în cazul nostru, își poate ține evidența și astfel, își poate măsura și evalua progresul realizat în timp. Fig. nr. 159 - Evidența în jogging cu ajutorul jurnalului personal Jurnalul personal poate oferi informații despre: obiectivele stabilite și durata atingerii
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
Runners just do it! Alergătorii doar o fac! Ei aleargă către linia de sosire indiferent dacă altcineva a ajuns primul înaintea lor. Autor necunoscut Minunile tehnicii au inventat sedentarismul, o stare potrivnică naturii umane, ostilă structurii noastre somatice și psihice. În loc de prefață „Pentru a înțelege
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
atlet care, la fel ca majoritatea oamenilor din Noua Zeelandă, nu s-a antrenat cu vreun scop anume pentru că aveam impresia că eram destul de în formă că să particip la o competiție sportivă. Într-o zi, un prieten care era un alergător de distanță experimentat m-a convins să alerg șase mile cu el și mi-a arătat cât de departe eram de adevărata condiție fizică. Pulsul meu mi-a crescut foarte repede. Am început să respir greu, tânjind după aer. Îmi
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
cu mersul vioi și exercițiile tip stretching în vedere creșterii tonusului, a îmbunătățirii activității aparatului locomotor; joggingul acvatic (aquajogging) - formă de practicare a joggingului în mediu acvatic, cu scop de refacere, recuperare, tonifiere, dezvoltare; joggingul cu intervale - formă utilizată de alergătorii consacrați atunci când: între două repetări (alergări) susținute pe o distanță delimitată, pauza trebuie efectuată activ. Se trece de la un tempo ridicat de cursă la unul foarte ușor, destinat revenirii active înaintea începerii unui alt tempo de intensitate; în timpul alergării constante
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
mai scurt sau mai lung în funcție de nivelul de pregătire fizică a practicantului, de obiectivul alergării); joggingul pe timp (alergare pe o anumită durată de timp și revenire la punctul de plecare, după ce jumătate din timpul propus a expirat). Este specific alergătorilor care își iau ca reper durata de timp și indiferent de locația unde au ajuns după ce a expirat jumătate din timpul propus pentru alergare, ei se întorc. Practic, în funcție de nivelul de adaptare la care se ajunge în timp sau de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
se desfășoară pe uscat, fie în apă (aquajogging), indiferent de lungimea distanței, alergarea, ca principal mijloc al practicantului de jogging trebuie să se efectueze în conformitate cu legile biomecanicii și cu particularitățile practicantului, lucru util pentru a beneficia pozitiv de efectele sale. Alergătorii („joggeri” sau „recreational runners”), în dorința lor de a alerga constant, pe anumite distanțe, trebuie să acționeze prin forța indusă de segmentele aparatului lor locomotor împotriva forțelor interne și externe care se opun alergării. Astfel, în timpul alergării, joggerul trebuie să
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
că alergarea ca mijloc al joggerului, pentru atingerea eficienței scontate, impune efectuarea mișcărilor cu o anumită tehnică de execuție. O tehnică incorectă de alergare determină asumarea unor riscuri inutile de către practicant, iar dacă tehnica nu este corectată la timp și alergătorul persistă în efectuarea mișcărilor greșite, rezultatul așteptat prin practicarea joggingului nu numai că întârzie să apară, dar va avea mai multe efecte negative decât pozitive (creșterea inutilă și negativă a tensiunilor musculare și articulare cu apariția anumitor dureri, stări neplăcute
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
la parcurgerea distanței propuse.”11 În momentul în care se discută de tehnica alergării specifice joggingului, obligatoriu se va face referire la tehnica pasului 11 Puică, I., (2008), Antrenamentul de semifond și fond la fete, Editura Palestra , București, p.24; alergător (ciclul pasului simplu de alergare fiind unitatea ciclică de exprimare în practică a alergării). După majoritatea specialiștilor din domeniul științei sportului analiza biomecanică a pasului alergător implică în special determinarea unui minim de informații despre: poziționarea unor puncte anatomice, repere
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
I., (2008), Antrenamentul de semifond și fond la fete, Editura Palestra , București, p.24; alergător (ciclul pasului simplu de alergare fiind unitatea ciclică de exprimare în practică a alergării). După majoritatea specialiștilor din domeniul științei sportului analiza biomecanică a pasului alergător implică în special determinarea unui minim de informații despre: poziționarea unor puncte anatomice, repere esențiale pentru mișcare (articulațiile, repere asupra cărora acționează forțe și de la nivelul cărora se orientează și inițiază alte forțe), poziționarea segmentelor osoase (ca brațe ale diferitelor
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
atunci când analizează tehnica unui anumit tip de alergare, cum este și cea supusă subiectului nostru, facem referire la: deplasarea masei corpului în întregime sau numai a segmentelor acestuia în timp și spațiu; relația care se stabilește între aptitudinile psihomotrice ale alergătorului (viteză, forță, rezistență) și timp; contactul cu solul în timpul alergării (diferă în funcție de suprafața solului, de înclinația acestuia, de viteza de alergare); poziția capului, brațelor și a trunchiului în timpul alergării; direcția și forma mișcării etc. Astfel, tehnica alergării practicată în timpul joggingului
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
rol și în reglarea vitezei de deplasare. Este cunoscut astăzi că pentru distanțe medii și lungi, o lungime mai mică a pasului este mai eficientă decât una mai mare, argumentul fiind de ordin energetic (lungimea mai mică a pasului, caracteristică alergătorilor experimentați, este asociată unui consum redus de energie și unei mai bune protecții a piciorului, la contactul cu solul prin diminuarea forței de impact și a celei de frânare). Foarte mulți practicanți ai joggingului, din dorința de a schimba mediul
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
restul corpului tău nu va simți efectele deloc”12. Apoi, aceeași autorii recomandă practicanților de activități sportive să alerge atât timp cât a durat execuția flotărilor (aproximativ 800 m, cca. 3 minute) și să încerce să conștientizeze ceea ce simt. Senzațiile pe care alergătorul le simte sunt mult mai complexe, diferite și multiple. „Nu ți-a luat mai mult să alergi decât ți-a luat să faci flotările, dar compară reacțiile corpului. Flotările ți-au obosit în mod excesiv mușchii umerilor și ai brațelor
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
a adulților și vârstnicilor, ea fiind mereu actuală în orice etapă a dezvoltării individului, datorită efectelor pe care le determină. 4.2. Cum practicăm joggingul? La această întrebare, numeroasele surse bibliografice, numeroasele articole mai mult au mai puțin specializate, numeroși alergători și sportivi, cu mai mult sau mai puțină experiență, propun începătorului / avansatului în jogging acceptarea unor reguli minime care sa-l ajute pe acesta să alerge cât mai eficient și să se bucure de efectele benefice ale acestui tip de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]