2,594 matches
-
și Peter - interviu, 22 aprilie, vin Cristi și Oana la Berlin; 23 aprilie Salon literar la DAAD, foto. 26 aprilie: dus la editură, văzut coperta cărții. Seara, la 7, vizită la mine tot grupul, cu Soviany, cu Miruna, Cupșa și Alexandrina Panaite de la Institutul Titu Maiorescu; 27 aprilie - seară de lectură la Kulturbrauerei, cu Soviany și Cupșa, în traducerea Evei Wemme; 30 aprilie - 2 mai, filmări; 3 mai se anunță apariția Sexagenarei în Germania, ora 21.00 înregistrare pentru blog. 7
Nora Iuga - „Berlinul e singurul oraș de iubit și de urât până la moarte“ by un cristian () [Corola-journal/Journalistic/6306_a_7631]
-
tradiției, Agheasma mare este păstrată la loc de cinste în fiecare locuință. Sărbătoarea Bobotezei este cunoscută atât în Biserica Ortodoxă, cât și în Biserica Romano-Catolică. Botezul Domnului este amintit încă din secolul al II-lea d.Hr de Sfântul Clement Alexandrinul și în secolul al III-lea de Sfântul Grigorie Taumaturgul. Începând cu secolul al IV-lea, cuvântări dedicate acestei sărbători găsim atât la părinții răsăriteni, cât și la cei din Apus. Boboteaza - o manifestare a celor trei elemente ale Treimii
Bobotează- tradiții și obiceiuri. Certurile în casă sunt interzise și nu se dă nimic de împrumut by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/52376_a_53701]
-
versurile lor, iubiri celebre intrate în legendă, precum cea a Iuliei, fiica lui August, pentru Ovidiu sau cea dintre Heloisa și Abélard. Plecînd de la modelul francez, Conachi îl adaptează sub forma unui vers românesc amplu și permisiv, apropiat de proză: alexandrinul românesc de 15-16 silabe. Versul prelung și tărăgănat i-a îngăduit poetului să descrie în cuvinte românești iubirea, pasiunea, speranța ori disperarea; versificația românească a intrat astfel în posesia unui instrument redutabil, utilizat pe parcursul întregului secol al XlX-lea, pînă
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
aveau nimic pasional, traducătorul Conachi rămîne credincios versului amplu care dobîndea și alte virtuți decît virtuțile amoroase: în traducerea sa din Pope (o variantă aproape completă a poemului An Esssay on Man, cuprinzînd trei din cele patru scrisori ale originalului), alexandrinul românesc se transformă în vers conceptual, celebrînd adevărurile etice și poziția omului în univers. Este prima încercare de a scrie filozofie în versuri românești, într-o compoziție de largi dimensiuni. Așadar scăpare noastră este de a urma firii,/ Căci drumul
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
lui Voltaire, pe care poetul român le-a transpus în limba noastră (mai ales Alzire, devenită în varianta lui Conachi Arzili). Autorul tratatului de versificație românească a procedat apoi instinctiv la o repartizare funcțională a metrilor tot de el creați: alexandrinul românesc, versul de bază al tuturor traducerilor, devine versul poeziei grave, versul prin excelență „serios”. În el vor fi scrise poemele tragice (Moartea părintelui meu, Pe năsălie), poemele în care frămîntările iubirii ridică probleme grave de conștiință (Jaloba mea, Scrisoare
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
mici țîță/ Sînt a sale vînătoare și întru a sa trufie/ Mai are încă un lucru, care-l tac, că lumea-l știe. (Cine-i Amoriul). Cînd poezia erotică ia aspectul improvizației și notează o emoție momentană, atunci poetul frînge alexandrinul românesc și compune zeci de impromptu-uri în heptasilabi trohaici, în versul săltăreț - emblemă a lui Conachi. De la bucata Robire, ce deschide ediția primă, și pînă la piesele compuse în anul 1846 (după toate probabilitățile, ultimul an de activitate poetică
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
noapte pe răcoare/ Cînta o privighetoare,/ Cînta și zicea cu jele:/ „Ah, soțîia vieții mele,/ Ce dușman făr’ de durere/ Mi te-au răpit din vedere” Marea descoperire a lui Conachi, limbajul pasiunii, există atît în marile poeme compuse în alexandrin românesc, cît și în micile improvizații bazate pe heptasilab. Au mai fost cultivate și alte forme prozodice (endecasilabul, decasilabul, ba chiar trisilabul și strofa de fantezie); nicăieri însă noul limbaj nu a atins intensitatea din poeziile scurte scrise în heptasilab
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
da naștere unei fonetici evocatoare. Noutatea la nivel lexical e depășită însă de melodicitate: în inventivitatea ritmică și metrică, Bolintineanu nu are egal printre pașoptiști. De la primele sale versuri, poetul a manifestat preferința netă pentru ritmurile trisilabice și quatrosilabice, pentru alexandrinul clasic, pentru versurile de dimensiuni extrem de diferite și pentru combinațiile fanteziste. „Pe unda poleită de miriade stele Se leagănă, murmur, În horă grațioasă suave aurele, Și joc cu răsfățare în bucla dulcii mele, Frumoasii Almelaiur. Colo suspină valul sub maluri
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
dulce Pe valul cel lin” Fata din dafin) - combinație de amfibrahi. Volumul de primă tinerețe intitulat Florile Bosforului promitea deja nestăvilite fantezii metrice. La 1850, Bolintineanu respinsese de multă vreme exclusivitatea normei Lamartine în versul românesc - adică domnia autoritară a alexandrinului -, arătînd că limba literară a momentului poseda în realitate resurse mult mai bogate. Descoperirile de tinerețe vor fi perfecționate cu migală de mare poet pînă în ultimele poeme; Conrad și Traianida, adevărate epopei pe tema exilului și pe aceea a
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
primele trei cînturi, adică acolo unde Bolintineanu pare a fi urmat un plan bine stabilit, observăm că „raiul dacic” din Memento mori a avut aici o primă reprezentare tulburător de asemănătoare. Spontaneitatea și lipsa de măsură comandă textul. Versul lung, alexandrinul românesc, prezent în pasajele descriptive, alternează cu un vers expresiv și neobișnuit, cu alexandrinul clasic sub forma lui dactilică, săltăreț și cadențat. Cele mai spectaculoase înfruntări din epopee adoptă ritmul și măsura din Mihnea și baba, episodul cavalcadei; spontaneitatea vitală
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
stabilit, observăm că „raiul dacic” din Memento mori a avut aici o primă reprezentare tulburător de asemănătoare. Spontaneitatea și lipsa de măsură comandă textul. Versul lung, alexandrinul românesc, prezent în pasajele descriptive, alternează cu un vers expresiv și neobișnuit, cu alexandrinul clasic sub forma lui dactilică, săltăreț și cadențat. Cele mai spectaculoase înfruntări din epopee adoptă ritmul și măsura din Mihnea și baba, episodul cavalcadei; spontaneitatea vitală a scriiturii poetice se manifestă în construirea deliberată de imagini grandioase; uneori prețul este
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
s-a reținut infracțiunea în formă calificată de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru altul un avantaj patrimonial, se arată într-un comunicat al DNA. De asemenea, DNA a mai început urmărirea penală față de State Alexandrina și State Daniel, sora, respectiv cumnatul lui Fuia, asociați la SC PROCERA AGROCHEMICALS, în sarcina cărora s-a reținut complicitate la infracțiunea în formă calificată de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru altul un avantaj
Stelian Fuia este urmărit penal de DNA by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/51498_a_52823]
-
Fundulea, dreptul de a recupera datoria a fost preluat, printr-un contract de cesiune de creanță, de către SC PROCERA AGROCHEMICALS. Avantajele patrimoniale obținute de SC PROCERA AGROCHEMICALS, după executarea silită, s-au reflectat, în mod direct, în patrimoniul învinuiților State Alexandrina și State Daniel (soră și cumnat ai lui Fuia Stelian), asociați la SC PROCERA AGROCHEMICALS. Cei doi beneficiari ai foloaselor au cunoscut și au acceptat prejudicierea statului prin modalitatea descrisă mai sus.
Stelian Fuia este urmărit penal de DNA by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/51498_a_52823]
-
ști este că o analiză stilistică a imnului a făcut cu ani în urmă Mihai Zamfir, publicată în „Viața românească” și apoi în volumul Discursul anilor ’90, în care a ajuns la o concluzie asemănătoare, demonstrând că, bazat pe versul alexandrin, „Deșteaptă-te, române!”, imnul nostru național, are ritmul funebru, scump tuturor urmașilor romantici ai lui Lamartine.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5222_a_6547]
-
lumi prea puțin cunoscute. Ele atrag atenția și prin ținuta grafică: provocatoare, în mod plăcut, coperta romanului Femeia interzisă combină albastrul cerneală și portocaliu, iar Azi ca mâine și poimâine are pe copertă o pictură de o rafinată naivitate a Alexandrinei Hristov (i-am văzut cu încântare miniexpoziția găzduită recent de ceainăria Cărturești). Adolescenta din Azi ca mâine și poimâine va produce și alt efect asupra cititorilor români aflați în țară sau departe de țară. Mulți adolescenți plecați cu familiile în
Femei by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6703_a_8028]
-
înseamnă, nici unul dintre tablouri, nici o secvență chiar, nu se poate înscrie ca unic element central, în jurul căruia să se constituie periferia, sau cercurile concentrice care ar urma. S-ar putea spune că expoziția lui Boca reprezintă tipul clasic de univers alexandrin. Orice tablou poate să fie centru și periferie. Iar centrul se află peste tot. O.O. Orice tablou poate fi celulă și se poate intui ce e în jurul lui? P.Ș. Se poate reconstitui, ca-n paleontologie, întregul, pornind de la parte
Un dialog despre Ilie Boca la Galeria Eleusis by Oana Olariu () [Corola-journal/Journalistic/6743_a_8068]
-
Cairo, autor a peste 70 de cărți scrise sub influența lui Naghib Mahfuz, al cărui discipol a fost. Premiile pentru poezie au fost acordate atenianului Mihalis Ganas (1944), deținător și al unui Premiu de Stat pentru Poezie în Grecia, și alexandrinului Fouad Taman (n. 1943). Lui Samouil Bisara, reputat traducător din Stratis Tsirkas și Kavafis, i-a revenit Premiul pentru traducere. Concertul susținut de Orchestra Simfonică a Operei din Cairo, având ca solist pe pianistul grec Dimitris Sgouros (prezent în urmă
„KAVAFEIA“ – ediția a 11-a by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/6608_a_7933]
-
al "Serbărilor". Cel de-al doilea a constat într-un simpozion internațional cu tema " Influența operei kavafice în literatura Egiptului și a Europei", desfășurat în fastuoasa Sală a congreselor de la Biblioteca din Alexandria. Cele șapte comunicări, susținute de traducători ai Alexandrinului sau de prestigioși kavafiști universitari (Sonya Ilinskaya-Alexandropoulou, profesoară la Universitatea din Ioannina, Paola Maria Minucci, de la Universitatea Sapienza din Roma) au urmărit destinul operei marelui poet în Rusia, România, Bulgaria, Egipt, Spania, Italia, Elveția. Cu cele 8 ediții apărute până în
„KAVAFEIA“ – ediția a 11-a by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/6608_a_7933]
-
unde, cu excepția unor traduceri parțiale mai vechi, opera poetului rămâne cvasinecunoscută) și Spania (unde s-au publicat de-a lungul anilor peste 100 de ediții din Kavafis, există mai multe traduceri și o bogată operă eseistică generată de opera marelui Alexandrin, aparținând unor renumiți poeți spanioli). Primele poeme kavafice, celebrele Ithaka și Lumânări, figurează în Antologia poeziei grecești publicată în 1939 la Cluj de clasicistul Ștefan Bezdechi. Bibliografia traducerilor din Kavafis apărute din deceniul 6 în presa literară din România este
„KAVAFEIA“ – ediția a 11-a by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/6608_a_7933]
-
români (Antița Augustopol-Jucan, Ion Brad, N. Carandino, Victor Ivanovici, Valeriu Mardare, Athanasie Nasta, Andreas Rados, Petre Stoica). Eseurile despre Kavafis aparținând lui A. E. Baconsky, Aurel Rău, Dan Grigorescu sau Victor Ivanovici constituie o contribuție românească notabilă la studierea operei Alexandrinului și ar merita strânse într-o bună zi într-un volum care să intre în circuit internațional. Primul poet grec prezent în populara colecție "Biblioteca pentru toți" (În casa Sufletului, 1992), Kavafis rămâne și primul și, deocamdată, singurul scriitor grec
„KAVAFEIA“ – ediția a 11-a by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/6608_a_7933]
-
unor expoziții organizate în 2003 la Așezămintele Brâncovenești de la Mogoșoaia și în 2004 la Atena, cu prilejul Jocurilor Olimpice. Prezent la manifestările din acest an, pictorul a donat Muzeului Kavafis două dintre lucrările sale având ca punct de plecare poeme ale Alexandrinului. "Delegației" române i s-a alăturat și doamna Ekaterini Sofianou, președinta firmei "SofMedica", care a sprijinit apariția la București a câtorva titluri din și despre Kavafis, donate cu acest prilej Muzeului. Ediția a 11-a a manifestărilor kavafice s-a
„KAVAFEIA“ – ediția a 11-a by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/6608_a_7933]
-
în 1928, împreună cu doi ingineri și, într-o clădire a Universității, a înregistrat, pe 288 de cilindri de fonograf, un număr mare de melodii populare, cantate de amatori, dar și voci ale unor celebrități, precum Nicolae Iorga, Constantin Argetoianu, prințesa Alexandrina Gr. Cantacuzino, I. G. Ducă, Ion Minulescu, care a citit poeziile Vizită nocturnă și Romanța Roșitei. Proiectul acesta, al cărui inițiator a fost Nicolae Iorga, a întâmpinat, de la început, adversități așa de multe încât specialiștii francezi erau puși în situația
O importantă descoperire by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/6622_a_7947]
-
anul 1929. Atunci, Magda Demetrescu a fost aleasă de experți importanți, intelectuali rasați și profesioniști de scenă și imagine celebri în perioada interbelică prima miss din istorie. Din juriu făceau parte Alexandru Vaida-Voevod, ministru de Interne, prof. Tzigara Samurcas, printesa Alexandrina Cantacuzino, actrița Maria Giurgea, scriitorul Liviu Rebreanu, sculptorul Karl Storck și alte nume sonore din acea perioadă, scrie Nicolae Uszkai pe pagina de Facebook. Magda Demetrescu era fiica arhitectului Nicolae Demetrescu și a soției sale Magda, care, din păcate, la
Cine a fost prima Miss România by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/65240_a_66565]
-
Vicu Mândra și cu caricaturistul oficial al stalinismului, Eugen Taru) era un marxist de mâna a treia, conformist și fals-bonom. Popescu are neîndoios talent portretistic, unele pagini sunt chiar savuroase (de pildă, acelea despre membrele Comitetului Executiv, diversele Elena Nae, Alexandrina Găinușe, Aneta Spornic și Lina Ciobanu). Teratologia comunismului românesc își află în cărțile lui Popescu elemente lesne valorificabile. Fascinat de doctrina monopolistă oficială, Popescu scrie despre ideologii leniniști (filozofi, sociologi, jurnaliști, activiști) din varii timpuri cu simpatie și înțelegere. Estetician
Marele Pontif al religiei politice ceaușiste by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/4732_a_6057]
-
fost corect plasați acolo unde avea Băsescu nevoie: Daniela Andreescu în coasta lui Boc la Secretariatul Genereal al Guvernului și Bogdan Chirițoiu la Consiliul Concurenței. Cea mai simpatică dintre plecări a fost cea a ex-consilierei pentru mediul de afaceri extern, Alexandrina Gătej. Mare luptător împotriva Securității, Traian Băsescu o păstra în echipa sa pe doamna Gătej, despre care CNSAS a arătat că a semnat un angajament cu Securitatea, temuta poliție politică a dictaturii comuniste a sângerosului Nicolae Ceaușescu. Și Vasile Blaga
Băsescu, un preşedinte părăsit de consilieri. Vezi cele mai spectaculoase plecări de la Cotroceni () [Corola-journal/Journalistic/46010_a_47335]