593 matches
-
sculptură, recunoscut și apreciat atât în țară cât și peste graniță pentru artă să. În 1976 termină liceul, continuându-și apoi studiile în București la Academia de Arte plastice N. Grigorescu, secția Ceramică, studiind, printre alții, cu prof. Lazăr Florian Alexie, profesor Lucia Ioan, profesor Lucia Neagu. În 1990 a plecat în Germania, la invitația unei rude stând întâi la Karlsruhe, unde a avut și prima sa expoziție peste graniță. Un an mai târziu se mută la Nürnberg, unde a primit
Ianza Cristian Sergiu () [Corola-website/Science/336040_a_337369]
-
cu . II. Perioada de întemeiere (1859-1862) "1. Stabilirea locului de întemeiere a așezământului monahal. Ctitorii Mănăstirii Călugăra. Sfințirea Mănăstirii Călugăra" Aici, pe locul atâtor credințe departe de zbuciumul cotidian, bufenii din Ciclova montană, majoritatea agricultori, la inițiativa și stăruințele ieromonahului Alexie Nedici din Ciclova Montană, zidesc în anii 1860-1861 , așezând la temelia ei credința lor străbună, ca să fie pomenire în veci și altar de închinare pentru toți urmașii urmașilor lor, într-o vale cărășană cu străveche tradiție monahală și totodată mirenească
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
acel loc sfânt, întrucât așa se poate explica explozia unui asemenea pelerinaj. În ziua de 8 iulie 1858 cântările sfinte s-au auzit atât de tare din interiorul stâncii, încât credincioșii prezenți, între care se afla și absolventul de teologie Alexie Nedici din Ciclova Montană, au ascultat în genunchi această întâmplare dumnezeiască. În acest chip, acest loc a devenit unul venerat de oamenii locului, aftfel încât în duminici și la marile sărbători se adunau mulțimi de oameni, aprinzând candelele deasupra icoanelor
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
dintre ei ctitori ai viitoarei mănăstiri, au fost publicate în anul 1915 de către Preotul Nicoale Băiaș într-un ziar al timpului, Foaia Oraviții. Adevărul cu privire la istoria și descoperirea locului unde s-a ridicat Mănăstirea Călugăra îl aflăm de la tânărul teolog Alexie Nedici, care i-a povestit lui Vasile Jumanca, și el tânăr, precum și altor consăteni, despre tradițiile orale care circulau în zonă și transmise lui de părinții lui. Acestea refereau la faptul că doi călugări veneau odinioară în părțile Ciclovei Montane
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
alte obiecte de cult și s-au așezat în biserică, în care se păstrează și astăzi ca niște relicvii.” Mihai Nafir și Ilie Strâmbei, din Oravița Montană, împreună cu vărnicelul Ion Izverniceanu, din Ciclova Montană, în urma celor auzite de la tânărul teolog Alexie Nedici au cercetat mai îndeaproape locul, descoperind astfel o peșteră în care au găsit un altar de piatră moale, o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul în brațe, câteva obiecte bisericești și oseminte, probabil ale călugărului care s-a nevoit
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
piatră moale, o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul în brațe, câteva obiecte bisericești și oseminte, probabil ale călugărului care s-a nevoit aici și unde a trecut la cele de dincolo. În lucrarea sa Istoria Sfintei Mănăstiri Valea Călugărului, Alexie Nafir, fiul lui Mihai Nafir, relatează cu lux de amănunte cum au decurs evenimentele care au dus până la urmă la întemeierea unui locaș mănăstiresc, descriind locurile și oamenii acelor vremuri. El descrie viul interes arătat de pelerinii care vizitau acel
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
credincioși și dusă în biserica din Oravița, dar după două zile, icoana dispăruse din locul de unde se închina lumea la ea. Icoana a ajuns în cele din urmă din nou în peșteră. Intensitatea acestui eveniment a făcut ca tânărul teolog Alexie Nedici să intre în cinul monahal. Tot în această lucrare aflăm amănunte și despre primele acțiuni care au fost întreprinse cu privire la amenajarea unei capele, altarul acesteia având la temelie peștera descoperită. "2. Amenajarea lăcașului mănăstiresc. Reînnodarea vieții monahale în zonă
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
altar. De aici încolo, credincioșii din împrejurimi au început a urca apentru a se ruga și închina în noua capelă. La scurt timp după amenajarea provizorie a peșterii, la 10 iunie 1859, preotul George Petrovici din Ciclova Română, alături de preotul Alexie Nedici dn Ciclova Montană oficiază slujba de sfințire a peșterii. Evenimentul solemn al sfințirii noului lăcaș de cult s-a consemnat într-un act elaborat de teologul Alexie Nedici. Sfințirea peșterii s-a făcut cu binecuvântarea Înalt Preasfinției Sale Emilian
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
la 10 iunie 1859, preotul George Petrovici din Ciclova Română, alături de preotul Alexie Nedici dn Ciclova Montană oficiază slujba de sfințire a peșterii. Evenimentul solemn al sfințirii noului lăcaș de cult s-a consemnat într-un act elaborat de teologul Alexie Nedici. Sfințirea peșterii s-a făcut cu binecuvântarea Înalt Preasfinției Sale Emilian Kengelaț, episcopul diecezei Vârșețului, fiind de față și protopopul Sofronie Ivacicovici. Amănunte cu privire la această perioadă de început a mănăstirii, incluzând sfințirea bisericii și strângerea de fonduri, găsim și
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
Kengelaț, episcopul diecezei Vârșețului, fiind de față și protopopul Sofronie Ivacicovici. Amănunte cu privire la această perioadă de început a mănăstirii, incluzând sfințirea bisericii și strângerea de fonduri, găsim și într-una din „cronicile” ieromonahului Paisie Răileanu: „Prima țintă a călugărului Teolog [Alexie Nedici], a fost aducerea de fonduri și materiale, pentru ridicarea mănăstirii, pe locul unde s-a aflat peștera. Înțelegera cu membrii fondatori, pe locul unde s-a aflat peștera, au început a construi, lucrarea. Fondatorii ca: Mihai Nafir, Ioan Izverniceanu
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
Mucenic Procopie”, a cărui pomenire se prăznuiește în ziua de 8 iulie. După sfințirea capelei, credincioșii din împrejurimi au început să vină și mai des și au început să doneze pentru ridicarea noii biserici. Astfel in daniile pe care Tânărul Alexie Nedici le-a strâns, încep lucrările la zidirea mănăstirii. Banii nefiind suficienți însă pentru proiectele pe care le avea tânărul Alexie Nedici, acesta pornește spre Viena cu scopul de a aduna fonduri pentru mănăstire. Se întoarce însă acasă fără a
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
vină și mai des și au început să doneze pentru ridicarea noii biserici. Astfel in daniile pe care Tânărul Alexie Nedici le-a strâns, încep lucrările la zidirea mănăstirii. Banii nefiind suficienți însă pentru proiectele pe care le avea tânărul Alexie Nedici, acesta pornește spre Viena cu scopul de a aduna fonduri pentru mănăstire. Se întoarce însă acasă fără a fi adunat o sumă de bani semnificativă și face apel la credincioșii din zonă reușind cu succes să îi mobilizeze pe
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
face apel la credincioșii din zonă reușind cu succes să îi mobilizeze pe aceștia pentru strîngerea de fonduri necesare pentru construirea mănăstirii și înzestrarea ei cu obiectele de cult necesare. Bazându-se pe o descriere ce provine de la însuși ieromonahul Alexie Nedici, Vasile Vărădean redă atmosfera entuziastă a acelor clipe istorice de la punerea temeliilor noului așezământ monahal: „Atfel, biserica ortodoxă din Ciclova Montană împrumută mănăstirii suma de 1400 florini, cu care se continuă zidirea, după un proiect întocmit de zidarul Franz
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
11 mai 1861. Lucrările încep imediat, bufenii din Ciclova Montană și frătuții din alte sate, mineri și agricultori - „oameni, mineri, copii, fete” și chiar „copii mici care au adus o piatră măruntă”, cum se arată în minuțioasa Însemnare a ieromonahului Alexie, muncind fără preget, ca albinele. Freamătul muncii din toată inima făcut umple codrul de dimineață până seara târziu, când se întorc toți acasă, în satele din vale, pe potecile pădurii. Astfel, zidurile mănăstirii cresc pe zi ce trece, ieromonahul Alexie
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
Alexie, muncind fără preget, ca albinele. Freamătul muncii din toată inima făcut umple codrul de dimineață până seara târziu, când se întorc toți acasă, în satele din vale, pe potecile pădurii. Astfel, zidurile mănăstirii cresc pe zi ce trece, ieromonahul Alexie văzându-și visul împlinindu-se în ziduri trainice de piatră.” În „cronica” sa succintă, ieromonahul Paisie Răileanu conturează sumar aceste prime demersuri efectuate în privința construirii bisericii: „Biserica, s-a ridicat pe locul unde a trăit călugărul „Eftimie”, Altarul s-a
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
i-au spus mănăstirii „Kalugera” și cam tot de pe atunci toată lumea începe să-i zică mănăstirii „Călugăra”. III. Perioada de până la primul război mondial (1862-1914) "1. Administrarea mănăstirii de către preoții de mir (1862- 1910) Pe 23 iulie 1862, tânărul teolog Alexie Nedici moare în floarea vârstei, moartea sa datorându-se epuizării în urma eforturilor făcute pentru strângerea de fonduri și ctitorirea mănăstirii. După moartea ieromonahului Alexie Nedici, în 1962, mănăstirea trece sub administrația preoților de mir, perioadă ce se întinde până în 1910
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
1862-1914) "1. Administrarea mănăstirii de către preoții de mir (1862- 1910) Pe 23 iulie 1862, tânărul teolog Alexie Nedici moare în floarea vârstei, moartea sa datorându-se epuizării în urma eforturilor făcute pentru strângerea de fonduri și ctitorirea mănăstirii. După moartea ieromonahului Alexie Nedici, în 1962, mănăstirea trece sub administrația preoților de mir, perioadă ce se întinde până în 1910, când este din nou încredințată unui ieromonah. Primul dintre preoții de mir care va asigura conducerea mănăstirii este preotul Ioan Murgu, care după 12
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
Boitner, neamț. -//- 1860 se pictează icoanele principale, de pictorul Dumitrie Turcu, pentru peșteră și pentru biserică, sub comitetul lui Nedici. Se formează un comitet, în frunte cu teologul Nedici, pentru fonduri. -//- 1860. Alexa Nedici, teologul se călugărește, sub numele de Alexie și ajunge ieromonah. Fondurile strânse se întrebuințează la formarea bisericii din piatră. În acest an, moare călugărul Nedici, răpus de viața ascetică. Se sfințește biserica de episcopul Vârșețului, în frunte cu Dumitru Sola. -//- 1863 - 65. Apare călugărul Samuil Dragsin, care
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
acțiunile contestate de alții prin reclamații și acuze grave la probitatea sa morală. Din documentele aflate în posesia Arhivei Episcopiei Caransebeșului, reiese că Atât Pavel Bufanu, cât și Pr. Valeriu Dabiciu succesorul lui (1905-1910), au avut ca reclamnați principali, pe Alexie Nafir, fiul lui Mihai Nafir, unul din ctitorii mănăstirii, precum și pe Ioan Băulescu, epitropul Mănăstirii Călugăra. Întreaga perioadă în care administrația mănăstirii a fost încredințată preoților de mir, cu două mici excepții, se află sub semnul implicării masive a mirenilor
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
în Germania, 12353 Berlin, Theodor Loosweg 37, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Copșa Mică, str. Axente Sever nr. 519, județul Sibiu. Copii minori: Rotar Andrea, născută la 30 noiembrie 1996. 148. Rusu Liviu, fiul lui Rusu Mihai și Alexia, născut la 2 mai 1957 în localitatea Bacău, județul Bacău, România, cu domiciliul actual în Germania, 76185 Karlsruhe, Weinbrennerstr. 88, cu ultimul domiciliu din România în București, aleea Pașcani nr. 10, bl. MII198/7, sc. B, ap. 87, sectorul 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164608_a_165937]
-
31 martie - Sf. Sfințit Mc. Ipatie, ep. Gangrei; Sf. Acachie Mărturisitorul și Veniamin, diaconul; 4 aprilie - Cuv. Iosif scriitorul, Gheorghe de la Maleon, Zosima și Platon. Biserica Ortodoxă Sârbă 30 martie - Duminica a III-a din Post (a Sfintei Cruci). Cuv. Alexie, omul lui Dumnezeu; 1 aprilie - Sf. Mc. Hrisant și Daria; 4 aprilie - Sf. Sfințit Mc. Vasile din Ancira. Biserica Romano-Catolică 30 martie - Duminica a 4-a din Postul Mare; 2 aprilie - Sf. Francisc de Paola. Biserica Greco-Catolică 29 martie - Sf.
Agenda2003-13-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280848_a_282177]
-
pielea tânără și translucidă și cu haine oribile, străduindu-mă să nu mă simt ca o hoașcă bătrână. Iar ele sunt... Și Adam a pronunțat trei nume care puteau fi Alethia, Koo și Freddie. Sau ar fi putut să fie Alexia, Sooz și Charlie. Sau la fel de bine ar fi putut să fie Atlanta, Jools și Micki. Nume ciudate. Nume mișto. Și, eram în stare să bag mâna în foc, nume inventate. Nume care etalează o mulțime de „K“-uri în loc de „C
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
aveau nevoie de niște nume sofisticate ca să fie în ton cu aparițiile lor sofisticate. Toate trei arătau cam la fel. Toate aveau părul scurt. Vreau să spun că aveau părul foarte scurt. Sooz/Koo/Jools era aproape cheală. Iar Atlanta/Alexia/Alethia arăta, cu smocul ei de șuvițe blonde, ca o rățușcă deloc urâtă. Sinceră să fiu, semăna destul de bine cu Kate. Ceea ce înseamnă că Adam, suspectul de pedofilie, e probabil înnebunit după ea, m-am gândit eu cu acreală. Eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
pe traseul oltean. Un alt argument este de natură onomastică - referirea la „Vadul Cumanilor“ -, dar N. Iorga a relativizat importanța acestuia, arătând că actul medieval româno-slav care pomenește acest toponim evocă, de fapt, confruntarea armată de la Branicevo, din timpul lui Alexie Comnenul 12. • B. P. Hasdeu, Olteneștile, ed. cit., p. 118. • N. Iorga, Istoria românilor. III: Ctitorii, ed. de Victor Spinei, București, Editura Enciclopedică, 1993, p. 45: „... Un nou război cuman se poartă la Branicevo și... Alexie Comnenul trebuie să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Branicevo, din timpul lui Alexie Comnenul 12. • B. P. Hasdeu, Olteneștile, ed. cit., p. 118. • N. Iorga, Istoria românilor. III: Ctitorii, ed. de Victor Spinei, București, Editura Enciclopedică, 1993, p. 45: „... Un nou război cuman se poartă la Branicevo și... Alexie Comnenul trebuie să-i oprească [pe cumani - n. O.P.] la acel Vidin unde tocmai, mult mai târziu, un act românesc [din 1385, de la Dan I] vorbește de Vadul Cumanilor.“; p. 47: „O urmă a raporturilor strânse cu dânșii [cu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]